Page 81 - 1898-04

REDACŢIUNEA, „gazeta* i e înecare fii.
eS
Administraţiunea şi Tipografia. Ationameute pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe s6se luni
6 fl., pe trei luni 3 fi.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 Ji. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România si străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franoî, pe ş6se
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MIN1STRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franoî.
următorole Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdto ofi-
InViena: M. Dukes Nachf. ciole poştale din întru şi din
Max Augenfeld &Emerioh Lesner, afară ţi la d-nii colectori.
Helnrlch Schalok. Rudolf Mossa. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelik.
InBudapesta: A. V. Goldber- Adminietruţiunea, Piaţa maro,
per, Ekstoin Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, etagiu
burg.- Marolyl 4. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL IHSERŢIUN1L0R : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
ria garmond pe o colină 6 cr. Cu dusul în casă: Pe un an
si 30 or. timbru pentru o pu­ A H T J L 12 fl., pe 6 Iutii 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl____Un osomplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cftt şi inserţiunile
seriă 10 or. siu 30 bani. sunt a se plăti înainto.

Din imperiul ,,neprobabilităţilor“. din Cernăuţi se ocupă în mânerul Sinodul eparchial aradan. quenalele în fiâ-care parochie să se inducă
cel mai nou al acestei foi, ce l’am de timpuriu în bugetul parochiilor.
— Raport special al „Gazetei Transilvaniei '. —
1-
Revenim astăcjî la evenimentele primit acţî, cu acestă intrigă în­
Sinodul ia mai departe la cunoscinţă,
din parlamentul austriac, nu numai dreptată în contra clubului român Arad, 18 (30) Aprilie 1898.
că consistoriul a îngrijit, ca elevii de con­
fiind-că aici' e cheia situaţiunei de bucovinen. Ei ne spun, că dintre de­
In Şedinţa 111 a Sinodului eparchial, fesiunea nostră, cari studieză la şcolele
faţă înăuntrul monarchiei, ci şi fiind­ putaţii bucovineni, afară de d-1 Lu­
ţinută la 14 (26) Aprilie 1898 la orele 10 streine, să fiă instruaţl în învăţământul re-
că se tracteză de cestiunî, cari ating pul, a mai fost numai unul în Yiena,
a. m., se continuă raportul comisiunei bise- ligiunii, şi din datele arătate se vede,
nu numai pe fraţii noştri bucovineni, d-1 Ţurcan, care înse a fost împie­
ricesci şi, la propunerea comisiunei, în con­ că în 14 localităţi, mai mult său mai puţin
der trebue se ne intereseze în mare decat a lua parte la şedinţă, er cei­
siderarea faptului, că în anul trecut au in- centrale, studiază tineri de ai noştri la
grad şi pe noi, cei de sub oblăduirea lalţi, br. Hurmuzache, Dr. Popovicî
curs însemnate dăruiri spre scopuri biseri- institute streine 1027, şi anume în şcole
ungurescă. şi br. Yasilco erau reţinuţi acasă în
ricescî, între cari din parte-mi amintesc medii 4B4, în şcole elementare 439 şi în
Am arătat, cât de încrecjut au Bucovina prin afaceri urgente. Nu aici dăruirea făcută de d-nul advocat Em. şcole pentru învăţăceii de meserii 134. De
început a păşi ârăşî partidele ger­ este permis deci — cjice „Patria* — Ungurian în sumă de 200 fl. pentru înfiin­ asemenea, în institutul pedagogic-diecesan
mane din cameră şi cum ameninţă a trage nici o consecenţă din acestă ţarea unui fond de ajutorare al elevilor din Arad, organisat cu 4 cursuri, c’un curs
de nou estremii din sinul lor. împrejurare asupra atitudinei lor po­ dela institutul teolog, ped. din Arad, — de pregătire şi o şcolă elementară de apli-
Forte mult a contribuit la acest litice ; şi pune în vedere, că clubul Sinodul decide: a-se induce tote dăruirile caţiune, au fost înscrişi în decursul anului
nou avânt al oposiţiei germane îm­ româu va desminţi tote combinaţiu- cu numele donatorilor în protocol şi ia cu trecut 143 de elevi, în cursul de pregătire
prejurarea, că într’una din şedinţele nile reutăciâse şi va linişti spiritele bucuriă la cunoscinţă espresiunea sentimen­ 34, în şcola de aplicaţiune 59 de elevi,
septemânei trecute majoritatea din printr’un comunicat oficial. tului de pietate şi evlavie religiosă a cre­ dintre cari 64 elevi au fost provăcjuţl cu
parlament a suferit o înfrângere la Firesce, că s’a resimţit mult dincioşilor, arătată prin darurile numărose locuinţă şi vipt în alumneu, 16 au fost
votarea asupra unei propuneri, care în rândurile partidelor autonomiste
şi valorose spre scopuri bisericescl. provăcluţl eu vipt gratuit, er cu taxa re­
cerea, ca acusaţiunea contra fostului amintita înfrângere, deşi nu se scie dusă 5. Pe lângă taxa de 60 fl. la an au
lce
ministru-preşedinte Badeni se tiă pre­ încă ce va 4 acea comisiune Urmeză raportul comisiunei şcolare, fost provăcjuţl cu locuinţă şi vipt 53 elevi.
dată unei comisiuni de 36 de mem­ alesă şi deşi, chiar în caşul cel mai care prin raportorul ei Paul Hotariu, cu Esamenul de cualificaţiune învăţătorescă
bri. Topi aşteptau, ca acesta propu­ reu, că ar ridica acusaţiunea contra privire la raportul senatului şcolar din l’au depus cu succes 28 elevi absolvenţi ai
nere se fiă respinsă. Spre mirarea fostului ministru Badeni — acesta Arad arată, că s’au luat disposiţiunile de institutului teol.-ped. din Arad. In şcola
generală înse propunerea a fost pri­ nu va putâ isbuti, fiind-că se cere lipsă pentru crescerea în numărul trebuin­ diecesană de fetiţe au frequentat prelege­
mită cu 8 voturi majoritate. pentru ea o majoritate de doue tre­ cios al personalului învăţătoresc ; că a con­ rile 44 eleve, între cari 20 se pregătesc
Acâstă neaşteptată majorisare a imi. Der faptul în sine, că autono- trolat prin inspectorii şcolari mersul învă pentru cariera învăţătorescă.
partidelor autonomiste s’a putut es- miştii au fost majorisaţî într’o ces- ţămentului,. ca învăţătorii să-şi îndeplinâscâ
plica numai prin faptul, că partida tiune atât de importantă, trebue se cu acurateţă datorinţele lor; mai departe, Ou privire la împrejurarea arătată de
catolică germană, care face parte fiă pentru ei cu atât mai supărător, că a îngrijit ca staţiunile învăţătoresc! de­ consistoriu, că în decursul an. şcol. trecut
din majoritate, s’a abţinut dela vo­ cu cât mai mare este bucuria venite vacante se se îndeplinescă prin con­ în protopresbiteratul h'adnei s'au înfiinţat
tare, depărtându-se din cameră mem­ Germanilor, cari, se’nţelege. se si curs, precum şi peste tot ca şcolele să func­ mai multe şcole de stat în comune unde
brii ei înainte de a-se pune propu­ lese a esploata acel succes cu prisos. ţioneze regulat. — Sinodul ia aceste date avem şi noi şcolele nostre confesionale —
nerea la vot. Der pe lângă cei din Se mai nasce înseşi întrebarea, la cunoscinţă. Sinodul luând la cunoscinţă paşii între-
partidul catolic, au mai lipsit şi pa­ dâcă Dipauli cu ai sei din partida Cu privire la salarisarea învăţătorilor prinşl de consistoriu pentru susţinerea şco-
lelor confesionale românescl în acele co­
tru membri ai clubului român, aşa poporală catolică nu vor mai deşerta consistoriul arată, că a luat disposiţiunile
mune, precum şi împrejurarea, că poporul
că din acest club numai vice-preşe- şi altă-dată, compromiţând astfel po- de lipsă, ca salariele învăţătorescl să se
dintele camerei, Lupul, a luat parte siţia majorităţii în genere. deplinescă şi în comunele sărace pănă la nostru din acele comune ţine la şcolele
la votare. In puţine cţile se va vede şi din minimul prescris de lege şi acelea să se confesionale şi la crescerea religiosă a ti-
nerimei prin aceste şcole, aviseză consis­
împrejurarea acâsta a dat oca- modul cum se va resolva cestiunea plătescâ regulat. Nu i-a succes însă în tote
toriul a procede şi mai departe la ridica-
siune unor foi germane şi polone alegerei unei comisiuni proiectate caşurile, şi deci Sinodul la propunerea co­
de a vorbi de o deserţiune a Ro­ a limbilor, deoă atitudinea din şe­ misiunei a luat conclusul, ca consistoriul carea şi întărirea şcolelor nostre confe­
mânilor din rândurile majorităţii au­ dinţa memorată a partidei catolice să stăruiască, ca comunele bisericescl să sionale.
tonomiste, cari foi au şi atacat pe ma­ va ave şi alte consecenţe privitor la ridice în tot locul salariele învăţătoresc! Numărul şcolelor conf. române pe te­
reşalul ţerii Lupul pentru-că s’ar fi legăturile ei de pănă acum cu par­ la minimul prescris de lege, âr la caşuri ritoriul aparţinător la jurisdicţiunea consis-
desbinat de soţii sei din club, şi l’au tidele autonomiste. de estremă necesitate să recurgă cu ajutor toriului din Arad e de 425, în cari func-
somat se se îetragă din postul de P6te se urmeze încă şi alte sur* spre acest scop şi din fondurile diecesane; ţioneză 327 învăţători aplicaţi în mod de­
vice-preşedinte al camerei, ne mai prise, căci la ce nune-am putâ aş­ tot ast-fel a decis Sinodul şi cu privire la finitiv, er 28 în mod provisoriu. Invâţătorese
având încrederea clubului seu etc. tepta în acâstă împerăţiă numită a quinquenalele învăţătorescl, şi anume, ca în funcţiune sunt 29. Numărul elevilor, cari
u
Confiaţii noştri dela „Patria u „ neprobabilităţilor . consistoriul să continue a îngriji, ca quin­ au fost deobligaţî a cerceta şcola quoti-

FOILETONUL .GAZ. TRANS.* că ajungi într’un mic tunel. Şi „micul* tu­ de a începe vorba cu el. Cred, că sci pen- sucea iute vorba. Sărmanul! Pentru el acest
nel, ce se repetă tot din 10 în 10 minute, tru-ce, căci cunoscl pote pe „Berlinesul cuvânt mai avea un apendice, elsenumia:
e de doi chilometri şi jumătate. rătăcitor*. Mă uitam pe ferâstră, când în „mama socră*. Când răuşia să vorbescă cu
Scrisori din Italia. Te-ai mai împăca încă cu sortea, de monumentul din urmă înaintea plecării totul de alte lucruri, erăşl se pomenea cu

a-i ave vre-un tovarăş de drum mai de trenului audil un nou „Tmoîen*. M’am în-' câte un: „Numai ceva îmi mai lipsesce,
Nenumitei prietine.
dai domne. Der trenul e schimbat într’un tors. Cu acest salut pentru tote anotim­ pentru-ca să fiu pe deplin fericită!"
D ela Lipsea la M ilano.
balamuc. In fiă-care cupeu sunt câte-va purile şi pentru tote orele flilei salutase „Ce, puiule?*
(Urmare.)
părechl de însurăţei, cari îşi încep călătoria vecinul meu pe doi însurăţei, cari se urcau „S’o am pe mama cu mine!*
Despre drumul dela Lucerna la Mi­ de nuntă. Pe ferestră nu te poţi uita şi roşii şi gâfâind cu o mulţime de cutii în Şi pe el îl prindeau tote năduşelile,
lano se spun atâtea minunăţii, încât vei da eşti condamnat să-i vedl mereu pe ei, ri­ mână. şi mormăia câte ce-va neînţeles.
nedumerită din cap la esclamaţia mea: dând şi glumind, ca şi când n’ar trece prin Era o păreche interesantă. El se ve­ Mai ales mormăitul ăsta mă înfuria.
„Să mă ferescă Dumneclau de a-1 mai face Alpii acoperiţi de nori. dea din primul moment, că era un om Vorbiau tot şoptind şi ast-fel mă făcea
odată ! u De ţi-aşl fi scris scrisorea asta îndată trăit în lume şi totuşi cu tînăra-i nevastă fără voiă să-mi înteţesc audultotmai mult.
Ai însă puţintică răbdare şi te voiti. după acea călătoriă, a-şl fi putut să-ţi înşir nu scia de loc să se porte. De câte-orl îi In zadar căutam să ml îndrept atenţiunea
dumeri îndată. Inchipuesce-ţî, că plec şi eu multe observaţii interesante, ce le-am făcut spunea câte-o vorbă... dulce ca glicerina, într’altă parte, monotonul şi înfundatul
cu cele mai mari aşteptări şi că, în loc să cu însurăţeii. Acuma îmi aduc aminte nu­ se înroşia, ca şi când şi-ar fi adus aminte, timbru al şoptelor mă făcea să-i ascult
văd tote năsdrăvăniile însemnate în Bae- mai de câte-va părechl. că vorba acesta a mai folosit’o de atâtea- ârăşî.
deker, nimeresc o câţă, de să-ţi fie temă, La Lucerna mă suisem într’un cupeu orl înainte, fără să-şi dea atunci sema, ce De-odată începu şi ea să vorbescă.
că rotele trenului vor pierde şinele. Der mic, pentru nefumătorl, credend, că voiă însemneză. Er ea îl asculta pierdută, pri- Şi spunea, spunea mereu. Sci de ce vor­
atâta nu-i destul. Ninge şi ninge din gros, fi singur şi mă voiă pute muta dela o fe- vindu-1 cu ochii vecinie umecjî şi nespu- bea? Despre toaletele ei. După un sfert
aşa că zăpada zace de un metru, er fulgii râstră la alta după plac. Aflai numai un nend nici un cuvânt. 0 gâscuţă sentimen­ de câs îi sciam totă garderoba de-arostul.
cad aşa de deşi, încât chiar şi în locurile singur pasager. După „Berliner Tageblatt*, tală. Numai câte-odată deschidea gura, pe Illr el asculta şi zîmbia.
unde nu-i aşa câţă, nu poţi vede la 3 în care cetia, şi după „Tmoîen !“-ul cu care care se întipărise un surîs dulceag, acel Atunci m’am convins, că iubirea nu e
paşi. Vrei să deschid! ferestra, ca să scapi mă resalută fără să-şi ridice privirea de pe surîs atât de nesuferit pentru-ca să în­ numai orbă, ci şi surdă. De-ar fi fost cel
de geamul aburit şi te pomenescl de-odată şire, vădui îndată, că am de-a face cu un trebe: „Ce va fi făcând mama acuma!* puţin surdo-mută!
cu conductorul la spate, care te previne, Berlines şi ast-fel am abdis de orl-ce plan Er el îi spunea ce-i trecea prin minte şi După ce trecurăm tunelul Gotthard,