Page 87 - 1898-04

Nr. 89 — 1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

la mişcarea pornită în interesul estinderei lege despre întregirea venitelor preoţilor îu Palestina şi sprijinirea instituţiilor ru- înainte de tăierea cablului (In Lon­
dreptului electoral. Protonotarul Dr. Lud. necatolici a mărit nemulţămirea „patrio­ sescl de acolo. In virtutea posiţiei sale, el dra se afirmă, că a fost tăiat —
44
Navaj'- a făcut adecă propunerea, ca comi­ ticilor Ruteni, cari găsesc, că prin acest întreţinea legături numărose cu cercurile Red.) următorea scire scurtă: Âdini-
tatul printr’o adresă să ceră dela camera proiect guvernul aruncă şi asupra lor o guvernamentale, între alţii şi cu Joanovicî ralul Deewey bombardeză Manilla.
•deputaţilor reducerea censului, o nouă îm­ nouă sarcină. Articulul termină astfel: Filipov, înalt funcţionar la Curtea de comp- Madrid, 3 Maiu. O scire oficială
părţire a cercurilor electorale după comune „Decă guvernul are la inimă binele Rute­ turl. Porunov s’a certat cu domnul acesta, er din Havanna spune, că escadra ame­
şi votare secretă. Navay mai cere a-se da nilor, atunci ocrotescă-i de despoiările Ji­ mai târdiu, ajuns în relaţii financiare sdrun- ricană s’a depărtat. Se crede, că a
dreptul de alegător tuturor celor ce sciu danilor, restabilescă-i în aceeaşi bunăstare cinate, a început să facă eomercifi cu de­ plecat spre Key-West.
44
scrie şi ceti unguresce. Propunerea lui va fi materială, în care se aflau înainte de imi­ coraţii. Manipulaţii]e generalului fiind des­ Londra, B Maiu. „Times se pro­
desbătută în congregaţia de tomnă a co­ grarea Jidanilor, şi nu-i încarce cu contri­ coperite, a fost pus în disponibilitate şi nunţă în mod fdrte sceptic cu pri­
mitatului. buţii bisericescl tot mai mari şi fără folos ; pensionat. Atunci el făcu unui ataşat mili­ vire la intervenţiunea marilor puteri
Instalarea noului protopop gr. cat. al atunci preoţimea rutenă gr. cat. nu va cere tar din streinătate propunerea, ca pentru europene, piarul engles nu consideră
Turdei, d-1 Artemiu Godarcea, s’a săvârşit nici ajutor dela stat, ba nici chiar con- bani scumpi să-i vândă planui'ile de mobi- victoria navală americană de-un ast­
Dumineca trecută prin d-1 protopop Nicolaxx gruă, şi atunci nu va fi nici cestiune rutină /“ lisare ale armatei rusescl, precum şi alte fel de triumf, care să potă aduce în
14
•Solomon din Mureş-Ludoş. Instalarea — — Ou alte cuvinte, „patriotismul costă planuri, harţe şi desenurl militax-e. Propu­ puterea Americei Filipinile.
după cum aflăm dintr’un raport, pe care-1 parale. Decă guvernul vre să-i aibă pe nerea i-s’a primit. Londra. 3 Maiu. Mâne se va face
vom publica în numărul de Duminecă — Ruteni ca „patrioţi", atunci plătescâ. Alt­ Pentru a câştiga aceste planuri, ge­ inaugurarea noului guvern autonom în
14
•s’a făcut cu mare pompă. La gară i-s’a fă­ fel nu va scăpa de „cestiunea rutenă . neralul s’a folosit şi de fiica sa de 19 ani, Cuba. Cinci-spre clece salve de tu­
cut o primire frumosă, fiind condus în oraş Ofiţeri români ca ataşaţi pe lângă sta- o frumseţă răx’ă. Problema fetei era să in­ nuri vor anunţa plecarea generalului
de-un lung şir de trăsuri. Mulţime de preoţi, tul-major austriac. Ministrul român de răs- troducă în casa tatălui său' astfel de per­ Bîanco spre palatul ministerial, alte
învăţători şi popor din Turda şi împreju­ boiă a intervenit pe lângă ministeriul de sone distinse şi influente, dela cari pentru cincl-spre-dece salve vor anunţa so­
rime au asistat la instalare. răsboiă austriac din Yiena, ca să primâscă, servicii să p6tă aştepta contra-servicii. In­ sirea şi cincispredece salve de tun vor
întrevederea Regelui României cu prin­ ca ataşaţi, pe lângă statul-major al armatei tre aceste persone era şi Turcîanov, adju­ da de scire constituirea ministe-
cipele Bulgariei. Din Abbazia, unde se află austro-ungare, pe căpitanii de stat-major tantul comandantului fortăreţei Petru-Paul, riului.
părechea regală română, se telegrafeză ur- Oprescu şi Rovinaru. un tînăr ofiţer, care a luat parte şi în răs-
mâtorele: Principele Ferdinand al Bulgariei, Mişcarea poporaţiunei în luna lui Mar­ boiul i'uso-româno-turc, reîntorcându-se de D I V E K S E .
dimpreună cu archiducele Iosif şi familia tie. După statistica oficiosă, în luna lui pe câmpul luptei cu mai multe decoraţii
0 dramă de amor. Nizza, oraşul, care
sa, au făcut Luni o vi sită Regelui şi Re­ Martie pe teritoriul ungar, împreună cu pentru bravură. e visitat şi locuit de toţi câţi sunt doritori
ginei României. oraşul Fiume, numărul nascerilor a fost Alt domn influent era Lochwitzlci, care
servia la intendantura armatei, om de-ase- de vecînică primăvară, a fost teatrul unei
De ce s’a retras br. Samuil iosika. 56,949, al deceselor 4B,935. Resultă deci îngrozitore drame, care a emoţionat adânc
rneuea tînăr, care în virtutea posiţiunei dis­
Seim, că fostul ministru unguresc pe lângă un spor de 11,014. In comparaţiă cu anul pe toţi, cari locuesc acest oraş splendid.
tinse a tatălui său, sta în pragul unui viitor
Majestatea Sa, baronul Samuil Josilca, s’a trecut acest resultat e mult mai nefavora­ Nu e mult timp, de când o ducesă din
frumos. Turcîanov cunoscea întregă familia
retras din acest post pe la începutul anu­ bil, anume nascerî au fost cu 3000 mai cele mai elegante ale societăţei parisiene
domnitore. El a tradat tote planurile, şi
lui. Causa retragerei lui se atribuia unor mo­ puţine, er decese cu 4000 mai multe ca se stabilise, singură, întx-’o vilă splendidă
tradarea acâsta a supărat mai ales pe
tive sanitare. Acum însă o foie ungurescă în Martie anul trecut. Va să dică crescerea din oraş. D-na Persigny, aşa se numea du­
Ţarul.
din Peşta afirmă, că retragerea baronului poporaţiunei a fost cu 7000 mai mică. Şi cesa, ducea o viaţă eât se pote de retrasă
Al treilea, care a fost robit de ochii
este a-se atribui altor cause mult mai mai nefavorabil se presentă acest resultat, — şi seriositatea sa era remarcată de toţi
fermecători ai fetei, este Abdurahmann, fost
grave, cari varsă o viuă lumină asupra po­ dâcă punem faţă în faţă întreg primul câţi o cunoscoau. De unde, însă, pănă în-
ofiţer în statul-major, care în amintitul x’ăs-
liticei lui Banffy. Ministrul - preşedinte cuartal al anului curent cu aceeaşi periodă tr’un timp, monotonia ducesei de Persigny
boiti a căcjut în captivitate şi a întrat în
Banffy infesta mereu Corona cu preten- a anului trecut. Crescerea a fost anul tre­ făcea pe mulţi galanţi să nu se potă apro­
armata rusescă. El sta în fruntea institutu­
-siunî de acordări de titluri şi ranguri pe cut de 47,000, pe când în cuartalul din
lui de mapare al statului-major, afară de pia de dânsa, dela o vreme ducesa se
sema personelor, cari îi făceau servicii. Pe acest an n’a ajuns nici la 38,000. Intre
acesta trăgea venite frumose din cunoscerea schimbă cu totul, ca prin fax’mec. Acum
calea acesta a stox’s el o mulţime de ran­ comitate, al Făgăraşului se presentă relativ nu era serată, nu era bal, partidă de pre­
limbilor orientale. Se crede, că acesta a
guri, titluri şi decoraţii, ceea-ce lui Jo- mai nefavorabil. Peste tot, mortalitatea a umblare, unde ducesa să xxu fiă cea dintâifi,
tradat pe companionii săi.
sika nu-i convenia de loc, nutrind convin- fost în Ardeal mai mare, ca în Ungaria. care se petrecă — şi încă bine. Intr’o es-
Ei au fost osândiţi la perderea drep­
vingerea, că nu-i destul să ai milione pen-
Camerile române vor fi prolungite — turilor politice şi au fost exilaţi în Siberia. cursiune, după cum anunţă diarele francese,
tru-ca să poţi fi baron, conte etc. Din
(îice „Drapelul — pănă la 13 Maifi in­ Cel mai aspru a fost osândit Porunov: 12 d-na de Persigny face cunoscinţa unui tînâr
14
•causa acesta între el şi Banffy s’au ivit
clusiv. ani de muncă silnică şi lănţuit pentru totă oficer de vânători, contele de Latour, şi
•diferenţe seriose. O altă causă a retragerei
Tulburări în Italia. Seim, că în câte-va durata acestei osânde. impresionată în mod estra-ordinar de ele­
Iui Josika ar fi politica biserisescă a lui
comune din Italia au isbucnit turburărl din ganţa tînărului oficer, ducesa îi declară, că
Banffy.
causa scumpirei pânei şi a fometei. Turbu- ULTIME SOIRI. el singur numai o pote face fericită şi că
Serbarea uniunei din Cluşiu Am adus i-se dă robită cu totul. Oficerul cedâză de-
rările s’au repetat şi la Bagnacavallo, unde
soirea, că Ungurii din Cluşiu fac mari pre­ Madrid, 3 ÎVjaiu. Consiliul de mi­ claraţiunei originale a contesei — de alt-
poporul a avut un atac sângeros cu poliţia.
gătiri pentru a serba la 30 Maiă decreta­ niştri a hotărît, pre cum se asigură,
Trei agenţi de poliţie au fost răniţi cu mintex-I de o fx’umseţe fermecătore — şi de
rea uniunei Ardealului cu Ţâra-ungurâscă să proclame imediat starea de asediu acum, cei doi amoresaţl sunt nedeslipiţl şi
pietri, âr trei dintre turburători au cădut
prin legile dela 1848. Se va ţină serviciu in Madrid. lumea întregă pare împărăţia lor. De acum
morţi şi mai mulţi răniţi.
divin în biserica catolică din piaţa Cluşiu- Se negă, că ar fi isbucnit o crisă veselia ducesei era fără semăn, în totă
lui, o şedinţă publică festivă va fi în sala ministerială.
Nizza — şi, de sigur, erau multe părechl,
Redutei, unde înainte cu B0 de ani s’a Un proces de laesa-majestate în Dela insulele Filipine n’a sosit cari îi invidiau. Der, vai... totul are un
proclamat uniunea, apoi se va desvăli ta­ nici o soire oficială, că s’ar fi tăiat 0
Rusia. sfîrşit. De abia câte-va clil sunt de când
bla comemorativă. Se dice, că la aceste cablul la Manilla. ducesa de Persigny — desperată — se si­
serbări va lua parte şi ministrul de culte In luna trecută s’a pertractat în Pe- Londra, B Maiu. După o scire
nucide, trăgându-şl în tâmplă un glonte de
Iuliu Wlassics, care va representa pe mo- tersburg un mare proces de laesa-majestate, din Madrid, guvernatorul din Ma­
revolver. Contele de Latour era tînăr şi, la
narchul, ca întemeiător al universităţii. Se în care au fost condamnaţi mai mulţi oficerl nilla a primit prin consulul engles
vârstă de 22 de ani, uşor cădu în braţele
va face de sigur şi cu ocasia acâsta mare de rang înalt şi alte persone distinse. Acusat de acolo uitimatul american, ca în
unei cochete parisiene cax’e, de asemenea,
ftămbălău în faimosul Cluşiu. principal a fost generalul Porunov. Gene­ 24 ore se predea Manilla împreună
îi făcuse declaraţiile cele mai solemne de
14
14
Rutenii şi congrua. „Kelet publică ralul a fost fundatorul societăţii „Palestina , ou t6tă provisiunea şi armatura de iubire vecînică; esplicaţia acestei nouă dra­
c6
nn articul, în care spune, că proiectul de al cărei scop e conducerea peregrinilor ruşi resboiu. Aici au mai sosit, se 4i > goste însă consta în faptul, că nobilul oficer
era fârte bogat. Acesta-i causa pentru care *
ducesa de Persigny, trădată, ia funesta re-
■era privit în cercurile politice ca un De aceea diplomaţia prusiană mult se fereau aceşti omeni în t6te soluţiune de a-şi curma firul vieţei. Corpul
mare intrigant şi ca un mare pala- desvolta o mare activitate în a cu- declamaţiunile şi fanfaronadele lor nefericitei ducese a fost îmbalsamat şi trans-
mogiu de salon. nbsce bine situaţiunea. politică şi pă­ pe la curţile străine de a aminti, portant la Saint-Paul, aprope de Orlâans,
In erna anului 1867 Austria, sta- rerile unora şi ale altora din Austria, că în regatul ungar, afară de Serbo- unde locuia. Decă însă emoţiunea produsă
Tuiud pentru o alianţă cu Francia devenită jfHust.ro- Ungaria. Croaţî, s'ar mai găsi şi Români, şi încă a fost atât de puternică printre visitatorii
•şi Italia, ’i s’a dat se înţelegă, că Groful Csbky se întorcea în acea în masse compacte etnice între Tisa Nizzei, mustrarea de cuget a oficerului a
nu.mai împăcarea cu Ungurii pbte vreme dela Paris şi în trecerea sa şi Carpaţî. fost atât de mare, încât, când a audit soi­
•forma basa negocierilor. De aceea prin Berlin asigura pe Beruhardi, cji- Aceşti 6menî numai atunci po- rea despre sinuciderea celei ce îl iubise
în urma presiunilor împăratului Na­ cend între altele: meniau numele de român, când erau atâta, a luat un revolver şi şi-l’a îndreptat
poleon al IlI-lea, guvernul cesaro- „Austria va remâne liniştită. nevoiţi să convingă diplomaţia, că în inimă. Nefericitul, căit de ceea ce făcuse,
•crăesc, iu irnnte c u Beust, a încheiat „Beust a dat conducerea politică a mo Românii din principatele Dunărene nu avu sortea să mâră : glontele deviind is-
•cu Ungurii vestitul pact dualist. „narchici pe mâna Maghiarilor, aceş- de atunci, ar face causă comună cu besce osul sternul şi nu produce de cât o
„Prin urmare , conclude Bern- „tia în tot caşul se opun la un res- ei, der chiar şi îu acel cas ei aveau mică rană, care pansată imediat de docto­
44
hardi, „acea împăcare problematică „bel al Austro-Ung ariei în contra un aer ca şi când Românii din ca­ rul sosit în ajutor, nu inspiră nici o temă.
^nu era opera lui Beust, era a îm- „Prusiei. sele principate ar fi fost nisce supuşi Vindecat însă de rana uşoră, ce-şl făcuse
44
„peratului Napoleon al IlI-lea. Nu- „Decă Austria , termină cjicend ai lor, gata de a sări cu arma în cu x-evolverul, nenorocitul tinăr se va vin­
„mai în urma presiunilor Francesilor groful Csâky, „şi-ar redobândi su­ mână pentru triumful causei ma­ deca mai cu greu de o altă teribilă maladiă.
„asupra Austriei s’a putut face acăstă premaţia în Germania, Maghiarii ar ghiare, o causă nedreptă şi neumană. Zdruncinarea ce i-a produs acestă teribilă
.„minune a minunilor! 44 „fi expuşi la vechia subjugare . Dreptâ său nedreptă, umană dramă a fost atât de puternică, încât şi-a
44
In primă-vara acelui an, ivin- Neapărat, că Ungurilor nu le seu neumană, puţin le pasă Unguri­ pierdut minţile. El a fost internat într’o
du-se cestiunea Luxemburgului, de mai convenea un resbel; ei şi-au lor, cari eri erau trădători, şi acjî sunt casă de sănătate. întregă Nizza nu vorbesce
mare importanţă pentru Germania, făcut trebile, fără a vărsa o pică­ patrioţi. acum de cât de tragicul sfxrşit al celor doi
se prevedea un resbel apropiat al tură de sânge, graţie politicei de du­ La revedere! îndrăgostiţi.
Piusiei în contra Franciei şi p6te plicitate a guvernului cesaro-craesc şi
Teofil Frâncu.
si în contra Austriei, ca aliată cu graţie intervenitei ajutorului străin. Proprietar: I*r. Aurel Mureşia»®.
Francia. E bătător însă la ochi cât de Redactor responsabil: CSregwriu Mai«r>