Page 82 - 1898-04

Pagina 2. GAZETA TRANSLVANIEI Nr. 88 -1898.

diană şi de repetiţiune, a fost de 62,820, din­ Europa; şi Statele- U nite. denţa unui superior întrâbă pe gendarm a oprit adunarea pe basa unei ordonanţe
tre aceştia au frequentat şcola regulat cum îl chiamă?
Din Paris se anunţă, că ambasadorul a guvernului, care interdice în acestă di
38,098, prin urmare frequentaţiunea s’a ame­ G-endarmul, măsurând cu privirea sa
german la Washington a făcut împreună ţinerea ori-cărei adunări poporale, ca ast­
liorat anul trecut şi s’a ridicat la suma de de sus pănă jos pe fisolgăbirău, îl întrebă
cu ambasadorii celorlalte puteri represen- fel să se prevină agitaţiunilor socialiste.
aprope 80 de procente. — Sinodul ia aceste I la rândul său răstit: Mi koze hozzâ? (Ce
taţiunl în contra sporirei taxei de tonagiu. Ţinerea de adunări poporale în 1 Maiu ar
date la cunoscinţă. te privesce pe d-ta?)
Senatul din Washington a decis să asculte avă urmări neplăcute, şi guvernul voind
Din raportul senatului şcolar din Ora- mai întâiii pe representanţii societăţilor de Fisolgăbirăul, surprins şi genat tot­ să fiă consecuent n’a putut să permită nici
dea-mare se constată, că pe teritoriul ace­ navigaţiune streine. odată de grosolănia gendarmului şi vătjend, kossuthiştilor adunarea dela Boszormeny.
lui consistoriu sunt 240 şcole, în cari au Autorităţile maritime din Barcelona au că publicul din jur privesce cu mirare la Francisc Kossuth replicând ministrului
acestă scenă aşteptând ce o să urmeze,
funcţionat 226 de învăţători, âr 14 staţiuni împiedecat intrarea în port a unei corăbii 4ise, că nu pote lua la cunoscinţă răspun­
au fost vacante. Dintre învăţătorii în func­ americane. N’au voit s’o captureze din res­ cjlse în ton energic cătră gendarm, că den­ sul acestuia, mai ales, că adunări po­
sul are drept să-l întrebe cum îl chiamă şi
ţiune 78 au fost aplicaţi în mod definitiv, pect pentru dreptul internaţional, deşi era porale de felul acesta nu se pot ţine decât
er 148 provisoriu. Numărul pruncilor obli­ încărcată cu cărbuni. Corabia şi-a continuat să-l facă responsabil de aerul arogant, ce Dumineca, când poporul pe care-1 intere-
gaţi la şcola quotidiană a fost 19,646. Din­ drumul la Marsilia. a îndrăznit să-l ia faţă cu el gendarmul. seză ast fel de cestiunî, nu e împedecat
tre aceştia au frequentat şcola 11,296. Ci­ Atunci gendarmul, luând posiţiă şi prin lucrul câmpului. Afară de acesta ces­
B om bardarea forturilor cubane.
fra frequentaţiunii variază pe teritoriul răstindu-se din nou cătră fisolgăbirău, îi tiunea teritorului vamal independent şi a
acestui consistoriu între 66 şi 60 de pro­ O telegramă din Washington anunţă, striga furios: „Fogja be a szâjât, mert kii- băncei naţionale independente ungurescl
cente. — Sinodul ia aceste date la cunos­ că Mah Kinley a dat ordin să se bombardeze lonben rogton letartoztatom" (Ţine-ţl gura, constitue adl una din cele mai grave ces­
cinţă. tote porturile cuba,ne, inclusiv Havanna. Samp- căci la din contră imediat te' deţin). tiunî, ce trebue să preocupe pe toţi Ungurii.
Raportorul. son se laudă, că fortul havanez va fi dărîinat îşi pote chipui ori şi cine în ce po­ De-altmintrelea, sfîrşi interpelatorul, fiind
într’o jumătate de câs. siţiă se afla fisolgăbirăul, când gendarmul vorba aici despre dreptul general de întru­
Spaniolii din Havanna se pregătesc şi după-ce îi descoperise, că dânsul e fisol­ nire, nu putem să nu protestăm energic
Resboinl ispano-american. la o luptă seriosă. Firmele mari de tutun găbirăul cercului, n’a încetat cu grobiani- contra măsurei guvernului, prin care se
din Londra au primit telegrame, că tote tăţile sale şi cu ameninţările, că-1 va deţine. calcă în piciâre un drept cardinal al ce­
B om bardarea fortului Cienfueye.
fabricele de ţigări din Havanna sunt în­ In mijlocul ilarităţii publicului adu­ tăţenilor statului.
Cu data de 1 Maitl se telegrafeză din
chise şi mare parte a lucrătorilor stau sub nat în jurul lor, funcţionarul fu nevoit să
Madrid, că o naiă americană a tras cu ghiu­
arme. se urce în tren şi să grăbescă acasă, ca
lele asupra fortului, ce se află la intrarea SocîaSistîâ si i Maiu.
Aici e de interes a-se arăta situaţia apoi de-acolo să facă paşii oficioşi în con­ •» «i
din portul Cienfuego. Trei baterii de tunuri
armatelor americane. Mobilisarea, după cum tra gendarmului atât de încredut. Piua de 1 Maiîî, „diua cea mare a
spaniole au silit naia americană să se re­
se asigură din tote părţile, merge forte în­ Aşa-deră — continuă corespondentul socialiştilor" cum a numit’o ministrul Per­
tragă. Năile spaniole n’au suferit decât pa­
cet. Pe erl se spera, că cei 125,000 volun­ nostru — am ajuns şi acele chl » când pu­ czel, a trecut destul de liniştit. In Buda-
0
gube neînsemnate. Alte năi americane ame­
tari acordaţi de Congres, vor pute fi înar­ terea dată gendarmilor începe a-se întorce peşta socialiştii n’au făcut de rendul acesta
ninţau ţărmul mării lângă Măriei. Spaniolii
maţi şi echipaţi. Ei vor fi împărţiţi în trei şi faţă de cei-ce li-au dat’o şi au contri­ sgomot mare, ca în alţi ani. OrI-ce fel de
au trimis trupe de apărare.
corpuri, comandate de generalii Dodge, buit să li-se dea. adunări şi grupări pe strade au fost oprite.
Tot din Madrid se depeşeză, că flota Wilson şi Wheeler. A avut totă dreptatea Maghiarul, care Cu tote acestea le-au succes socialiştilor a
americană staţionâză încă dinaintea Ha- Ministeriul de răsboiii din Washington a scris în „Egyetertâs" Nr. 106 şi ale că­ arangea mici întruniri şi escursiunt, în cari
vannei. e cam stângacii! în apucăturile lui, din care ruia observări le a comentat „Gazeta Tran­ vorbitorii lor au esplicat însemnătatea cai­
causă opinia publică americană e serios în- silvaniei", că adl mâne înşi-şî Maghiarii lei de 1 Maiă.
Situaţia ])e insulele Filipine.
grijată. Cinci state, cari n’au nici un fel vor ave sortea Nemaghiarilor persecutaţi, N’a fost însă aşa în provincie. In co­
Comandantul spaniol din insulele Fi­ de artileriă, au primit ordin să dea 14 ba­ — căci etă acum gendarmii nici pe fisol­ muna Bolea din comitatul Torontalului so­
lipine a făcut raport la Madrid, că faţă terii, pe când 26 state, cari posed 51 ba­ găbirăul din cercul lor nu-1 mai cruţă, ci cialiştii au voit să serbeze amintirea cjilei
cu inimicul a luat tote măsurile necesare terii, nu sunt obligate a da nici una. Statul stau să-l deţină, aşa de mult i-a cuprins printr’un conduct număros, purtând în frunte
de apărare. Spre scopul acesta a dispus, ca New-York are cea mai bună cavaleriă şi furia de deţinere. flamure roşii. Gendarmeria însă a interve­
câte-va năi se ancoreze înaintea Cavitei. artileriă, şi totuşi numai jumătate este con­ nit şi a provocat pe cei adunaţi să se îm-
1
„The Journal' primesce dinHong-Kong vocată. prăscie. Socialiştii însă s’au opus, ba înce­
soirea, că lângă Manila s’ar fi dat la 1 Pănă la sfîrşitul săptămânei trecute 0 adunare poporală oprită. pură să fiă provocătorl. In urma acâsta un
Maiă o bătăliă navală înverşunată şi că s’au mobilisat numai 18,000 de omeni trupe Pe diua de 1 Maiu a fost convocată conflict s’a produs între ei şi gendarmeria,
Americanii ar fi raportat victoria. Asupra regulate, şi lipsa e de 60,000. în IJajdu-Bliszdmcny o adunare poporală care a descărcat armele. Glonţele gendar­
acestei bătălii navale o telegramă din Lon­ Americanii nutresc temerea, ca nu kossuthistă cu scop de a lua posiţiă în milor au culcat la pământ trei dintre ei, cari
dra anunţă, că atacul l’ar fi făcut două cumva Key-West să fiă primul punct de cestiunea teritoriului vamal independent şi au şi murit, er opt au fost răniţi. O mare
corăbii americane şi că 600 de omeni ar atac al flotei spaniole. a băncii naţionale ungurescl. La acâstă agitaţiă şi turburare s’a născut în comună,
fi perit. O parte a flotei spaniole ar fi adunare a fost invitată şi partida indepen­ aşa că a trebuit să se trimită la faţa lo­
fost distrusă şi perderile sale s’ar urca la Ilustrarea situatiunei. dentă în frunte cu Francisc Kossuth. Mi­ cului o companiă de infanteriă din Beci-,
2000 de omeni. Der atât „Agenţia Reuter", nistrul de interne însă a oprit ţinerea adu­ cherecul-mare.
cât şi informaţiile venite din New-York Din comitatul Hunedorei ni-se comu­ nării. In Oradea-mare încă au fost turburărl
dic, că nu se scie încă nimic positiv despre nică un cas, ce s’a întâmplat înainte cu Faptul acesta a dat prilej la o mică socialiste. Socialiştii au ţinut aici şi o a-
aoâstă bătăliă. câte-va (Şile şi care ilustreză într’un mod discuţiă în şedinţa de Sâmbătă a dietei. dunare numărosâ sub conducerea lui Kohn
Lipot, care numai c’o (Ţ înainte fusese
nu se pote mai nimerit starea de lucruri Francisc Kossuth adecă a interpelat pe mi­
C apturarea unei corăbii spaniole.
creată de sistemul de volnicii. nistrul de interne Perczel asupra oprirei achitat de tribunalul de acolo. Poliţia in­
Din Key-West se anunţă ou data de tervenind, a împrăsciat adunarea şi a ares­
In 30 Aprilie fisolgăbirăul cercului adunării. In motivarea interpelării sale,
1 Maiă, că torpilorul „Forte" a capturat tat pe Kohn.
Deva, Csulay Lajos, se afla în gara sta- corifeul kossuthiştilor (Şise, că nu cunosce
Sâmbătă o corabiă spaniolă, care încerca In Austria mişcarea socialistă în acea
ţiunei Simeria (Piski) în drum spre casă. lege, care ar da drept ministrului de a
să între în portul Havanna. cji a fost cevaşl mai bine arangeată şi suc-
Preumblându-se pe peron zări un gendarm, opri o adunare cu caracter absolut consti-
1200 de Cubanî — după cum se anunţă care era tocmai în serviciu. | tuţional. cesă. In Viena s’au ţinut nu mai puţin ca
tot de-acolo — cari au venit din America Fisolgăbirăul se apropie de gendarm Ministrul de interne Perczel a răspuns 50 de adunări, cari s’au pronuuţat pentru
armaţi şi echipaţi, vor pleca îndată la Cuba. şi, conscient de posiţia sa ca prim funcţio­ lui Fr. Kossuth, că Duminecă fiind 1 Maq introducerea sufragiului universal şi pentru
Lor li-se vor alătura şi alţii mai târdiu. nar administrativ din cerc, cu condescen­ care este „cliua cea mare a socialiştilor", 8 ore de muncă în (Ţ- După amiadl o
massă colosală de 80,000 a manifestat pe
Pratersteru, unde coriferii socialişti au ţi­
nut discursuri fulminante; 500 de poliţişti
vremea se mai muia şi în loc de ninsore ea şi făcea ce făcea şi se apleca la urechia în nasul celor ce făceau călătoria nunţii de
erau recuiraţl pentru susţinerea ordinei.
aveam ploie. Observând, că însurăţeii ar ei. Credl însă, că-i şoptea ceva? Aş! Odată aur, pănă îi izgonii în altă parte.
Nu s’a întâmplat însă nici un incident.
voi să privescâ pe ferestra mea, prin care am vădut urmele dinţilor lui pe scoica ure- Când am ajuns la Milano făcui trei
Şi în Praga s'au făcut manifestaţii
începuseră să se distingă conturi de munţi chiuşii ei. Der Englesoica tot Englesoică cruci.
arangeate de partida social-democrată.
prin ceţă, mă sculai şi oferii locul domnei. rămâne, şi dela început pănă la sfîrşit păs­ „Cameriere ho fame!“
In streinătate serbarea dilei a decurs
Drept mulţumită îmi aruncâ dumnealui tra aceeaşi mutră lungăreţă şi secă. Ade- „La tavola rotonda â pronta, Sig-
o privire, de credeam, că vre să mă mă­ se-orl el îi strîngea mâna într’ale lui, de nore!" destul de liniştit.
u
nânce. „Denn nisch! i-am spus răstit în îmi venia mie să ţip. Er ea? Sunt convins, Şi grăbit coborîi în restaurant să mă­
dialectul lor Dresdan, şi dând din umeri că ar fi putut prinde în clipa aceea cu nânc, ca să mă pot culca cât mai de SOIRILE DILEI.
am şedut erăşl. cealaltă mână musce pe geam! vreme. 5
Spre norocirea mea ajunserăm la Lu- I La table d’hote lângă cine credl, că — 21 Aprilie v.
Lângă mine şedeau doi însurăţei tineri, „Liga maghiară" va înfiinţa Dumineca
gano. Biletul meu se sfîrşia aici, căci plă­ m’am nimerit?
amendoi frumoşi şi sburdalnicl. De cât.e-orl viitore o filială şi în Baia de Criş. „Pa­
nuiseră să petrec câte-va cjile la admirabi­ In faţa mea stetea înamoratul Engles,
se apleca Englesul spre urechia nevesti-si. trioţii" din Baia, în invitarea la adunarea
lele lacuri. Dâr era atât de frig, încât mi-am âr la drepta-mî gheţosa-i păreche! Ca um­
vecină-mea îi dedea câte-un cot bărbăţelu- c
scos îndată un bilet nou pănâ la Milano. bra lui Banquo pe Macbeth, aşa mă perse­ de constituire, cjic» & vor şi ei să spriji-
lui şi rîdea de-ţl era mai mare dragul să nescă „nobila" activitate a Ligei, care
Folosii şi cele câte-va minute libere, ce ml cutau.
o asculţi.
mai rămaseră, şi mă mutai într’un cupeu Căutai însă să mănânc liniştit şi îmi tinde la „înfiinţarea unităţei sociale" şi la
mare pentru fumători. Totuşi preferii să-mi schimb locul şi înghiţii năcazul în câte-va pahare de „pacinicul traifi cu naţionalităţile". Cu alte
(
să mă aşecj în faţa a doi bătrâni, căci în cuvinte: „împăcarea" naţionalităţilor prin
Der scăpai de ploie şi dădui de lac. chianti.
tot cupeul numai moşneagul şi băbuţa nu oontopirea seu maghiarisarea lor.
Şi să nu creijl, că asta vre să (jieă, că a De-odată simţii pe piciorul meu drept
păreau a face călătorie de nuntă. Dâr a
încetat ploia şi am ajuns la Lago Maggiore, talpa unei ghete. Oraşul Strigoniu sub tutelă. Ministrul
nu fi însurăţel se vede, că trecea de ruşine
ci trebue tradusă aşa: am scăpat de o pă- Asta era culmea. Tare, ca să audă unguresc de interne a provocat pe fişpa-
în trenul acesta, căci întâia vorbă, ce o
reche şi am dat de 6 părechl de însurăţei! masa întregă, mă adresai cătră Engles: nul comitatului Strigoniu, sâ-i facă raport
rosti baba, fu: „Iţi mai aduci aminte când
Nu esagerez. Cinci părechl în cap! „Aţi greşit adresa, Domnule. Piciorul ne­ motivat asupra întrebării, dâcă n’ar trebui,
eram şi noi aşa de tineri ?“
Intre ele erau şi doi Englesî, unul vestei d-tale e ceva mai la drâpta!" ca oraşul Strigoniu să fiă pus sub tutelă? Ad­
mai pocit ca celalalt şi amendoi mai bă­ Asta era prea mult. Şi astfel şi-a răsbunat pe tot drumul: ministraţia oraşului de câţl-va ani încoce
trânei. El era însă grozav de amoresat de Aprinsei o ţigară şi suflai tot fumul Aprilie, 1898. Sextil. este atât de defectubsă şi superficială, încât