Page 86 - 1898-04
P. 86
Padina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 89—1898.
statorirea cuotei întreg pactul devine forte protopresbiterului tractual Dr. Traian Pu din ultimul număr scris cu privire la acestă dărăt. De asemenea a ars şi încrucişătorul
greu de încheiat. ţi ci, sunt neîntemeiate, Sinodul să dea serbare astfel: spaniol „Castilia“. Contra-admiralul Mon
De-altmintrelea de mult se vorbesce acestor organe satisfacţiunea morală cuve „Decă unele secţiuni, dintr’un motiv tejo dimpreună cu statul-major s’au refu
pe faţă, că Austriacii n’ar mai voi să în nită, enunţând din a sa parte, că respinge său altul, nu vor fi luat încă disposiţiunile giat pe „Tsla de Cuba . Celelalte năi, cari
44
ua
cheie pactul cu Ungurii, ba din unele părţi insultele făcute prin protest la adresa nu necesare pentru cfi de 3 Mai.fi, să se gră- au suferit avarii, s’au retras în golful Baso,
s’au ventilat chiar şi astfel de scirl, cari mitelor organe şi condamnă învinuirile bâscă de aci înainte, căci ar face o rea âr câte-va dintre ele au fost cufundate, ca
par a confirma acestă combinaţia. Se vor nedrepte ridicate în contra lor. După o impresie, decă cu acâstă ocasie Liga nu să nu ajungă în mânile inimicului. Căpi
44
besce, că contele Thun, oferind Cehului Dr. discusiune, în care i au parte deputaţii s’ar manifesta întregă, în totă unitatea ce tanul comandant al „Cristinei a căcţut
a
Kaizl portofoliul finanţelor, acesta a răs Ştefan Antonescu şi Constantin Lazar, Si de fapt esistă în sânul ei. Fac m deci apel mort.
puns, că el nu p6te sta bun pentni pact. nodul primind propunerea comisiunei cu la tote secţiunile Ligei şi la toţi Românii Spaniolii au pierdut 400 de morţi şi
La acesta contele Thun i-ar fi replicat: amendamentul deputatului Ignatiu Popp, de inimă să şl "dea mânile, pentru ca ser răniţi, socotiudu-se în acâstă cifră şi aceia,
„Primesce fără nici o grije, căci şi aşa nu enunţă următorul conclus : Protestul înain barea dela 3 Maifi să aibă loc într’adevăr cari au c&cjut la Cavite, care încă a fost
vei ajunge în posiţia, de-a representa acest tat contra actului electoral al deputatului în t6te punctele ţărei ş ca assfel duşmanii bombardată. Americanii încă au avut per-
1
pact în parlament . mirenesc G. Ardelean din cercul Yinga, ca noştri să vacfă, că Liga Culturală nu numai derl însemnate. O telegramă din Londra
14
Astfel se presentă situaţia în privinţa nebasat se respinge; şi alesul deputat G. că nu a putut fi slăbită, ci că ea esistă, dice, că ei ar fi perdut 500 de omeni şi
acesta. Ardelean se verifică, âr insultele făcute în prosperă şi stă la postul ei. Să arătăm, că 2 corăbii.
acest protest la adresa protopresbitei-ului întrâga ţâra e cu Liga, şi că Liga simte
B om bardarea M antilei.
44
tractual şi a unor preoţi din coreul elec pulsaţiunile Românilor din robie străină .
Sinodul eparchial aradan. toral al Yingei, se resping, condamnându-se După lupta acâsta escadra americană
şi învinuirile nedrepte, ce s’au adus prin a ancorat înaintea Manillei, pregâtmdu-se a-o
1-
— Raport special al „Gazetei Transilvaniei '. — bombarda. înaintea Manillei au sosit şi câte o
protest asupra numitelor organe. Resboiul ispano-american.
Arad, 18 (30) Aprilie 1898. Referitor la actul electoral al depu naiă germană, francesă şi englesă. Consu
lul engles a conferit mult cu comandantul
tatului mirenesc Romul Ciorogariu din Arad Inepta dela M anilla.
In şedinţa a IV, ţinută în 15 (27) american. Toţi locuitorii Manillei au pără
atacat prin 7 proteste, cari proteste, în
Aprilie a. c. a raportat comisiunea verifică- Despre lupta dela Manilla, pe care sit oraşul. O depeşă din Washington spune,
urma unui conclus sinodal din anul trecut
tore, care prin referentul ei Paul Rotar iu, am semnalat’o ieri, se depeşâză din Madrid că admiralul comandant Dewey a visitat
s’au cercetat prin deputatul Emanuil Un-
propune, şi Sinodul verifică, pe deputatul următorele : pe consulul engles cu scop de a-1 însăr
gurianu, comisiunea arată, că la scrutiniu
Nicolau Ropp ales în cercul mirenesc al Scirl sosite cu data de 2 Maifi. din cina să aviseze pe guvernatorul spaniol,
s’au comis greşeli esenţiale, şi anume, că
Vaşcăului. Manilla anunţă, că în 1 Maifi diminâţa es că dâcă nu-i va preda tote tunurile, torpi
s’au luat în considerare protocolele elec cadra americană a apărut înaintea Gavitei
După acâsta s’a pus la ordinea cl9ei lele şi birourile cablului, va da ordin să se
torale din comunele Micalaca, Oicir, Ba- şi a început să tragă ghiulele asupra es
verificarea deputatului Georgiu Ardelean, bombardeze oraşul. Guvernatorul spaniol
tania şi Tornia, unde la alegere s’au co cadrei spaniole şi a forturilor. Arsenalul şi
ales în cercul Vinga. Contra acestei alegeri însă a declarat, că nu se va preda. Pe
mis greşeli esenţiale şi mai altele... şi s’a escadra spaniolă a răspuns focului inimic,
se subşternuse adecă în anul trecut un alaltă-ierl se aştepta bombardarea ora
respins protocolul din Semlac, care este în primind ast-fel lupta sub scutul bateriilor
protest, care protest, înainte de deschi şului.
ordine şi are foi’malităţile prescrise de re din Manilla, care se află într’o depărtare
derea Sinodului din anul trecut, a fost pu
gulament ; mai departe în firul desbate- de 9 chilometri de Cavite. Americanii .Efectul victoriei.
blicat în o foiă românâscâ şi a fost îm
rilor coustatându-se şi împrejurarea, că erau în preponderanţâ, deşi aveau numai 5 în- Soirea despre victoria Americanilor a
părţit între deputaţii sinodali, âr Sinodul
pentru protocolul din Tornia s’a făcut ară crucişătorl şi mai multe baterii pentru luptă, produs mare entusiasm în Statele-Unite,
din anul trecut a ordonat cercetare, încre
tare la judeţul criminal, unde cestiunea însă tonagiul acestor corăbii era îndoit mai dâr mai ales în Washington. Mac Kinley
dinţând cu acâsta pe deputatul Ştefan An-
este în curgere, şi că preste tot d-1 R. mare, decât al escadrei spaniole; afară de şi membri guvernului au dat espresiune
tonescu. Comisiunea verificătore cu privire
Ciorogariu a ajuns la mandat fără a fi în acâsta corăbiile americane sunt de construc satisfacţiei lor, se reţin însă a comenta
la acest protest arată, că ascultaţi fiind
trunit maioritatea voturilor —Sinodul enunţă ţie nouă, provădute cu tunuri mult mai scirile despre victoriă.
subscriitorii protestului, unul dintre denşii
următorul conclus: Scrutiniul efeptuit asu
a declarat, că densul n’a subscris acel pro puternice. La Madrid soirea despre desastrul năi-
pra actului electoral al deputatului mire
test, şi subscrierea numelui său pe protest Escadra americană, care sta sub con lor spaniole a produs consternare. Intrâgă
nesc Romul Ciorogariu în cercul electoral
0
nu este a lui, precum se pote vedâ acesta ducerea commodorului Dcivcy, plecase deja pressa spaniolă numesce cliua d 1 Maifi.
al Aradului, se nulifică; credenţionalul es-
din asemănarea subscrierii sale din pro Miercuri d. a. din portul Honkong. Ea tristă, însă gloriosă pentru escadra spaniolă,
tradat deputatului Romul Ciorogariu se
tocolul de scrutiniu, pe care l’a subscris, consta din corăbiile: „Baltimore“ (4413 şi provocă la linişte poporul.
nimicesce, şi se ordoneză un nou scrutiniu
44
şi care nu sâmenă de loc cu subscrierea tone cu 16 tunuri), „Boston (3000 tone cu
cu delăturarea protocolelor din Micalaca, Atitudinea streinâtăţii.
numelui său din protest. Ceilalţi subscri- 12 tunuri), „Olympia“ (5870 tone, cu 28
Cicir, Batania şi Tornia şi cu luarea în „Temps* din Paris crede a sci, că pu
itorl ai protestului au declarat, că au sub tunuri) şi „Raleigh“ (3213 tone, cu 19 tu
considerare a protocolului electoral din nuri); apoi canonierele „Petral (892 tone, terile aştâptă timpul potrivit pentru a inter
u
scris acel protest în cancelaria d-lui ad
Semlac. 11
vocat George Lazar, fără să-i cunoscă cu 6 tunuri), „Concord (1710 tone, 8 tunuri) veni în favorul păcii. Ele se pregătesc a
Urmâză raportul comisiei organisa-
prinsul, mai departe, că n’au nimic în şi trei corăbii pentru transportul de căr face în privinţa acâsta propuneri statelor
tore. beligerante.
contra alegerii deputatului Georgiu Arde buni.
Raportorul.
lean, şi că nu susţin acel protest. Denşii Comandantul escadrei spaniole a fost Republica Venezuela a declarat neu
au subscris acel protest fiind-că li-s’a Montejo; ea consta din corăbiile: „Isla de tralitatea în acest conflict. Tot aşa face şi
din partea d lui Georgiu Lazar, că se face Jfiua de 3 (15) Maiu când se Lugon“ (1045 tone, 6 tunuri), Isla de Cuba* Japonia. Dintre puterile europene Rusia
r
u
numai o rugare în privinţa alegerii de împlinesc 50 de ani dela marea adunare (1045 tone, 6 tunuri), „Relua Cristina încă a declarat neutralitatea, după-ce, cum
4
deputat sinodal, şi n’a voit să respingă ţinută pe câmpul Libertăţii din Blaşiu la (3520 tone, 11 tunuri), „Castilia (3260 se spune într’un comunicat oficios, tote si
u
cererea numitului domn. Pe basa fasiunilor 1848, va fi serbată — după cum ne spun tone, 12 tunuri), „Don-Autonia de Ullsa , linţele puterilor de a aplana conflictul, au
celor subscrişl în protest, comisiunea pro foîle de dincolo — de cătră Ligă şi tote „TJon-Juan d'Austria“ şi încrucişătorii „Va- rămas zadarnice.
pune respingerea aceluia ca lipsit de orl-ce secţiunile ei din ţâră. Programul stabilit lasco şi „Mindanao*.
u
basă, şi verificarea deputatului George Ar- de Comitetul central esecutiv pentru Bu- Spaniolii aveau dâr numai 49 tunuri,
SCIRILE DILEI.
deleanu, âr deputatul Ignatie Papp la curescl conţine trei puncte: Celebrarea Americanii însă 89.
propunerea comisiunei face amendamentul, unui parastas pentru sufletele răposaţi ro- I Pe la orele 8 a. m. lupta era la culme )
că după-ce prin cercetarea efeptuită în mâni căcjuţl în luptele naţionale din 1848; şi tunurile americane produseră o mare baie — ‘22 Aprilie v.
acestă causă s’a constatat pe deplin, că în Ţinerea unei mari întruniri naţionale pu de foc. Incrucişătorul spaniol „Reina Cris- Pentru estinderea dreptului electoral.
vinuirile ridicate prin acel protest în contra blice în sala Hugo şi o conferenţă la Ate tina* a luat foc în partea de dinainte; cu Comitatul Cianad, după cum se telegrafâză
44
unor preoţi din cercul Yingei. şi în contra neu. „Liga Română îucheiă articolul său rând flăcările cuprinseră şi partea de din de acolo, se prepară de-a se alătura şi el
44
nu va părăsi pe Kossuthpere şi acea sa dela otelul „Curtea Rinului din Csâky însă ar fi răspuns: „au con- ţiune în contra Austriei (NB. Crede
declaraţiune o făcea cu atâta aro Berlin, îi spunea, că Italienii, chiar traire, c’est une chose dont on parte, dracu în fanfaronade unguresc!).
ganţă, ca şi când hotărîrea sa de şi acei din suita regelui, fiind lărte mais qu'on ne fait pas—din contră, „Dâcă aşî fi sosit la 4 Iulie, urma
a rămâne lângă tatăl seu, ar fi fost indignaţi pe Unguri, întrâbă cu ori-ce acesta e un lucru despre care se generalul, Serbii întrau în Ungaria
cine scie ce act eroic! ocasiune: pâte vorbi, der nu se pote face; şi apoi cu un corp de armată compus din
Bernhardi, pentru a se debarasa v Ce-au făcut Ungurii? N'aa făcut în cele din urmă mai declara gro 60,000.
de acei âmenî, îi spuse verde, că nimic /“ ful, că Irânyi, nefiind Ungur, ar fi „Asemenea prinţul Carol I al
posiţiunea pe care o ocupa, nu-i La 24 August groful Csâky de un aventurier, pe care l’ar chema României avea gata 20 000 de âmenî
permitea, a primi în acele momente clara, că partida naţională numai Ilalbschuh ! deplin armaţi şi echipaţi, şi astfel
pe Kossuth pere, şi numai aşa a pu de aceea s’ar fi împăcat cu bătrâ Tot atunci groful Csâky mai lucrurile erau să iee o altă faţă“.
tut scăpa de pere et fils. nul vulpoiu, Kossuth, ca se scape arăta şi o scrisore a lui Kossuth, tri (NB. Prinţul Carol o fi avut şi mai
de Imputările generalului La Mar misă generalului Klapka, din care mult de 20 000, însă el era cu mult
La 20 August Bernhardi fiind mora : „că Ungurii n’ar fi uniţi nici reeşia că el, Kossuth, s’ar basa în mai înţelept, cu mult mai patriot şi
primit de Regele Wilhelm la Berlin chiar între ei /“ (NB. Imputări, cari Ungaria pe partida roşilor republicani, cu mult mai prevă4âtor, decât se-şl
şi venind vorba de marea victorie ni-se fac astăcjî necurmat şi nouă în speranţă, că va avâ să fiă susţi pună armata la disposiţia unuiEber
raportată la 8 Iulie 1866 de armata Ardelenilor). nut de Cosmopoliţi şi de Revoluţionarii pentru aventuri maghiare de-ale lui
prusiana la Sadova şi Koniggiâtz, Groful Csâky mai adăuga, că internaţionali (NB. Ca şi la 1848. Bo- Kossuth et tutti frutti).
Regele stând în pioiâre şi încru- Kossuth, prin omul seu de încre gaslawsky şi alţii ejusdem farinae). La 8 Noemvre 1866 Beust, acel
cişându-şi braţele a accentuat c’un dere, Irânyi, ar fi propus în acel La 24 Septemvre Bernhardi a Beust, pe care Bernhardi îl carac-
tou măreţ: „Aucţî Domniata/ Şese timp corona Ungariei prinţului Napo avut o convorbire în Hotel de France terisa ca pe un mare intrigant, pri
cţeci şi patru mii de prisonieri e un ce leon (Plonplon) şi că prinţul comu din Berlin cu generalul Tur, care se mea portofoliul ministeriului aface
ne mai aucţit!“ (NB. Ecă isprava ge nicând confidenţial acâstă propunere întorcea din Belgrad şi Bucuresci şi rilor streine in Viena.
neralului Benedek, amicul regelui unui Ungur, ar fi cjis: „c^est une mergea la Paris şi care afirma, că Acea numire se considera la
Victor Emanuel.)
chose qu’on fait, mais dont on ne dâcă sosea cu 14 4*1© mai înainte Berlin nu numai ca o demonstra-
44
In aceeaşi c|i Bernhardi, pri parte pas = acesta este un lucru, care de armistiţiu. Serbii şi Românii din ţiune în contra Prusiei, dâr chiar şi
mind apoi peKomaromy în locuinţa se pâte face, dâr nu se pâte vorbi; principatele Dunărene întrau în ac ca o nebunie, deârece saxonul Beust
