Page 89 - 1898-04
P. 89
REDACŢUMEA, „gazeta^ iese în flficare (ji.
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
BRAŞOV, piaţa mare îTr. 30. Pe un an 12 fI., pe sâse luni
6 fI., pe trei luni 3 fi.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă S fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 francî, pe ş6so
I N S E R A T E so primesc la AD luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIILE în Braşov şi la N-rii do Duminecă 8 francî.
următorele Birouri de anunciuri : Se prenumeră la t«5te ofi-
In Viona: #1. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max Augenfeld &. Emorich Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Holnrich Schalek. Rudolf Mosse. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelik.
InBudaposta: A.V.Qoldber- Administrafiunea, Piaţa maro,
ger, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.' Marolyi &. Liebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 or.
ria garmond po o colonii 6 or. Cu dusul în casă: Po un an
şi 30 cr. timbru pentru o pu 12 fl., po 6 lurd 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un osemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. s6u 15 bani. — Âtăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cftt şi insorţiunile
seria 10 or. sâu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 90. Braşov, Sâmbătă 25 Aprilie (7 lai) 1898.
împăcare ori divorţ? sigur şi neîndoios: nu simţământul tidinastice şi antipatriotice şi regretă lua Cehii după deşertarea lui Dipauli
puterii şi tăriei lor îi conduce la mai ales, că a tras în discuţiune par şi soţi în afacerea ordonauţelor de
Orî-ce ar cjice cei inspiraţi din „acţiunea naţională şi susţiitbre de lamentară pe capul statului. Nici limbă.
cercurile guvernelor dela Pesta şi stat", ce are ca ţintă apărarea dua odată, 4i elj C0 i din partida lui,
8e
Yiena, monarchia ndstră se apropie lismului ameninţat, ci tocmai con ca austriac! şi catolici, nu se vor
de o mare crisă interioră. Şi acesta trarul, că nu se simt încă nici pe supune vr’odată radicalismului dom Sinodul eparchial aradan.
nu va fi numai o crisă a formei sale departe destul de pregătiţi pentru nilor Sehonerer şi Wolf. Dipauli nu — Raport special al „Gazetei Trausilvanier. —
de guvernament, a dualismului, des independenţa, nici politicesce, nici crede, că mult dorita unitate în pri
pre care scrie acum un oficios un economicesce. vinţa politică, naţională şi econo Arad, 18 (30) Aprilie 1898.
gur, că causâză atâta nelinişte celor Au lipsă încă multă vreme de mică a popbrelor Austriei se va Tot în şedinţa a patra, comisiunea or-
ce o preved, ci va fi şi o crisă eco căsătoria cu Austria ca să-şi pbtă pute realisa înainte de a fi înfrânt ganisătore prin raportorul său Nicolae Zigre
nomică şi socială tot-odată. susţină hegemonia, care este aşeejată despotismului radicalilor, care dom- propune, şi Sinodul ia la cunoscinţâ rapor
Acesta din urmă, putem 4i > pe o basă atât de şubredă. nesce nu numai în ţinuturile ger tul general al Consistoriului plenar din Arad
ce
s’a şi început în Ungaria, âr ur Le va succede bre a-o continua, mane, ci şi în alte părţi. despre activitatea acestuia pe anul 1897
mările ei vor fi mult mai seriose, ori că vor trebui să se despărţâscă? A vorbit după Dipauli cehul tî- In special cu privire la arătarea con
decât se tem astăcjî pote guvernanţii — âtă marea întrebare a viitorului năr Pacak. El făcu imputări lui Di sistoriului, că în decursul anului 1897 şi
unguri. celui mai apropiat. pauli şi partidei poporale catolice, respective la începutul anului 1898 — au în
In tdte privinţele ni-se pare, că că n’au procedat leal. După aceea cetat din viâţă dintre deputaţii sinodali
ocârmuitorii de ac}! ai Ungariei se declară, că crede posibilă o regulare de pe teritoriul consistoriului aradan loan
amăgesc forte mult asupra stării lu Situaţia în Austria. a cestiunei limbei numai în Bohe Suciu, fost deputat mirean în cercul B.
crurilor. Li-s’au suit la cap succe mia. Tbte celelalte sunt numai mij- Gomloş, şi Aurel Suciu, fost deputat mirân
e
sele, ce le-au dobândit mai ales de Seim, că la ordinea 4il i sunt lbee paliative. A mai accentuat, că în cercul Şiriei, er dintre asesorii consis
câtî-va ani încdce, graţiă slăbiciunei acum în camera din Viena diferite Cehii ţin la ordonanţele de limbă, toriali loan Cornea, Iuliu Bogdan şi Dr. G-.
guvernelor din Austria. Er de când propuneri privitbre la dreptul de precum şi la aceea, ca funcţionarii Popa — Sinodul dă espresiune sentimente
cu toastul dela Budapesta al împă limbă, precum şi propunerea de a-se 4in Bohemia se cunbscă amândouă lor sale de condolenţă pentru trecerea nu
ratului Wilhelm, şoviniştii de tdtă alege o comisiune, care să se ocupe limbile ţării; că ţin mai departe la miţilor din acestă vieţă.
categoria nici că-şî mai încap în cu acăstă cestiune şi în care se fiă unitatea şi indivisibilitatea regatului Cu privire la raportul delegaţiunii
piele. In disposiţia acâsta, ei nu mai representate tbte partidele. boem. Dâcă Cehii vor intra în co- congresuale pentru despărţirea ierarchică
sunt capabili a judeca rece realita Şedinţa dela 3 Maiu st. n. eate de misiunea limbilor, vor face-o numai de Sârbi, Sinodul la propunerea comisiunei
tea şi a fi cu tdtă prevederea faţă de o deosebita importanţă, fiind-că în sub reserva obiecţiunilor lor privitor decide a se începe şi pune în curgere pro
cele ce pot se urmeze. acâstă şedinţă cunoscutul conducător la cestiunea de competenţă şi cu cesul de despărţire ierarchică referitor la
Nu mai vorbim de raporturile al partidei catolice germane, br. Di mare scepticism, fiind-că ei cred, că mănăstiri.
dintre Unguri şi naţionalităţile ne pauli, care pe cum seim a făcut pănă comisiunea nu va ave succese posi- Referitor la proiectul subşternut de
maghiare. In privinţa acesta guver acuma parte din partidele majori tive. Ne aflăm, 4i Pacak, în mo guvern dietii pentru întregirea dotaţiunii
90
nanţii sunt orbi şi surcjî, pentru-că tăţii autonomiste, a dat unele decla- mentele de faţa pe un punct de aş preoţescl — Sinodul la propunerea comi
anume vor se fîă aşa. Cu vicleniă raţiunî, cari pot se aibă conseoenţe teptare, la ceea-oe contribue mult siunei a luat următorul conclus:
şi cu apucături despotice de ade însemnate, chiar şi în ce privesce şi anul jubileului împărătesc; dăr
văraţi asiaţl, ei au reuşit se alunge gruparea partidelor în parlament. „Sinodul eparchial se pronunţă în
stăm tare pe basa principiilor nbs- contra acelor disposiţiuni din proiectul de
naţionalităţile cu totul din tdte po- Baron Dipauli stărue pentru ins tre. In fine declară, că dâcă s’ar des lege despre întregirea venitelor preoţescl,
siţiunile vieţii publice şi văcjendu-se tituirea comisiunei limbilor, despre care fiinţa ordonanţele de limbă fără o cari cuprind o evidentă ingerinţă în aface
mereu numai ei între ei, răzimaţî pe vorbise şi ministrul-preşedinte Thun înţelegere între Cehi şi Germani, rile curat bisericesc! şi în mod esenţial al-
vravul de legi de maghiarisare şi de în cunoscuta sa declarare. El 4ise, că acesta ar fi un casus belii, ar fi re tereză autonomia bisericii nostre garantată
centralisare, ce le-au adus şi le aduc crearea unei legi a limbilor în locul prin legi fundamentale; totodată rogă pe
tragerea guvernului dinaintea ob- Prea Sânţia Sa D-l Episcop, ca în conţe-
una după alta, ei cred, că au de- ordonanţelor pbte reuşi, dâcă va fi strucţiunei germane. legere cu ceialalţi Prea Sânţiţi Archierei
lăturat pentru totdâuna tdte nea bunăvoinţă. Marea întrebare litigiosă Este importantă discusiunea schi ai bisericii nostre, sâ întrevină cu totă
junsurile cestiunei naţionalităţilor şi e3te însă, dâcă ordonanţele de limbă energia la locurile competente pentru de a
ţată mai sus, fiind-că după declararea esopera modificarea disposiţiunilor dăunose
că acum pot se dea înainte fără sunt a-se cassa înainte, ori după
de nici o sfială în urmărirea ţintelor aducerea acelei legi. Dipauli e de lui Dipauli, e cu putinţă chiar, ca pentru biserica nostră naţională.
în cestiunea acăsta să se întâmple
„Eră spre scopul regulării şi amelio
utopice ale „statului naţional ma părere, că guvernul — după-ce el rării dotaţiunii preoţilor, ca clerul nostru
ghiar “. însuşi nu s’a mai întrepus pentru o ruptură seribsă între partida ca se nu fiă avisat la ajutorul oferit sub ast
tolică şi partidele celelalte ale ma
Numai acesta disposiţiune ba- ordonanţele lui Gfautsch — pbte să jorităţii. fel de condiţiunî grave şi dăunose pentru
sată pe tot felul de închipuiri ama- aducă o soluţiune, care să împace interesul comun bisericesc — se îndrumă
u
gitdre, pdte să facă pe guvernanţii pe toţi. El a declarat, că partida po v Narodni Listy indică acesta des ambele Consistorie a esmite câte o comi
unguiî atât de încrezători în tăria porală catolică, în urma declarării mi tul de clar, aducând un articul ve siune constătătore din protopresbiter şi câte
un membru mirean cu însărcinarea, ca în
lor, încât să vre să jdce acum roiul nistrului Thun, şi-a schimbat punctul ei hement în contra baronului Dipauli. decursul anului curent:
apărătorilor dualismului faţă cu ma de vedere. Ea adecă este gata se stă „Acest bărbat german cu nume ita „a) sâ erueze şi constate în fiâ-care
rea primejdiă ce-1 ameninţă din Aus rue pentru desfiinţarea ordonanţelor lienesc şi cu sentimente ultramon- parocbiă, cu ascultarea preotului şi a comi
e
tria. Am luat, c|ic© oficiosul lui de limbă ale lui Gâutsch şi înainte tane", 4i° organul Cehilor tineri, tetului parochial, emolumentele şi venitele
Banffy dela „Pester Correspondenz", de-a se regula prin lege cestiunea „s’a demascat în fine şi s’a arătat preoţescl după valorea reală a acelora, şi
adecă venitul pământului după calculul ro
misiunea de-a apăra actuala formă limbilor. Cu alte cuvinte, Dipauli în adevărata lui figură. Trebue să-l tund al arendii, ce s’a plătit în comună
de guvernare dualistă faţă cu „ele doresce să se satisfacă dorinţa Ger considerăm acum ca pe un duşman în în 5 ani ultimi, er birul şi celelalte presta-
mentele centrifugale ale Austriei. manilor de a-se delatura acele ordo verşunat, tot aşa cum ne sunt tbte ţiuni după valorea reală socotită pe basa
41
Şi după-ce afirmă acesta, adauge cu nanţe, ca se fiă pace. celelalte partide germane". calculului rotund a 5 ani ultimi.
şi mai multă îngâmfare: „Dualismul Totodată — ca se arate, că nu Se pbte, ca în urma acestui „b) Să erueze şi constate mijlocele de
venite ale bisericii din parochii.
nu e în peticul, fiind-că Ungaria îl s’a dat cu totul pe partea partidelor conflict majoritatea de pănă acuma
„c) Acolo unde dotaţiunea preotului
apără puternic şi consideră acţiunea din stânga — Dipauli a accentuat, să fiă trunchiată şi se ajungă a fi nu ar ajunge la minimul prescris, a încerca
acesta ca una naţională, menită a eâ cererea, ea limba germană să fiă ea majorisată la rândul ei. cu comitetul şi Sinodul parochial întregirea
servi intereselor do esistenţă ale Introdusă ca limbă a statului, nu Ce desfăşurare vor mai lua lu dotaţiunii cel puţin la minimul prescris.
statului". este îndreptăţită. Statul, 4i el> nu crurile, nu se pbte sci. Guvernul stă „d) Acolo unde nu s’ar putâ efectui
se
Un limbagiu în orî-ce cas nou pbte să aibă alt interes, decât a rue, ca încă în săptămâna acesta, — întregirea — cu ascultarea representanţilor
şi neobicînuit, dupâ-ce seim, că la face posibilă înţelegerea şi comuni înainte de amânarea „Reichsrath“-u- acelor comune bisericesci, a combina şi a
Unguri dualismul a trecut în tot- carea în interiorul său; un stat po lui, ce se va face din incidentul face propunere pentru reducerea parochie-
lor, şi împreunarea mai multor comune bi
deuna numai ca un malum necessa- liglot cu deosebire nu pbte ave nici sesiunei delegaţiunilor, — să fiă ter sericesci în o parocbiă amâsurat principii
rium, ca o stare provisone, ce avea un interes de a procede în mod des minată desbaterea în cestiunea lim lor indegetate în conclusele congresuale
să pregătescă independenţa Ungariei. potic într’o cestiune, pe care o pbte bilor şi se se alâgă comisiunea lim din 1870 Nr. 66 şi 77.
Acum deodată Ungurii se pre- resoiva în mod mult mai practic şi bilor cu misiunea de a fi în perma „Comisiunile vor avâ în fiă-care co
sentă, ca apărătorii cei mai înfocaţi mai simplu. nenţă. Anevoie însă va fi posibil mună paroebială despre cele îndeplinite a
se
ai dualismului. Nu trebue să deş Trecând asupra celor 4' de acesta, căci alaltăieri erau încă în lua protocol, care subscris de comisiune,
de preot şi de representanţii comunei bise
tepte acăsta dre-carî bănuelî? Ori deputatul Scbbnerer, combate aser scrişi aprope la 60 de vorbitori. Ase ricesci se va înainta Consistoriului con-
care ar fi bănuiala însă, una este ţiunile sale pe cari le numesce an- menea nu se scie, ce atitudine vor cerninte.
