Page 83 - 1898-04

Nr. 88—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Padina 3.

ministrul vede periclitate interesele publi­ a făcut parte din cameră ca deputat în „Astfel ajung la sapă de lemn acei atâta public atât din loc, dâr cu deosebire
cului, din care causă află necesară aplicarea partida liberală — şl-a depus acum man­ domni maghiari, cari nu jocă cărţi şi nu-şl din giur, ca la acâstă producţiune.
de măsuri escepţionale. Rescriptul minis­ datul de deputat. Causa este, că nenoroci­ petrec, ci jocă la bursă, speculeză şi po- Ionel.
trului a produs mare sensaţiă în întreg co­ tul conte a ajuns bancrotîn înţelesul strîns litisâză!" — esclamă „Bud. Hirl." „Vieţa
mitatul. al cuvântului. In 20- Aprilie s’a vândut nostră publică e plină cu astfel de omeni, ULTIME SOIRI.
prin licitaţiune marea proprietate din în oficii, în comitate, în dietă; toţi aceştia
Fomete în Italia. Din Roma se anunţă,
Nagy-Barom a contelui Festetich. Licita- ajută a duce la sapă de lemn Ungaria şi Budapesta, 2 Maiu. La Beci-
că în comunele Palo, Bitonto şi Modungno,
ţiunea au cerut’o următorii creditori ai săi : pe poporul ei". cherecul-mare lucrătorii opriţi fiind
cum şi în Bari s’au întâmplat mari turbu-
Banca din G-yanafalu pentru datoria de de a ţină adunare s’au opus autori­
rărl din causa scumpirei pânei. In Mo­
3500 fl.; locuitorul Markbreit din aceeaşi tăţii. Gendarmii folosindu-se de ar­
dungno poliţia a recurs la arme, vărsân- Producţiune în Făgăraş.
comună pentru 23,451 fl.; Reichenfeld mă au omorît trei lucrători şi au ră­
du-se şi sânge.
Adolf din Gyor pentru 15,000 fl.; apoi: Făgăraş, Aprile 1898. nit 14.
firma Reiner et Marx din Graz 15,000 fl. ;
Bani qăsiţT. S’a găsit în oraş o sumă On. Redacţiune! Speram, că o penă Madrid, 2 Maia. O telegramă ofi-
mai mare de bani, cari au fost perduţî de banca „Union" din Viena 67,840 fl.; Cas- mai dibace decât a mea va face o dare de cibsă din Manilla spune: In nbptea
■cineva. Banii sunt depuşi la poliţia din telli Adolf locuitor din Sibiiu 9644 fl.; semă despre producţiunea, ce a arangiat’o trecută, la 11 ’/ 6re, bubuitul tunu­
2
Joc, de unde cel ce i-a perdut îi p6te ri­ Cassa de păstrare din Canija-mare 15,000 Reuniunea femeilor române gr. or. din Fă­ rilor a anunţat, că flota inimică
dica după legitimarea cuvenită. florini ; „Orszagos magyar jâradekbank" găraş şi giur Marţi, a treia di de PascI, voesce se pătrundă In port. Ac|l di-
43,500 florini; firma Kramer din Buda­ în sala hotelului Lauritsch din Făgăraş. mineţă escadra americană a apărut
Catastrofa din Verşeţ. Din Vârşeţ se
pesta 7500 fl.; Lo'weustein din Sâm Necetind însă nici o dare de semă în pri­ la Gavite, Arsenalul şi escadra spa­
■scrie, că o mare catastrofă s’a întâmplat
bâta 30,000 fl. ; adv. Fiirst din Cincî-bise- vinţa acesta, îmi iau voiâ a-o face eu. niolă a dat foc asupra jAmericanilor.
^acolo săptămâna trecută în urma unei
ricl 50,000 fl.; Banca regnicolară centrală După o luptă mai îndelungată, ini­
■esundărl. Esundarea a fost mult mai mare Punct 1 şi 3 au fost coruri bărbă­
ungară 12,000 fl.; Banca din Keszthely tesc! esecutate de opt tineri din seminariul micul a fost eonstrîns se se retragă
ca cea din 1882, când mai multe persone
2000 fl.; Banca din Gyor 15,000 fl.; advo­ archidieeesan din Sibiiu, elevi ai domnului spre Vest. Pată cu preponderanta
au fost înecate de furiosul element. In
catul Hertelendy din Canija-mare 5000 fl.; profesor Dima, cari au făcut numai onore puterilor inimice, escadra ndstra a
urma esundării o mulţime de case au fost
„Prima bancă de păstrare" din Pesta cu un iubitului lor profesor şi distinsului artist. suferit tare. Pe bordul „Cristinei a
u
■dărîmate. 0 ploie torenţială împreunată cu
cambiu 24,600 fl.; cu alt cambiu 8100 fl.; Totă darea de semă asupra acestor cântări isbucnit foc. O altă corabiă a sărit
grindină a făcut pagube mari în câmpuri şi
„A magyar leszâmitolo es penzvâltobank" o reasumez într’un sincer „bravo" iubiţi în aer. Perderiie nostre sunt însem­
semănături, der mai ales în plantaţiunile nouă
cu un cambiu 25,000 fl.; cu alt cambiu nate. Intre morţi se află şi comandan­
cu viţă de viie. Puvoiele de apă au dus tineri, înainte pe calea acesta!
6650 fl.; Banca comitatului Somogy odată tul „Cristinei".
-cu sine pătura superioră a pământului, des- Punctul II a fost: a) Antonie Sequens :
15,000 fl.; altă-dată 3400 fl.; locuitorul
rădăcinând viţa de viie de pe coste, er pe Rapsodie Română, şi b) L. Wiest: Horă Madrid, 2 Maiu. Oficiul marinei
Kassay Ianos din Timişora 10,000 fl.; lo­
cea dela şes au nămolit’o cu desăvârşire. naţională cântate la pian de D-şora Letiţia din Manilla anunţă: Pe la miecjul
cuitorul Gubanyi din Szkolja cu o obliga­
Popa-Radu. Nu sciai ce să admiri mai nopţii a succes flotei americane se for­
ţiune 32,000 fl.; cu altă obligaţiune 24,000
mult: desteritatea dibacei cântăreţe, ori ţeze intrarea în port. înainte de a-se
fl.; Banca comitatului Albei 45,000 fl. ;
Darea de păment şi darea debursa. piesele, a căror frumseţă a încântat publi­ face cjiuă ea sta într’o liniă de răs-
locuitorul Stern din Papa 12,500 fl.; fir­
cul atât de mult. Aplausele repeţite au do­ boiu de 8 corăbii înaintea Cavitei.
Seim, că în Ungaria s’a pornit o miş­ ma Rechnitz Herman din Yiena 15,000 fl.;
vedit D-şorei Letiţia Popa-Radu pe deplin La 7 / ore a început se ardă partea
l
care, ce pe de-o parte are de scop a firma Schapringer din CincI-bisericI 12,000 2
plăcerea publicului. dinainte a încrucişătorului „Cristiua".
mijloci reducerea dărei de păment, er de fl. ; Cassa de economii din Yesprim 25,500
A urmat apoi piesa: „Nu te juca cu Curend dup’aceea a ars tbtă cora­
alta introducerea dărei de burse. Mişcarea fl. etc. etc.
dracul", comedie într’un act de I. Negruzzi. bia, Admiralui Montoje a trecut cu
a fost pornită şi susţinută mai ales de
Peste tot, pretensiunile creditorilor, Forte mult haz a făcut acestă piesă, căci statul major pe „Isla de Cuba". La
u
.„partida poporală şi a luat dimensiuni
cari au cerut licitarea moşiei din Nagy- pe lângă tonul hazliu, în care e scrisă, au 8 bre încrucişetorii „Cristina" şi
mari, aşa că atjl aprope în fiă-care cji se
Bajom a contelui Festetich, fac 581,243 fl. mai fost şi personele diletante bine potri­ „Castilia" arseseră cu totul. Cele-
presentă camerei câte 3—4 petiţiunl de
75 cr. Moşia a cumpărat’o reuniunea băn­ vite pentru predarea rolurilor. Rolul Zoei lalte corăbii, cari au suferit mari
felul acesta. Mişcarea, ce-i drept, se reduce
cilor din Budapesta cu preţul de 211,000 Castelli, văduvă bogată, a fost'predat prin bavarii, s’au retras în sînul dela
pănă acum mai mult numai în cercurile
fl. Ya să cjLă din preţul moşiei licitate d-şora Letiţia Popa-Radu. Precum la pie­ Baco. Unele au trebuit se fiă cufun­
•oposiţionale şi cu deosebire „partida po­
abia se vor pute acoperi cam a treia parte sele dela pian, aşa şi aci ni-a dovedit d-şora date spre a împiedeca, ca se nu
porală" promite a-o susţine pănă la
din datoriile intabulate pe acea moşiă. Letiţia, „acesta brunetă cu ochii ca întu- cadă în mâna inimicului.
•sfîrşit.
Mai ara contele Festetich o mare mo­ nerecul", cum-că e stăpână pe rolul său. Perderiie nostre sunt însemnate
De-altmintrelea în ce privesce intro­
şiă în Also-Szeleste din comitatul Vas, Rolul Mandiţei a fost predat prin d-şora şi căpitanul Gadarso a fost omorit.
ducerea dărei de burse, ministrul unguresc
unde este şi locuinţa lui. Se cjice, că acea Măriţi Turcu, care şi-a jucat cu atâta pri­ Madrid, 2 Maiu. Miniştrii; fiind
de finance Lukacs încă în săptămâna tre­
moşiă e încărcată cu o datoriă de 365,000 cepere rolul, încât aplausele nesfârşite şi întrebaţi, au respuns, că soirile din
cută a conchiămat o anchetă sub presidiul
fl., der fiind-că moşia este fidei comis, ea plăcerea publicului i-au răsplătit pe deplin Manilla sunt neîmbucurătdre, der fac
seu, la care au fost de faţă representanţii
nu pote fi licitată pe cât timp trăesce ostenela. Ar fi numai de dorit, ca mai des onore escadrei nostre.
bursei şi ai băncilor mai mari din Buda­
contele; pot fi secuestrate însă veniturile să delecteze publicul, care a rămas atât de New-York, 2 Maiu. Aici e maro
pesta. Ancheta a desbătut un proiect de
moşiei. încântat de dibăcia, cu care şi-a jucat însufleţirea asupra victoriei dela Ma­
lege despre „darea asupra comerciului cu
„Bud. Hir." dice, că dâcă numai rolul. nilla. Astăc}! Manilla va fi bom­
hârtii de valore". După acest proiect, ar fi
acestea ar fi datoriile contelui Festetich, Rolul lui Zarzavat, vechil, predat de bardată.
supuse la dare obligaţiunile împrumuturi­
ar fi încă bine atât pentru el, cât şi pentru D-l Traian Păcală cleric abs. şi înv.; Ber-
lor de stat şi alte împrumuturi publice,
creditorii săi. Der datoriile trec peste un becean, predat de D-l Ioan Dejenariu jun.
•obligaţiunile ipotecare, acţii, losurl etc. L i t e r a t u r ă .
milion şi jumâtate fior. Aceeaşi foiă spune, comptabil, şi rolul Timur predat de D-l
Ministrul în vorbirea sa de deschi­ „Curs complet de corespondenţa co­
că Festetich era pănă mai erl alaltăerl M. Nicolescu farmacist au fost escelent in­
dere a declarat, că în ce privesce punctul mercială", de 1. G. Ganţu, prof. la şcâla
vestit de bogat în comitatul Yas şi că terpretate. Alt-cura toţi aceşti domni au
de vedere al guvernului, introducerea dârei corn. superioră diu Braşov. O carte octav
pănă în 1892, când încă nu era deputat, jucat în diferite rânduri şi tot-deuna cu mare de 17 cote de tipar, de tot instruc­
de burse este deja hotărîtă şi că scopul
se bucura de cea mai mare vadă; avea succes forte bun. Rolul lui GondulicI din tivă pentru comercianţi şi pentru alţii, cari
•anchetei este numai de-a se consulta asu­
tot ce-i trebuia şi norocul îi surîdea în piesa acesta a fost predat de D-l Gosti stau în legături de afaceri ou vre-o bancă,
pra modalităţilor întroducerei. Ou tote terminii comerciali. Conţine modele de cir­
toţi paşii săi. In 1892 însă a primit să fiă Toma, comptabil la „Furnica". D-sa este
acestea, după cum se vede, lucrul nu va culare scrisori de informaţiunl, recomanda-
deputat şi încă făcând parte dintre mamelucii un diletant probat şi forte iubit în cercu­
merge aşa uşor, din simpla causă, că o ţiunl şi acreditive; scrisori în comerciul cu
guvernamentali. Aci l’au ispitit esemplele rile sociale din Făgăraş. D-sa şi de astă- mărfuri, comisiune şi spediţiune; cestiunî
.asemenea dare nu este pe placul Jidanilor.
soţilor săi, căpătând pofta să so facă şi el dată cu atâta bogăţie de umor şi-a predat cambiale, afaceri cu efecte, monede şi eu-
Dintre representanţii băncilor încă au de­
întreprinzător de căi ferate vicinale. Sco­ rolul, încât cu drept cuvânt se pote dice pone etc. O recomandăm tuturora, cari se
clarat mai mulţi, că află prea timpuriă in­ interesâză de afacerile de comerciu. Se află
pul şi-l’a putut ajunge cu atât mai uşor, că este px-edilectul publicului.
troducerea acestei dări, alţii au propus, ca de vâncj&ra şi la administraţia „Gazetei' 1
căci în Iulie 1894, Festetich fu numit
anumite hărţii de valore să fiă scutite de A urmat punctul din urmă: Laur şi Preţul 1 fl. 60 er.
ministru de agricultură, ocupâud acest por­
dare. Aprâpe toţi bursianii au stăruit, ca albumelă-alpină (Lorbeer und Edelweiss), Archiv pentru filologiă şi istoriă do
tofoliu pănă în Novembre 1895, va se (jică
■darea să fiă cât mai mică şi legea să fiă dialogt tablou jucat de d-l Ioan Dejenariu T. Cipariu. Doritorii de-a avâ acest preţios
şi sub cabinetul Banflfy. In timpul acesta,
astfel întocmită, ca să potă afla cât mai jun. (Laur) şi D-şora Leniţi Turcu (albu­ archiv îl pot procura dela Administraţia
când el era ministru, s’a dat în întreprin diarului nostru complet (dela anul 1867—
multe uşiţe de scăpare cei ce vor să se re­ melă-alpină). Era încântător a vede acest
dere construirea liniei ferate vicinale Gyor- 1871/2). Preţul pentru uu an singuratic
fugieze dinaintea acestei dări. tablou, care-ţl fermeca privirea şi inima.
Yesprim-Dombovâr, în lungime de 191 3 fl.; pentru toţi patru anii 12 fi. trimis
Ministrul Lukacs, vădend nedumeririle D 1 Dejenariu, un tîner înalt şi svelt, că­ franco.
chilometri, cu 22 gări şi încă în condiţiunl
bursianilor, a declarat la urmă, că va căuta ruia nici mustaţa nu i-a răsărit încă bine,
forte avantagiose, plătindu-se 42,692 fl. de
.să redacteze proiectul astfel, ca cei inte­ sta răzimat cu braţul stâng de stâncă cu
chilometri. Construirea a luat’o în între D I Y E R S E .
resaţi să se simtă cât mai puţin apăsaţi privirea ridicată cătră ceriu, îmbrăcat în­
prindere ministrul Festetich însu-şl, der
prin el, ba la urmă a spus, că va aştepta tr’un fel de togă romană, er la polele Triumful vegetarianismulul.
pentru ca lumea să nu scie, a pus să fi­ pilele a-
cu îutroducerea dărei de bursă pănă vor stâncei şedea albumela-alpină, d-şora L.
gureze cu numele pe Jidanul Szel Kâlman. cestea a fost în Berlin o exposiţiă carac­
:Sosi timpuri mai favorabile. Turcu, cu privirea spre pământ şi îmbră­ teristică. Reuniunea vegetarianilor de-acolo,
întreprinderea însă n’a succes, pote cată în alb, ca zăpada. Pe cap, pe pept şi
Se vede, că ministrului nu-i convine vrând să facă propagandă pentru doctri­
pentru-că Festetich nu'se pricepea la ase­ pe umeri purta albumelă-alpină. Ţi-se
micl-decurn să iniţieze un lucru nefavorabil nele vegetariane, a expus la vederea pu
menea speculaţiunl. Astfel a urmat ban- părea, că e simbolul nevinovăţiei întrupat.
pentru bursianl, de nu cumva va fi silit blică 60 de copii, cari au fost crescuţi şi
crutarea lui. Nenumăraţi ţeranl au rămas Era ceva individual caracteristic şi ferme­
■s’o facă în urma mişcărei pornite, de care hrăniţi numai cu bucate vegetariane. Co­
am amintit. păgubiţi; nedespăgubindu-li-se locurile luate cător acestă copilă cu zimbet dătător de piii aveau faţă frumosă, erau graşi şi să­
pentru construirea liniei ferate. visuri şi turburător de minţi.
nătoşi. Se ’nţelege, prin asta încă nu e
Datoriile contelui Festeticli. In tiu pul din urmă ex-ministrul se Finindu-se acest tablou, aplausele pu­ constatat, că copiilor nu li-ar fi stricat
lupta cu miserii atât de mari, încât hai­ blicului nu mai aveau sfârşit, de două-orl şi puţină carne, dâcă li-s’ar fi dat.
Contele Festeticli Andor, fostul minis­ nele, ba chiar şi rufele şi-le cumpăra pe a trebuit să se ridice cortina.
tru unguresc de agricultură, Consilier intim datoriă, plătind carnete enorme. Se dice, Resultatul atât moral, cât şi material
al Majestăţii Sale, deoorat cu marea cruce că croitorul i-a pus în socbt&ă pentru un a fost mulţămitor, ba pot afirma, că pote Proprietar: I>r. Aurel Mureşiam*.
& ordinului corona de fier, care pănă adî singur roc 3500 fl. la nici o petrecere din Făgăraş nu a fost Redactor responsabil: Gregoriu Maior *