Page 85 - 1898-04

REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în fiâcare ţi,
Administraţiunea şi Tipografia. ADonamente pentru Austro-Ougaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe săso lunî
6 fl., pe troi luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă S fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe şăso
I N S E R A T E so primesc la AD­ luni 20 fr., pe troi luni 10 fr.
MINISTRAŢIILE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următorele Birouri de anunoiuri: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max Augonfeld &, Emorloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse. o
A. Oppeliks Nachf. Anton Oppolik. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta : A.V. Qoldbor- Âdnunidraţiunea, Piaţa maro,
por, Ekstein Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, otagiu
burg: Marolyl & Llobmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei lunî 2 fl 50 cr.
ria garmond pe o colonii 6 or. Cu dusul în oasă: Pe un an
şi 30 cr. timbru pentru o pu­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl___ Un osemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atflt abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele căt şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 89. Braşov, Joi 23 Aprilie (5 lai)

Din causn s-tei sărbători diarul nu va rescriptul uniunei din 1867; vine şi pentru popdrele nemaghiare, âr în cât să crâscă şi să se mărâscă cjilnic,
apără pănă Vineri săra.
afirmă, că amândouă naţionalităţile deosebi pentru cele din Transilva­ pe câtă vreme nu se va pune capăt
s’au putut desvolta de atunci după nia, din momentul când conceptul desfrâul libertăţii de mişcare a pu­
Contemplaţiune asupra Uniunei* pofta ini mei „în privinţa naţională şi „statului ungar ca atare* şi prin terilor partidei dominante. Şi acesta
confesională“ şi că „pretinsa maghiari- urmare şi acela al „unităţii statului*, — orî-ce ar c}*ce Dr. Max Falk —
Din incidentul pregătirilor ce le sare* nu i-a putut împiedeca în pro­ du mai cuprindea totalitatea popd- nu se va pută întâmpla, pănă-ce
fac Ungurii din Cluşiu spre a serba gresul lor cultural şi economic, pro­ relor lui ca factori constitutivi, ci Transilvania nu-şî va avâ autono­
aniversarea a cincl-cjecea a decre­ gres, care dovedesce mai mult cât numai pe aşa caisul „element alcă­ mia ei.
tării uniunei Transilvaniei cu [Ţâra de nebasate sunt plângerile, că Ma­ tuitor de stat*, şi când din momen­
ungurâscă de cătră dieta feudală ghiarii asupresc şi că statul descon­ tul decretării uniunei şi a l9gii de G u o f a ş i p a c t u l .
din Cluşiu, în mijlocul protestelor sideră naţionalităţile. naţionalitate la 1868 mişcarea pu­
majorităţii covârşitâre a poporaţiu- Decă este aşa, se ne spună ma­ terilor statului era dirigeată numai Multă grijă le pricinuesce Ungurilor
nei Ardealului, organul lui Max rele diplomat Max Falk, de unde de clica dela cârmă, care se identi­ faptul, că situaţia politică încurcată din
Falk, fratele de cruce al lui Tisza vin antipatiile potenţate în contra fică necontenit cu statul. Austria şi incapacitatea guvernului actual
Kalman şi a lui Banffy, după o mică uniunei, ce le admite? Au resimţit destul de amar po­ unguresc, fac aprope imposibilă resolvarea
introducere istorică fdrte tenden- Ori una, orî alta. Orî a lost pdrele nemaghiare ale Ardealului gravei cestiunî a pactului, care-i preocupă
ţidsă, face o contemplaţiune asupra bună uniunea pentru Români şi Saşi, libertatea de mişcare a puterii aces­ atât de viu. Cu tote că cercurile oficiose
situaţiunei în Transilvania — trei­ ori nu. Decă a fost bună, de ce tei elice, şi plâDgerile şi protestele din Viena n’au renunţat la speranţa de a
zeci de anî după a doua decretare atâta antipatiă? De sigur, că nu din ior necurmate n’au avut alt motiv, limpedi situaţia şi de a încheia un fel de
a uniunei — pe care firesce o află, causa libertăţii celei mari, ce s’a decât tocmai sugrumarea succesivă armistiţiu cu partidele din oposiţiă, totuşi
că în t6te privinţele ar dovedi, că dat desvoltării naţionale şi confesio­ a libertăţii lor naţionale şi confesio­ e greu de admis, ca proiectele pentru pact
uniunea a fost bună şi de folos. nale a acestor popdre ale Transil­ nale prin libertatea escesivă a pute­ să fiă trecute decă nu prin „Reichsrath*,
Totuşi găsesce numita f6ie şi vaniei. Ar fi nefirâscă antipatia în rilor regimului, care pe lângă tdte cel puţin prin comisiunile parlamentului.
unele puncte întunecdse, der i se caşul acesta. Care este deci isvo- celelalte, a mai adus peste ţâră şi Ceea-ce face şi mai multă grijă Un­
par numai trecetore, şi de aceea îşî rul ei? pacostea maghiarisării forţate. gurilor este atitudinea comisiunei austriace
ia aerul de a face pe binevoitorul Cu alte câte-va rendurî mai la De gâba să căsnesce der „Pes­ pentru cuotă. Acâstă comisiune a ţinut la
naţionalităţilor nomaghiare, un rol, vale „Pester Lloyd* afirmă, că acest ter Lloyd* de a înfăţişa străinătăţii 29 Aprilie n. o şedinţă, în care, conform
pe care-1 juca odinidră Francisc stat, cu tot liberalismul seu (sic!) situaţiunea Ardealului într’o lumină, propunerei d-lui Dr. Adolf Beer, a respins
Deak. totuşi trebue se stărue în interesul care ar face să reiese nevinovăţia proiectul pentru cuotă al comisiunei ungare.
„S’au împlinit — cjice „Pester esistenţei sale, „ca naţionalităţile se regimelor maghiare, căci toţi câţi Comisiunea austriacă s’a pus pe principiul,
Lloyd* — în cea mai mare parte nu persiste în nisce nisuinţe, cari citesc acesta fdie şi au minte ca să că precum dela 1867 încoce, astfel nici
deja tdte aşteptările, ce le-a pus împiedecă unitatea statului şi liber­ judece, sciu prea bine din întrega-i acum nu pote primi acea basă de calcu­
statul unguresc ca atare şi naţiunea ma­ tatea mişcării puterilor sale . atitudine perfidă, ce valdre are afir­ lare, ce-o recomandă Maghiarii, adecă ve­
u
ghiară în uniune şi nu va fi greu Etă deci esplicaţiunea faptului marea ei, că Maghiarii nu asu­ nitul brut al dărilor directe şi indirecte.
se ajungem tot ce mai rămâne de surprindetor, că cu t6to nesfirşitele presc şi că statul nu desconsideră Oomisiunea a mai dat espresiune părerii,
făcut în acesta direcţiune.“ bunătăţi, ce pretinde Max Falk, că naţionalităţile. că orî-ce discuţiunl principiare în scris ar
„Este numai de regretat, că na­ le-ar fi revărsat uniunea asupra Ro­ Povestea eu „tendentele centri­ fi zadarnice, din care causă se şi crede
ţionalităţile nemaghiare şi-au mai mânilor şi Saşilor din Ardeal, totuşi fugale* e deja prea usată, decât ca acum, că pe viitor nu se vor mai face
întărit într’aceea antipatiile în contra ei nutresc o antipatiă crescândă în să mai facă impresiune asupra cuiva, schimb de nuncii, ci ccmisiunea austriacă
uniunei — căci despre ceva mai mult contra ei. şi cele ce s’au petrecut în dieta un- va propune comisiunei ungare, ca desba-
abia pdte se fiă vorba“. „Libertatea de mişcare a pute­ gaiă şi afară de ea numai de un an terile să se continue verbal.
Ei bine, nu ne-am aşteptat ca rilor statului!* Aceste cuvinte ilus- înedee, este de ajuns, ca se dove- Atât foile oposiţionale, cât şi cele

o fdie atât de duşmană Românilor trâză în de ajuns situaţiunea reală. dâscă ori şi cui pănă la evidenţă, guvernamentale unguresc! cred, că nici
şi chiar şi Saşilor din Ardeal, se fiă Ce însemneză acest soi îl de liber­ că uneltirile de desnaţionalisare au tractările verbale nu vor duce la nici
în stare a face o altă constatare. tate alta, decât acea omnipotenţă a ajuns la culme şi că în adevăr este un resultat, şi astfel problema resolvării
Dâr totuşi a trebuit se fim forte guvernului, din care isvoresc tdte ameninţată în gradul cel mai mare cestiunei despre cuotă rămâne celor două
surprinşi, când — după ce recundsce, volniciile, nedreptâţirile şi violările nu numai libertatea, ei şi esistenţa guverne.
că antipatiile Românilor şi Saşilor de drept şi de libertate, de care se naţionalităţilor nemaghiare. Că la ce resultat vor ajunge în pri­
în contra uniunei au crescut — ace­ plâng acum atât de amar înşişi Ma­ Este deci invederat şi sigur — vinţa acesta guvernele din Viena şi Buda-
laşi c}iar vine şi afirmă cu câteva ghiarii oposiţionalî? şi acâsta trebue se o scie şi cei dela peşta — nu se pote prevede cu po-
rânduri mai jos, că nu s’a împlinit Pretinsa libertate de mişcare a foia guvernului — că în astfel de sitivitate. Statorirea proporţiei cuotei este
nici una din profeţiile pesimiste, ce puterii statului a trebuit să devină împrejurări nemulţămirea naţiunilor una din cele mai dificile probleme, der
le-au fost făcut Românii şi Saşii după însă şi mai odibsă şi mai periculosă nemaghiare din Ardeal, nu pdte de­ totodată şi mai urgente, fiind-că fără de

FOILETONUL „GAZ. TRANS.* oştirea archiducelui Albrecht (N. B. de-a deschide calea la o întrevedere cu ideia, că s’ar pute găsi dmenl,
Corpul de armată, comandat de ar- a lui Kossuth pere (tatăl) cu ataşa­ cari n’ar considera pe Kossuth pere
chiducele Albrecht, se compunea în tul militar al Prusiei, Bernhardi. ca pe un semi-eţeu, şi de aceea a în­
Signatura temporis.*) majoritate din RomâDÎ înrolaţi în Kossuth fils (N. B. Acţl redactor ceput a întinde vorbirea cu frase
XXII. regimentele Baden, Alemann, Stre- la cjiarul Egyetertes în Peşta) (jicea, declamatorice copiate din vocabularul
litz etc.) şi prin înfrângerea flotei că ţinta tată său era de a ruga pe lui Kossuth pere.
Iubite amice!
italiene la Lissa, apărată vitejesce de generalul Cialdini, care comanda oş Bernhardi, căruia nu-i plăcea
La 20 Iunie 1866 ministerul colonelul baron David Urs, descen- tirea italiană concentrată pe ţărmu­ visita şi se săturase de a mai vorbi,
Ricasoli era format; el era fârte dis­ dinte dintr’o vechiă familie română rile rîului Po, ca să trimâtă îu Un­ întrebă pe Kossuth fils: „Cum se
pus a da bani şi arme pentru expe- boerâscă din Mărgineni în ţâra Fă­ garia trupe italiene spre a pune la face, că un tînăr aşa voinic, cum
diţiunea lui Garibaldi în Dalmaţia, găraşului. cale revoluţiunea maghiară de mult era el, cu idei aşa patriotice, nu era
de unde avea se trâcă* în confiniile La 10 Iulie, după ce armata proiectată şi rămasă în adurmire încă în Ungaria, ca să lupte îm­
serbo-croate şi de acolo val-vertej în austriacă comandată de mult lăuda­ (N. B. Puşcă-1 jupâne, că-lomoreu! preună cu conaţionalii săi cu arma
Ţâra ungurâscă. tul general ungur, Benedek, a fost După plâie căciulă de 6ie) fiind-că îu mână pentru triumful causei ma­
Visconti Venosta, fost ambasa total sdrobită la Sadova-Kdniggrâtz, Csâky şi Komaromy au fost inca­ ghiare*.
dor al Italiei la Constantinopol, luâ au început tratativele pentru înche­ pabili de a pută face ceva (N. B. Kossuth fils răspundea, că nu
portofoliul afacerilor streine şi La ierea păcii. Curtea italiană atunci Firesce, că n’au făcut nimic; le. era pdte părăsi pe Kossuth pere, care,
Marmora, eşind din minister, con­ s’afla la Ferrara şi prinţul Napoleon frică de ciuvică). fiind de 60 anî, are nevoie de spri­
ducea operaţiunile militare; opera­ (Plonplon), ginerele regelui Victor Bernhardi sfătuia pe Kossuth jinul lui.
ţiuni, cari s’au terminat prost pentru Emanuel, era însărcinat de împăra­ fils (fiiul), ca să spună lui Kossuth „Aşa!* esclamăBernhardi, „apoi
Italia în cjiua de 24 Iunie în urma tul Francesilor, ca să introducă ne­ pere (tatăl) să se adreseze mai bine „şi eu sunt de 60 anî şi n’am re-
victoriei raportată la Custozza de gocierile între Italia şi Austria. primului-ministru Ricasoli, decât ge­ „ţinut pe fiiul meu lângă mine. L'am
In acel timp se presintă la Bern- neralului Cialdini, dela care nu va „trimes în oştire şi în resboiu, deşi el
bardi în Ferrara fiiul mai mare al pute obţine nimic. „încă n’are 17 ani!*
*) A se vedea N-rii 81 şi 85 a. c. ai „Gaz.
Trans.“ din 1898. bătrânului vulpoiu Kossuth, cu gând Kossuth fils nu se putea împăca Kossuth fils declaiă din nou, că