Page 79 - 1898-04

Nr. 87—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

spaniole, după ce au bombardat timp de Societatea studenţilor români din Zii- „Seim, că în mare parte aceste „in­ ULTIME SCIRÎ.
u
o jumătate de oră posturile spaniole dela rich. Ni-se comunică din Zurich: Comitetul tenţiunl se folosesc de un şir de ani în-
Matanzas, s’au retras. Petersburg, 1 Maiu. Djevadbey,
Societăţii studenţilor români de aici fu ales coce în mod abusiv şi pentru scopuri de
Americanii susţin, că le-au causat care a fost trimis de Sultanul la
pentru semestrul de vară 1898 precum ur- propagandă, între cari cel mai periculos
mare rău Spaniolilor, âr Spaniolii afirmă, Petersburg în afacerea numirei nou­
mâză: Preşedinte G-. C. Theodorovicî, stud. este cel ce privesce propaganda de ma-
că bombardarea corăbiilor americane „New- lui guvernor al insulei Creta, n’a
York , a încrucişătorilor cuirasaţi „Puri­ ing. Vice-Preşedinte: M. Hangioff, stud. ghiarisare, apoi cel ce nisuesce a combate făcut nici o ispravă. (Rusia nu vrea
44
tan , şi „Cincinati nu li-au făcut nici un ing. Secretar şi Cassier: C. R. Barbacioru, caracterul naţional al bisericei române
44
u
se renunţe la candidatura prinţului
rău bateriilor spaniole, nu le-au demontat, stud. chim. Actuar şi Bibliotecar: E. Botez, unite şi a agita în direcţiunea, ca acâsta
căci la din contră nu s’ar fi reîntors aşa stud. ing. să se contopâscă cu biserica latină. grecesc.
de curând vasele de răsboiu americane.
Naiă cufundată. Din Brest se anunţă, Ou atât mai mult ne-a surprins 6 L i t e r a t u r ă .
că naia austro-ungară „Kemăny s’a cufundat scire, ce a adus’o dilele acestea „Telegra­
a
SOIRILE DILEI. alaltă-eri lângă insula Sein. In urma catas­ ful Român“ din Sibiiu despre regretabilul „Revista ilustrată . Din noua revistă
44
trofei valurile au înghiţit tote mărfurile abus, ce se face de cătră editorul „Revis­ enciclopedică literară, redactată de d-l
— 20 Aprilie v.
44
încărcate pe naie, cari preţuiau multe mii tei ilustrate , ce apare în Bistriţa, prin Ioan Pop Reteganul, am primit dilele acestea
Reforma administraţiei. Ministrul un­
de florini. aceea, că dânsul oferă revista preoţilor broşura Nr. 3 şi 4, pentru Martie şi Aprilie,
guresc de interne a pregătit un proiect de
44
români uniţi pe „intenţiuni şi încă într’un care constă din cinci cole de tipar, cu un
lege despre reforma administraţiei. Noul Apel. Din Câmpulung (Bucovina) pri­
mod, care face să reâsă la prima privire, cuprins bogat, variat şi interesant, âr
proiect va fi supus mai întâiă spre studiare mim următorul apel: In orăşelul Câmpu­
că procederea este abusivă. în text vre-o 11 portrete şi ilustraţiuni
diferitelor resorturi ministeriale şi numai lung (Bucovina) s’a constituit o reuniune
Numita foiă sibiiană a primit adecă frumose. Etă cuprinsul broşurei:
după acesta va trece prin desbaterile con­ de învăţători, care portă numele „Reuniunea
dela cine-va un apel tipărit, ce a fost
siliului de miniştri, pentru-ca mai târdiu să districtuală de învăţători şi are un scop cul­ Stelele (poesiă) de Adrian Ungurean;
adresat multor preoţi uniţi. Apelul portă „Gazeta Transilvaniei şi Iacob Mureşianu
44
fiă depus pe biroul ambelor camere. Pro­ tural. Fiind deci numita reuniune încă forte
a
titlul „Favor pentru preoţimea gr. cat. şi se (cu portretul acestuia); de r.; Desilusiona-
iectul — după cum asigură foile guverna­ tînără şi neavând o bibliotecă, ne adresăm
cjice în el, că „preoţii gr. cat. vor pute rea şi după morte, de Porumbiţa; Ludi-
mentale —- cuprinde opt părţi, şi anume: 1) cătră 'generositatea şi amabilitatea autori­ şorul, de Octavian dela Ludişor; Influinţa
abona foia „Revista Ilustrată şi pe inten­
14
Despre administraţia de stat în comitate; lor, redactorilor, componiştilor, societăţilor moşului, enarare de T. Schumacher, trad.
ţiunl, şi anumit ediţia de salon pe anul în­
■2) Despre administraţia de stat în oraşe; şi altor persone, cari posed cărţi, fie de de I. Pop Reteganul; Descripţiuni topo­
treg cu 75 intenţiunl, ediţia poporală pe grafice (Blaşiul cu ilustraţiune, apoi por­
-3) Despre administraţia de stat în comune; ori-ce cuprins cultural, şi rugăm, ca să bi-
anul întreg 38 intenţiuni etc. tretele episcopilor Inocenţiu M. Clain, P. P.
4) Autonomia în comitate; B) Autonomia nevoâscă a dona după putinţă reuniunei Aron, Ioan Bob, At. Rednio, Gregoriu
44
în oraşe; 6) Autonomia în comune; 7) Des­ cărţi, scripte, musicalii, gazete etc. etc. „Telegraful Român , desaprobând Maior, Ioan Lemeni şi Al. St. Şuluţiu) de
14
pre comisiunile administrative; 8) Despre Pentru comitet: Nic. Tarasievicî preşedinte; acest lucru, dice, că „s’a scârbit faţă de-o I. P. R.; Du-te dor (poesiă) de Antoniu
44
responsabilitatea în serviciul public. . Vasile Zurcan secretar. „gheşeftăriă atât de jidovâscă , cum dice el. Pop; Grângoşa (din datinele şi credinţele
44
„Unirea dela Blaşiu în numărul său Românilor despre insecte) de S. FI. Ma­
Ungurii cluşenî şi serbarea uniunei.
Noue cancelarie de advocat. D-l ad­ rian; Roşa din Alhambra, trad. din limba
Din Cluşiă se anunţă', că adunarea gene­ cel mai nou, luând notă de observările englesă de Laviniu; Geniul şcolei (po­
vocat Dr. Clemente Barbul şi-a deschis cu „Telegrafului Român , d.ic , că „reprobă
0
44
rală orăşenescă, ce s’a ţinut Vineri, a ho- veste) de Dr. P. Oprişa; Câteva cuvinte
diua de 1 Maiu n. c. cancelaria sa advo- aspru ori-ce vânejare de cărţi şi cliare pe despre higiena femeii însărcinate, de Prof.
tărît să serbeze la 30 Maih n. amintirea
caţială în Deeş (strada porţei nr. 34).
uniunei Ardealului cu Ţâra ungurâscă. S’a liturgii şi doresce, ca acest abus să înce­ Dr. Elefterescu; Iubesc (poesiă) de Smara;
teze cât mai curând, căci altcum preoţii Partea poporelor după tradiţiunea bulgară
ales un comitet pentru a face pregătirile Băile de hidroterapiă ale Eforiei şcole­ (din nemţesce) de Enea Pop Bota; Sahara
44
cad în mare osândă .
serbării. Universitarii unguri din Cluşiă co- lor române din loc s’au deschis eri, în 1 (poesiă) de G. Rusu Admiroscu; Strigarea
44
lectâză bani pentru o tablă comemorativă, Maiă n. „Unirea ne surprinde la rândul ei cu peste sat (datină vechiă) de Haţeganul;
44
ce se va zidi într’un părete dela „Vigado . afirmarea, că „ar pute arăta şi numele Craiul isvorului, de I. S., Jurământul din
Concert filarmonic. Etă şi programa
Sunt invitaţi la serbare toţi ascultătorii unor preoţi gr. or., cari s’au dat de gr. Vinerea cea mare (poesiă) prelucrată de I.
concertului festiv ce-1 va arangia societatea C. R.; Bricelatul sâu alegerea de erai noi
şcolelor superiore din Ungaria. cat., numai ca să potă primi intenţiunl
filarmonică din Braşov în 7 Maiîi 1898 în în ţâră, de I. P. R.; Blăstăm (poesiă) de
44
dela „papistaşi" şi că acestâ „gheşefteriă
Scriitor german osândit. Maximilian sala de concerte cu concursul cântăreţei de Teodor Oltean; Câteva dovecll pentru uni­
i se pare şi mai scârbosă. tatea culturală a Românilor, de W. Ru-
a
Harden, redactorul diarului „Zulcunft din operă d-na DaisyKrones: 1. Wagner\ pre­
Noi, cum am amintit, am combătut dow; Cum se fac descântecile ? de I. Pop
Berlin, a fost osândit la două săptămâni în- ludiu din opera „Lohengrin" (orchestra) Reteganul; Descântece din Reteag culese
întotdâuna aceste abusurî, ce se fac sub
■chisore pentr’un articul scris în contra re­ 2. a) Wagner: Asia Elisabetei din „Tann- de I. P. R.; Ţeranii noştri din jurul Si-
masca de „intenţiunl , căci bine seim, că
44
gelui bavarez Otto. hănser (sopran şi orchestră) b) Rohde: biiului (trei ilustraţiuni diferite); Poesii po­
44
aceste se folosesc pentru a distribui prin­ porale culese de Maria din Câmpia; Din
Tema şi variaţiunl (pentru sopran şi or­
Bursa din Bucurescî. Urcarea tuturor tre preoţii noştri uniţi tot felul de scrieri spiritul altora; Bibliografii, Logogrif; Te­
chestră) (d-na Daisy Krones) 3. Clinica:
•cursurilor la bursele streine a animat şi lefonul Redacţiei. Abonamentul ediţia de
„Komarinskaja". Fantasiă asupra a două literare şi periodice ungurescl, cari în mare
piâţa română financiară. S’a făcut, cjLe salon 6 fi., er cea poporală 3 fi. la an.
cântece poporale (orchestra) 4. Schubert: parte sunt chiar de cuprins duşmănos Ro­ Preţul abonamentului este a se trimite edi­
„Epoca", un târg considerabil, cum n’a mai mânilor. Pănă în diua de adi cŢarul cato­
Symphonie Nr. 6 în Cdur a) Adagio, torului Ioan Baciu, preot în Şoimuş (Nagy-
existat de două săptămâni, şi mai tote efec­ 44
Allegro, b) Andante, c) Scherzo (Presto) lic şi şovinist „Magyar Allam se trimite Sajo), âr manuscrisele redactorului în Reteag
tele şi acţiunile s’au ridicat. Cotăm adi (29
d) Allegro moderato (orchestra). — Con­ cu sutele de esemplare preoţilor români (Retteg.)
Aprile): Renta perpetuă 5 la sută: 100.25 44
certul acesta se va da cu ocasia aniver­ uniţi pe „intenţiunl .
•(-j- 50 bani); renta 5 la sută din 1881:
sării a 20-a a esistenţii societăţii filarmo­ Iu Baia mare a apărut câţi-va ani „ALBINA" institut fie credit şi de economii-
“98.25 (-{- 22 bani); renta 5 la sută din
nice şi în amintirea primului concert filar­ de-arândul şi o foiă periodică română,
1892—1893: 101.25 (-j- 50 bani); renta 4
monic dela 6 Maiă 1878. începutul la 8 „Revista catolica a lui Lucaciu, care dân- Filiala Braşov.
44
la sută din 1890—98: 92.75 (-f- 25 bani).
ore. Bilete se vând în librăria Zeidner. du-se tot pe „intenţiunl", făcea o propa­ Conspectul operaţiunilor în luna lui Aprilie 1898.
'Scrisurile fonciare s’au urcat de asemenea,
gandă, care numai în interesul indepen­ I n t r a t e :
cele. rurale la 97.75 (-{- 15 bani), cele ur­
denţei bisericei române unite şi al apărărei
bane de Bucurescî la 96.20 (-J- 25 bani).
Er*ăşa „iBiienfiuniSe**. şi întărirei caracterului ei naţional nu Numârar ou 1 Aprilie 1898 fi. 9,777.94
Scrisurile de Iaşi se menţin ferme la 90 Depuneri spre fructificare . „ 170,801.93
putea să fiă.
lei. Acţiunile Băncii Naţionale au câştigat Organul nostru de mult şi nu numai Cambii răscumpărate. . . „ 151,085.62
44
20 de lei, ale societăţii Dacia-România 3 odată şi-a ridicat vocea în contra speculei, Foia beletristică „Revista Ilustrată , Conturi curente .... 1) 21,021.—
cu care stă în legătură noua afacere de împrumuturi pe efecte şi
iei, ale Naţionalei 1 leu. Cek Londra a ce se face cu aşa numitele „intenţiunl".*)
44
„intenţiunl , este de-un cuprins neofensiv, alte împrumuturi . . 77 9,761.50
scădut la 25.32Y , în urma cursului redus
2 împrumuturi pe produote . 97.—
din străinătate; cele-lalte devize se menţin este redactată de d-l I. Pop Reteganul în 77
*j Sub intenţiune se înţelege liturgia, ce o Monetă........................................ 11,230.58
Ja cursurile de eri. face un preot după intenţiunea celui ce o plătesce. cel mai bun spirit românesc. Afacerea din Rimesse...................................... 77 --- .----
cestiune se pote referi deci numai la con­ ComisiunI, Cupone şi Efecte 71 135,507.34
ducerea materială a foii, despre al cărei Bănoi.......................................... 422,819.93
editor Ioan Baciu ne aducem aminte, că Interese şi provisiunl . . 77 15.306.66
nurosă şi m’am întins pe locul usurpat, âr nimic. O reşedinţă mortă, cu un domnitor 7.856.65
încă cu mult înainte de apariţiunea „Re­ Diverse....................................... 77
■capul mi-1 răzimai de spatele căţălului. ras la mustăţi, care atât e de sărac, încât
44
vistei Ilustrate a mai lucrat cu intenţiu- fi. 955,266.15
şede într’o căsuţă lângă palat, căci cu ve­
De-odată rolul meu se schimbă. Eram nile într’un mod absolut neadmisibil. E ş i t e :
nitul său anual nu pote să ţînă o locuinţă
par’că Ţiganul mincinos, care mă dădusem
mai mare. Ca domnitorul, e şi oraşul. Viâţă Şi în caşul de faţă pare peste măsură Depuneri spre fructificare fi. 133.308.47
-drept omorîtorul balaurului şi cerusem ca 44 Cambii escomptate . . 157,963.36
de residenţă, însă în proporţii atât de mici, bătător la ochi „favorul , ce numitul edi­ 77
Tăsplată mâna fetei de împărat. îndată am fost tor îl dă preoţilor gr. cat., oferindu-le Conto curent.............................. 17,878.96
încât devine ridiculă. Aceleaşi dame ele­
pus pe 7 perinl la masa împărătescă. Minciuna 44 împrumuturi pe efecte şi alte
gante, cari se preâmblă înainte de amâcji „Revista pentru 75 intenţiunl în preţ de împrumuturi.......................... 22,989.50
se răsplătesce însă de grabă, şi astfel nici 77
în echipaje, după amecjl se adună la cafea, 6 fi., er ediţia poporală pentru 38 inten­ împrumuturi pe produote . 7) 178.—
domnia mea nu ţinu mult. Perinele înce­
ca să bîrfescă şi să vorbescă de cronica ţiunl în preţ de 3 fi. Va să cjică dânsul Monetă.................................................. 77 11,088.21
pură să joce sub mine pănă când în cele calculâză „intenţiunea , seu liturgia în 8 ComisiunI, Cupone şi Efecte 139,452.70
44
scandalosă a oraşului. 77
din urmă fugiră schilălăind de sub capul Bimesse........................................ --- .----
crucerî! Pentru opt cruceri să mârgă preo­ 77
meu, căci în sala împărătescă intrase Fât- Mai multe ar fi de povestit despre Interese şi provisiunl . 77 1,256.55
tul la biserică, să facă liturgiă cu vinul şi
frumos, adevăratul omorîtor de bălaur, care Zurich şi Lucerna, dâr am nimerit o vreme Spese şi salare.................................. 77 2.751.96
prescura sa şi să mai remunereze şi pe Banei................................. ....... . 452,636.7]
se repecji la mine strigând: atât de prâstă, încât din amândouă ora­ 77
cantorul! Diverse ................................................ 77 8.381.48
„Stuttgart!“ şele nu m’am ales, decât cu amintirea unei Numârar cu 30 Aprilie 1898 7,380.26
Chiar şi numai din acâstă constatare 77
negure impenetrabile. Nici măcar vestitul
Ou gâtul ţâpăn, cu un picior amorţit reiese deci evident, că speculaţiuni de fi. 955,266.16
leu din Lucerna nu l’am putut vede, căci
şi în celalalt cu cârcei, părăsii lumea bas­ aceste cu „intenţiunile nu mai pot fi to­
44
era învălit, drăguţul, ca să nu răcescă. V. Bologa m. p. N. P. Petrescu m. p.
melor şi coborîi în gară, unde mă aşteptau lerate şi este neapărat de lipsă, ca autori­ dirigent. adjunct.
doi prieteni. — Şi pretutindeni aceleaşi mutre de tăţile superiore bisericescl să ia odată mă-
Elveţieni mohorîţi şi ursuzi şi de Elveţiene R. Ardelea m. p.
Despre cele 3 dile petrecute prin Buri pentru a regula definitiv afacerea cu comptabiL
cu nisce piciore şi mâni cât cjiua de alal­ 44
Btuttgart, Zurich şi Lucerna nu-ţî voifl „intenţiunile , cum vedem, că s’a făcut un
tăieri, părând că se înâcâ de câte-ori es-
povesti nimic, căci n’am ce să-ţi spun des­ început în Lugoş.
44
primă pe „h . Proprietar: Ur. Aurel Mureşianu.
pre ele.
(Va urma.)
Stuttgartul e un oraş, care afară de Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
posiţia cea admirabilă nu se distinge prin