Page 78 - 1898-04

Pagina 2. GAZETA TRANSLVANIEI Nr. 87—1898.

Schtinercr continuă apoi plângându-se, aparţinător la jurisdicţiunea consistoriului Înrolările pentru regimentul pe care curenţa sumei representată acum de datoria
că i-se desfac rachetele şi scrisorile la din Arad a crescut cu 1933 şi astfel popo- îl formâză bursa din Ne-w-York au început, flotantă. 6. Convertirea datoriei esterne în
dâr se presentă forte puţini omeni.
poştă şi atacă vehement guvernul pentru raţiunea aparţinătore la jurisdicţiunea aces­ datoria internă.
Subsecretarul marinei, d-1 Roosevelt,
acesta. Apoi se nasce între schonerianl şi tui consistoriu a fost la finea anului trecut
a demisionat, ca să organiseze pe socotâla Planai financiar american.
social-democraţl un mic răsboih de inter- 372,301, între cari 188,628 bărbaţi şi 183,
sa un regiment de „Cowboy", pe care-1
locuţiunl. Continuând Schonerer atacă pe 773 femei. Pe teritoriul Consistoriului din va comanda. După propunerea sa, se vor Planul ministrului de finanţe american
pentru împrumutul de răsboih, aprobat de
clericalii germani împutându-le lipsă de Oradea-mare poporaţiunea a crescut cu 1263 întrebuinţa 10,000 de porumbei pentru
băncile din New-York, e următorul:
sentimente naţionale. Vorbind apoi de îm­ de credincioşi, astfel numărul total al popo- serviciul poştal între America şi apele
cubane. Să se facă o subscriere strict popu­
păratul Wilhelm al Germaniei elice, că raţiunii la finea anului 1897 a fost de lară, de-ocamdată pentru o sută milione de
In Spania domnesce asemenea con­
împăratul Wilhelm de câte-orî visitâză 184,038 şi anume, bărbaţi 92,831, femei dolari, al pari, la oficiile poştale şi la băn­
vingerea, că deeă vr’un corp de expediţia
Viena, îşi petrece cu husarii unguri, şi nu 91,207. Numărul credincioşilor aparţinători cile naţionale. Cei ce vor subscrie dela
american va debarca în Cuba, trupele vor
1000 dolari în jos, vor primi imediat titlu­
întrâbă nicî-odată cum le merge Nemţilor la eparchia Aradului a fost la finea anului fi nimicite în mare parte de frigurele
rile. Cei ce vor subscrie sume mai mari,
în Austria. In fine atacă pe Unguri, pen- trecut de 556,339. galbene.
vor vărsa imediat cinci la sută şi peste o
tru-că vor să desnaţionaliseze pe Saşii ar­ Publicând aceste date observ tot-odată, Mac Kinley a acceptat diferite oferte lună restul.
deleni şi vorbesce mai pe larg de atenta­ ca o împrejurare favorabilă, că numărul făcute de arhimilionarul Astor. Acesta s’a Primirea planului de uătră Cameră,
înrolat pentru serviciul răsboiului.
tul, ce s’a săvârşit prin legea de maghia- poporaţiunii române aparţinătore la juris­ e sigură; la Senat însă, e temă, că va în­
In casa albă, reşedinţa preşedintelui
risare a numelor localităţilor. Terminând dicţiunea diecesei Aradului dela anul 1880 tâmpina dificultăţi.
Mac Kinley, s’a aranjat o cameră specială
după o vorbire de trei ore, preşedintele încoce s’a constatat, că este în crescere,
a răsboiului, în care lucreză mai mulţi te- Bombardarea portului Matanzas.
pe basa protocolului stenografie, chiamăla deşi împrejurările de viâţă ale poporului, legrafiştl secreţi.
ordine pe Schonerer, pentru-că a criticat precum se scie, sunt destul de grele. Adaug Din Atena s’anunţă: Consulul ameri­ Din Key-West se telegrafâză cu data
de 28 Aprilie.
un autograf împărătesc şi a tras în dis­ apoi, că suma de 56 mii, care trece peste can de aici a primit numărose oferte de
cuţia Corâna. o jumătate de milion în poporaţiunea aces­ serviciu din partea foştilor insurgenţi cre- Nu se scie nimic definitiv asupra
tanl. pagubelor Spaniolilor cu ocasia bombar­
tei diecese, a crescut dela anul 1880 încăce. dării forturilor din Matanzas, dâr ofiţerii
Se discută din nouideia de a se vinde
Comune bisericescl pe teritoriul con­ americani le socotesc seriâse.
Sinodul eparchial aradan. sistoriului din Arad sunt 306 matre, 110 Statelor Unite cele trei cuirasate grecesc! Bateriile de ost ale băii au deschis
— Raport special al „Gazetei Transilvaniei'-'. — filii; pe teritoriul consistoriului din Oradea- pe preţul de 45 milione. focul asupra corăbiei amiral „New-York"
Byran, adversarul lui Mac Kinley în
care a răspuns. Forturile au tras vr’o du­
Arad, 18 (30) Aprilie 1898. mare 242 matre, 116 filii. Astfel pe teri­ lupta electorală pentru alegerea preşedintelui zină de obuzurl, dâr nici unul nu a atins
toriul întregei diecese sunt 548 parochii Statelor Unite, se ocupă cu ideia de a se
Domnule Redactor! Sinodul eparchial înrola ca simplu soldat. ţinta.
matre şi 226 filii. Sinodul ia aceste date
aradan, întrunit la 12 (24) Aprilie c., şi-a In Senatul din Washington a fost o Corăbiile americane au părăsit atunci
la cunoscinţă.
terminat lucrările sale, după ce a ţinut şedinţă furtunosă cu prilejul discuţiei asu­ baia şi au câştigat largul mării pentru a
Cu privire la secta nazarenilor ambele releva posiţia exactă a bateriilor. Apoi au
nouă şedinţe. In şedinţa 1, ţinută la 12 pra bilului pentru întrebuinţarea flotei. Se­
consistorii arată, că au luat disposiţiunile tras vr’o 300 de obuzurl asupra forturilor
(24) Aprilie, după cuvântul de deschidere, natorul Butler a declarat, că cuirasele ce­ la o distanţă de 4 pănă la 7 chilometri.
de lipsă, ca acestă sectă să nu se lăţâscă, lor mai multe vase de răsboiti americane
publicat deja în acest diar, s’au presentat O baterie spaniolă, pe jumătate ins­
şi în urma disposiţiunilor luate pe terito­ sunt defectuose. Mai mulţi senatori au sărit
prin Presidiu raportele consistorielor din forte excitaţi, strigând, că asemenea decla- talată, a tras 5 seu 6 obuzurl de calibru
riul ambelor consistorii, numărul celor tre­
Arad şi Oradea-mare, precum şi petiţiunile ratiunî în momentele de fată constituesc mic, din cari două au trecut pe d’asupra
cuţi la acestă sectă arată un scăcjământ. i »
intrate la adresa sinodului, cari după na­ un act de trădare. Butler răspunse liniştit, lui „New-York".
In legătură cu acesta ambele consis­
tura lor s’au împărţit la singuraticele co- că trădători sunt acei, cari le tolerâză. El
torii arată, că au lucrat la cultivarea şi în­ citi apoi extrase din dările de sâmă ale
misiunl. Pasageri, cari au trebuit să părăsâscă
tărirea simţului religios-moral între credin­ Congresului — de cari totă lumea pote
In şedinţa II, ţinută la 13 (2B) Aprilie, lua cunoscinţă — din cari resultă, că în Havanna după blocare, sosiţi la Key-West
cioşi, precum şi la ridicarea poporului pe
Sinodul pe basa raportului comisiunii veri- adevăr cuirasele sunt defectuose. (Mare spun, că prima scire despre apropierea es­
terenul bunăstărei materiale, şi la o mai cadrei americane, Vineri după prânej, a
ficătore, subşternut Sinodului prin rapor­ sgomot.)
bună îngrijire a fondurilor şi fundaţiunilor avut de urmare fuga locuitorilor spre in­
torul Dr. G. Popescu, declară de verificaţi * terior. Tote trenurile erau ticsite şi s’au
bisericescl din parochii, astfel, că după
pe deputaţii aleşi in cercurile devenite va­ Corespondenţii diarelor „Daily Tele- petrecut scene sgomotose. Preţul cărnii la
timp, din venitele acestora să se potă îm­
cante în decursul anului trecut, ale căror graph" şi „Daily News" la Washington Havanna s’a urcat dela 24 la 50 cents pe
bunătăţi şi asigura dotaţiunea preoţilor şi
acte electorali s’au aflat în ordine, şi anume spun, că după tote probabilităţile, nici o un funt
învăţătorilor. u
pe Iosif Goldiş ales în cercul electoral al mişcare generală a trupelor americane nu se Lui „Daily News ’i se scrie din
Sinodul ia aceste date la cunoscinţă. va face înainte de tomnâ. Cercurile militare Washington, că preşedintele Mac-Kinley ar
Orăcjii-marl, pe Dionisiu Popovicî ales în
In legătură cu acesta se espun dărui­ nu voesc să cerce o debarcare în sesonul avâ credinţa, că Cuba ar pute fi constrînsă
cercul elerical al Boroşineului şi pe Dr. marilor călduri şi a ploilor, care pote fi de- să se predea prin fome, în urma blocadei,
rile făcute de credincioşi pentru scopuri
Proca, ales în cercul mirenesc al Banat- sastros pentru sănătatea trupelor, Negrii chiar fără nici o împuşcătura.
bisericescl, cari în decursul anului trecut
Comloşului. singuri bucurându-se de imunitate faţă cu Dâcă acâsta s’ar întâmpla, Mac-Kinley
au fost multe, ceea-ce Sinodul ia la cunos­ frigurile galbene.
In acâstă şedinţă, în urma cererilor se aşteptă ca puterile, prin mijlocirea En-
cinţă. De-asemenea se iau la cunoscinţă şi
intrate, se acordă concediu deputaţilor Vin- Binancele spaniole. gliterei, să convingă pe Spania, că trebue
datele statistice referitore la fluctuaţiunea să recunoscă pierderea Cubei şi să curme
cenţiu Babeş, Eugeniu Mocsonyi, C. Cră­
în cler, şi la institutul teologic din Arad. Ministeriul tesaurului a depus în şe­ răsboiul.
ciun, Dr. loan Trailescu, Dr. C. Groza, Dr. *
La finea şedinţei deputatul loan Len- dinţa de Vineri a camerei budgetul şi pla­
Iustin Papp, Paul Făşie, Dr.'jGeorge Popo­ nul financiar pentru acoperirea cheltuelilor Matanzas este după Havanna cel mai
geru ax-ată, că sunt 2 notari absenţi, şi
vicî şi Vasiliu Mangra. răsboiului. însemnat emporiu comercial al insulei Cuba.
propune, âr Sinodul substituie de notar pe
După acesta se pune la ordine rapor­ Budgetul prevede 865 miliâne la chel- Are 94000 locuitori şi este forte înfloritor.
deputatul Dr. George Proca. tuell şi 866 la venituri. Budgetul estra-or- Acolo se află şi renumita fabrică de ţigări,
tul comisiei bisericescl, care prin raportorul
Baportorul. dinar, îmbrăţişând doi ani, conţine un ale căreia ţigări sunt bine cunoscute fumă­
ei Petru Truţa, pe basa raportului senatului
credit de 90 milione pentru marină. Mi­ torilor de tutun de specialitate sub nu­
strîns bisericesc dela consistoriul din Arad,
nistrul cere autorisarea să emită 100 mi­ mirea de „Matanzas".
arată, că în decursul anului trecut credin­ lione bonuri de tesaur, garantate cu minele Admiralul american Sampson, coman­
cioşii români din Beclcherecul-mic rămaşi Rgsboiul ispano-american. dela Almaden. Un proiect special cere: dantul escadrei americane, care blochâză
la despărţirea ierarchică de Sârbi sub juris- 1. Un împrumut de stat, sub garanţa insula Cuba, a creclut, că va pune mâna
Mobilizarea şi înrolările.
dicţiunea bisericei sârbe, s’au constituit în veniturilor naţionale. 2. Mărirea emisiuni­ pe acest bogat oraş, decă îl va surprinde
Mobilisarea trupelor americane merge lor bancnotelor. 3. Autorisarea guvernului cu câte-va corăbii de răsboiu şi ’lva bom­
comună separată română şi s’au încorporat
forte greu. Ceea-ce mai ales a răcit entu- să câră avansuri dela companiile-arendaşe. barda.
la protopresbiteratul Timişorii, ceea ce Si­
siasmul e raportul medicului statului-major, 4. Incassarea anticipată pe un an a impo- Chiar şi soirile americane, cari vor­
nodul ia la cunoscinţă. Numărul popora- care prevede o mortalitate de 35-60 la sitului funciar şi a celui industrial. 5. Emi­ besc de bombardarea dela Matanzas re­
ţiunii în decursul anului trecut pe teritoriul sută a trupelor, ce se vor duce la Cuba. terea de obligaţiuni de tesaur pănă la con­ cunosc, că în cele din urmă corăbiile
spune, că trăescl în ideala lume a poveşti­ erou de basme, urmărit pe de-o parte de din poveste erau ai ei, nu ai căţelei, şi că Fără de nici o vorbă mă prinse de guler
lor. Mereu eşti nevoit să treci din „reali­ un îngrozitor monstru, şi pe de altă parte din asâmănarea cu sfânta Vineri nu-i mai şi mă aruncă ârăşl de unde plecasem. Că-
tatea visurilor" în „realitatea veghiării" protejat de sfânta Vineri. îndărătul meu rămăsese, decât înfăţişarea ei slabă de sfânt, dusem atât de rău, încât. .. m’am trezit.
seu întors, după cum te nimerescl lângă aucjii sforăitul monstrului, care mă urmăria lucru, pe care îl găsim la toţi sfinţii şi la
Vecinul meu adecă, eoborîse pentru
un vecin mai îngăduitor de fire, seu mai — încă un pas, şi âtă-mă la palatele sfin­ tote sfintele . . . .
ca să bea un pahar de bere şi să-şi cum­
egoist. Eu am avut parte de amândouă tei Vineri. Vecinul meu se sculă şi coborî din
pere o ţigară. Vă4endu-mă durmind pe
soiurile de vecini. Eram adecă lângă o „Cine e?“ mă întrebă un glas de tren. Fericit răsuflai odătă din adâncul
locul lui, mă dete frumuşel la o parte, aşa
Nemţoică tipică şi lângă un Neamţ tot femeie, „căci am o căţea cu capul de fier pieptului şi îndată mă făcui stăpân pe lo­
că ajunsei ârăşl în nemijlocita apropiere a
atât de tipic. şi cu dinţii de oţăl". cul lui destul de considerabil.
vecinei cu căţălul. Am preferit însă să
„Ea, un ânger ce viseză, El un suflet apostat". „Om bun !“ am răspuns şi porta s’a des­ Trenul stetea în Hof vre-o 10 minute,
dorm cu capul ridicat, decât să mai apelez
Ea, bunătatea personificată în forma chis. dâr mie două mi-au fost de ajuns pentru la gentileţa ei.
unei femei — prăjină cu un căţăluş gras în Ea îmi dădu de mâncare şi-mi aş­ ca să mă întorc ârăşl în lumea basmelor.
Somnul acesta a fost o luptă neîntre­
pole; el, egoismul în personă şi încă într’o ternu un pat mole, ca să mă odihnesc de O! Acuma călătoriam prin acea câm­
personă, care din pricina multei beri con­ obosâla drumului. Veghiând la căpătâiul pie frumosă, de care povestise Sfânta, şi ruptă cu monstrul, care acuma horcăia în-
tr’un mod îngrozitor. Puterile mele erau
sumate luase deja forma impersonală a meu, îmi înşira tote locurile prin cari mirarea mă cuprinse, când ochii mei, de­
aprope sleite şi gândul laş de-a me întorce
butoielor golite. Ea un suflet milos, ce aveam să trec a doua cli, ca să ajung la daţi prin Germania să afle la tot pasul
ârăşl la Sfânta, mă cuprinse tot mai mult,
mereu oftâză lin şi uşor, el o inimă rău- ţâra smeilor. Mai întâih aveam să traversez câte-o tablă cu „Verbotener Weg", sâu
când pe câmpul luptei apăru de-odată un
tăciosă, ce mereu suflă greu şi cadenţat în o câmpie frumosă... „Schritt fahren!", acuma nu se împiedecau
nou Făt-frumos, care apucând monstrul cu
tactul locomotivei. „Cum să numesce?" întrebai. de nimica de soiul acesta, oi tot ce ve­
o poaână, îl trînti pănă în gât în pământ.
Şi cum mă uitam când la un vecin, „Hof!" strigă conductorul şi deschise deam era liber, al meu. Mă depărtam tot
Strigătul lui de victorie era: „Nurnberg!"
când la celalalt, mă copleşi somnul şi uşa cupeului. mai mult de tărîmul sfintei Vineri. înaintea
adormii cu gândul la căţăluşul vecinei, care Când am deschis ochii, m’am îngrozit mea licăriau deja curţile smeului. Steteam Deschisei ochii. Conductorul ajuta
ar fi fost o perină neasămănat de bună de cele ce le-am văejut. Capul îmi căcjuse nedumerit la portă, când deodată auc}n o vecinului meu, pe care îl trezise, să co-
obositului meu cap. Trecusem deja în pe umărul vecinii. Spăriat îngânai un : uşe trîntindu-se cu sgomot în ţîţînl şi în bore. Vecină-mea încă durmea, şi lângă ea
„realitatea visurilor", când fantasia lucrâză „Verzeihung!" ... „O, es thut nichts!" (jiss faţă-mi stetea monstrul de mai ’nainte zăcea în braţele lui Morfeu... căţălul.
ou
neîncătuşată de raţiune. Mă credeam un ea zimbind şi atunci descoperii, că dinţii vărsând foc şi fum pe gură şi pe nări. „In sfîrşit", mi-am cjis voce som-