Page 9 - 1898-04
P. 9
1
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese îi fiăcare ji.
Adminisîrdţiiiiiea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe sâse luni
6 fI., pe trei luni 3 fi.
Scrisori nefrancate nu N-rii do Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România si străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 francî, pe şese
I N S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAJIUNE în Braşov şi la N-rii de Dumineca 8 francT.
următorole Birouri de anunolurî: Se prenumeră la t«5te ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max Augenfeld &■ Emorlch Lesner afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Schalok. Rudolf Mosse AUonaientul pentru Braşov
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelik
In Budapesta: A. V. Qoldbor Administraţiunea. Piaţa mare,
ger, Ekstoin Bernat. In Ham Tfirgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Marolyi 4. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl„ pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 or.
riă garmond pe o colonS. 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu ZT ”CT Xj 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. —Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 cr. seu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 74. Braşov, Vineri 3 (15) Aprilie 1898.
teptat în Congresul din Washington răsboinic între Americani, care s’a mai|!pentru trecut, ci şi pentru viitor. Atunci,
şi s’a făcut cunoscut urbi et orbi manifestat puternic în Senat şi ca decă de pildă, decă Ungaria va înarticula
N o u a b o n a m e n t ceea-ce crede Mac Kinley despre mâne pote predomina întreg Congre în lege teritoriul vamal deosebit şi decă
la conflictul americano-spaniol. sul. Deocamdată s’a amânat decisiu Corona, sub presiunea împrejurărilor, o sanc-
Impresiunea, ce a tăcut’o me nea prin aceea, că mesagiul a fost ţioneză, — mai târejiu îi este destul puterii
Gazeta Transilvaniei sagiul seu în general este forte ni predat comieiunilor pentru esterne. a-se provoca la aceea, că teritoriul vamal
merit ciracterisată prin constatarea, Aternă mult dela părerea ce şi-o vor maghiar deosebit — se opune intereselor
Cu 1 Aprilie st. v. 1898
că el n’a mulţămit nici pe amicii da aceste comisiunî, care cumpănă de mare putere a monarchiei, pentru-ca la
s’a deschis nou abonament, la care păcii, nici pe cei-ce voesc resboiul va fi mai grea, a păcii ori a răsbo- cuvântul de ordine al monarchului să se
invităm pe toţi amicii şi sprijini şi cari atât în America, cât şi în iului? Der pbte că mişcarea din ţără dea la o parte aceea ce a creat legislativa
torii fbiei nbstre. Spania formeză majoritatea precum- să iofluinţeze chiar şi decisiunea cor naţională...
penitdre. purilor representative. C’un cuvânt, „Decă cjiua de Luni ar fi fost un act
Preţul abonamentului:
Mac Kinley pdrtă un limbagiu şansele păcei sunt nesigure. naţional serios şi considerabil, âr nu o co
Pentru Austro-Ungaria: energie, der păstreză totuşi o în- Forte semnificativ este, că me media golă arangiată cu puterea oficiosă,
pe -u-m. a,ii .............................. 12 fl. ţeleptă şi conciliantă reservă, deşi sagiul preşedintelui Kinley face amin atunci privitorului obiectiv i-s’ar fi părut
pe şese 1-vs.siî ........................... .... Q fl. mai mult uumai în formă. In fond tire pe scurt de concesiunea armis
pe trei 1-u.m.i .............................. 3 £L. lucrul aşa, că aici într’adevăr naţia ma
preşedintele supune decisiunea asu tiţiului din partea Spaniei, der nu ghiară face penitenţă şi-şi bate cu părere
Pentru România si străinătate:
pra întrebării: pace orî resboiu Con- amintesce cu nici un cuvent inter- de rău pieptul, că a fost un timp când s’a
pe "u-ii an, .............................. -IO franci giesului, lăsând asupră-i totă răs venţiunea marilor puteri europene.
pe şese luai............................. 20 „ alipit de legi şi pe acestea le-a creclut
pe trei l-uni ............................ IO „ punderea. Mac Kinley a declarat, Acesta este situaţia momentană. sfinte. Celalalt factor dinpotrivă cu mândriă
Abonarea ge pote face mai uşor că nu crede a fi consult, ca Statele- Ce se va pute nasce încă dintrensa s’ar pute provoca la aceea, că puterea
prin masBtSa'fte poştale. Unite se recunoscă independenţa şi ce încurcături mai pbte aduce după acestei alipiri s’a frânt, deorece interesele
Cubei. Ceea-ce crede înse, că trebue sine răsboiul eventual americano- lui politice au pretins altceva.
Administraţiunea se se facă, este intervenţiunea Sta- spaniol nimeni nu pbte prevede.
,
©a2Eetei Tr ansâlwamiei‘ 6 „Mistificaţia constă în aceea, că na
55 0 telor-Unite pentru a pune capăt ini ţiunea a fost credută capabilă de-o astfel
miciţiilor şi vărsării de sânge dintre de umilire... Del-, slavă Domnului, că n’a
Spania şi poporul cuban. De aceea Serbarea dela II Aprilie şi pressa succes! începând cu tinerimea, care mai
Mesagiu! Eui Mac Kinley. cere dela Congres împuternicire de kossuthistă. curând simte manifestarea instinctului na
a dispune de puterea militară şi ma ţional, crema societăţii maghiare indepen
Vechia Europă îşi aţîntesce acjî ritimă a Statelor-Unite pentru a pută Sub titlul „fiasco , foia kossuthistă dente şi elementele ei patriotice atât în
11
cu încordare privirile asupra celor interveni la cas de lipsă. „Magyarorszug“ dela 13 Aprilie publică un capitală, cât şi în provincie, atât straturile
ce se petrec dincolo de Oceanul Lucru fatal însă, că după cum articul asupra serbării cliDi de Luni, în interiore, cât şi superiore a respins dela
Atlantic, în capitoliul din Washing se anunţă, insurgenţii n'au cerut ar care se esprimă în mod forte cutezător asu sine cu atâta hotărîre gândul serbării, în
ton, capitala celui mai puternic din mistiţiul, nici nu-i primesc, decla pra răspunsului, ce l’a dat monarchul la cât fiascul cjilei d Luni e mai pe sus de
0
tre statele „lumei noue“. rând, că nu vor depune armele pe deputăţia celor două camere ungare în pa orl-ce îndoială.
Ce va cjice preşedintele State- cât timp Cuba nu va deveni repu latul din Buda. Etă ce dice între altele „Der să tragem învăţătura... Ca mai
lor-Unite Mac Kinley în mesagiul blică independentă, şi pretind ca cliarul kossuthist: târdiu să nu se întâmple frecări şi neînţe
seu? Desfăşura-va el stegul alb al trupele spaniole să părăsescâ insula. „După conceptul aulic legea sancţio legeri (între Maghiari şi Coronă — Trad.)
păcei, orî stbgul roşu sângeros al Mulţi întemeiază speranţe în fa nată nu trebue respectată decât atunci, trebue să înceteze odată părerea, care pănă
resboiului? Acestea erau întrebările, vorul păcii pe acesta declarare a când ea nu se opune intereselor Curţii şi acum a dat direcţia politicei Habsburgilcr şi
ce şi le punea fiă-cine, care a urmă mesagiului, mai mulţi aştăptă ca con „posiţiei de mare putere a monarchiei pre pe care baronul Banffy a arătat’o atât de
rit laşele conflictului dintre Spania cesiunea guvernului spaniol, făcută cum şi vadei sale“... Ce cetim adecă prin stilar în vorbirea de ieri a regelui. Politica
şi America de Nord. Firesce, că cu la iniţiativa puterilor prin aceea, că tre rândurile răspunsului regesc de erl? aulică familiară şi a avut scopul ei pănă
cea mai mare încordare aşteptau s’a botărît a sfătui pe regina-regentă Aceea, că legile din 1848 n’au putut fi când Habsburgii au avut o posiţiă de pu
partidele păcii şi ale resboiului din se ofere insurgenţilor cuban! un ar ţinute, fiind-că nu s’au îngrijit despre mo tere universală, pănă când au domnit asu
amintitele state înseşi mesagiul. mistiţiu, vainfluinţa în mod pacînic dul de administrare a afacerilor comune şi pra imperiului germano-roman. Acea poli
Iu fine a doua c]i de Pascile asupra guvernului american, care ce despre împlinirea datoriilor basate pe sanc tică era esplicabiiă pe timpul lui Carol V...
gregoriane, care în America este c}i ruse el însu-şî acest armistiţiu. ţiunea pragmatică... Decă conceptul aulic Insă imperiul roman s’a transformat în îm
de lucru, s’a cetit mesagiul mult aş- Mai ameninţător este curentul ajunge la valore, atunci acesta stă nu nu părăţia protestantă germană, care în pri-
FOILETON DL „GAZ. TRANS.“ atac, deorece e forte probabil, ca asupra făcu nouă încercări pentru de-a îndupleca cetăţii şi chiar şi alea de lângă fortăreţă;
cetăţii să năvălescă insurgenţii maghiari. companiile cele patru de grăniţerl, aflătore şi aşeejară tunurile la locul lor lângă murii
Aceştia adecă se concentraseră în număr îu Leopoldstadt, ca să depună jurământul. fortăreţei. Tote păreau, că se pregătesc
Cum s’a distins mai mare în jurul Pojunului, cu scopul Astfel sosiră într’o cji în fortăreţă pe neaş pentru o apărare statornică, pănă şi medi
de-a ataca pe Banul Iclacicî, care cu cor teptate deputaţii români Alexandru Bohaţiel camente şi legătorl pentru bolnavi se adu
batalionul I grămţăresc năseudean
pul său de armată, se afla chiar pe cale şi Sigismund Bop, despre cari se elice, că seră din depoul din Sâmbăta mare. In lipsa
in anii 5848 43 ? spre Pojun. cu promisiuni încercau să-i câştige pe sol ax-tileriştilor, aveau să îndeplinescă serviciul
De Numai după ce trecură mai multe dile, daţi pentru causa maghiară. de tunari soldaţii batalionului.
Virfjil Şotropa. recercâ comandantul fortăreţe.i Leopoldsbad Deputaţii aduseră cu sine şi un ordin Cu un cuvânt, voinţa de a-se apăra
pe comanda din Pojun, ca cele patru com
(Urmare.) al ministrului de resbel maghiar, în care era, însă durere, lipsea lucrul cel mai esen
panii ale batalionului grăniţeresc să fiă lă
12. Stări nesigure. Misiunea deputaţilor ro i-se anunţa batalionului „amnestie“ pentru ţial, adecă proviantul, şi faptul acesta şi
sate şi mai încolo în locul unde se află.
mâni. Pregătiri zadarnice de apărare. ErăşI faptul, că a părăsit Seghedinul în mod ar făcu imposibilă susţinerea fortăreţei.
Tot-odată colonelul Bibra recercâ şi pe
încercare de-a pleca. bitrar, şi pentru-că a denegat ascultarea şi Văcjend adecă în fine ofieerii şi sol
ministrul de resbel, să-i dea un ajutor de
subordinaţiunea.
îndată după re’ntorcerea majorului artileriă; şi cu ducerea acestor două scri daţii garnisonei, că lipsa proviantului le
Amnestia acâsta însă, după ce emana
Pop din Viena, plecă căpitanul Petrizzevicl sori încredinţa pe harnicul şi precautul ser nimicesce tote speranţele de apărare, ho-
dela un for ilegal, nu făcu asupra grăniţe-
la Pojun, spre a ruga pe generalul Karger, gent Dumitru Bus, care în 7 Octomvre şi tărîră, să nimicescâ tunurile, şi apoi lăsân-
rilor noştri nici o impresiune, şi astfel după
ca să concentreze întreg batalionul în Po plecă spre Pojun. du-şl totă bagagea în mâna sorţii, să pă-
jun. Generalul îi împlini rugarea şi dete două dile amintiţii deputaţi români plecară râsescă în timp de nopte şi în linişte for-
Sergentul Bus însă află deja pe cale, făr’ de-a fi făcut vre-o ispravă.
mandat în scris, ca cele 4 companii din că garnisona din Pojun, în 6 Octomvre, tăreţa, şi s’o apuce în marş forţat spre
Leopoldstadt imediat să plece la Pojun, şi La 12 Octomvre se re’ntorse sergentul graniţele Moraviei.
adecă o cji înainte de plecarea sa, la 2 ore
să fiă înlocuite cu 4 companii din regimen Rus la Leopoldstadt, şi raporta comandan Planul acesta era să se şi esecute în
dup’amâdî a părăsit Pojunul şi s’a alăturat
tul „Nr. 34“ din Miava. tului Bibra, că Pojunul e iluminat şi e ocu acea nopte, adecă dela 12 spre 13 Octom
la corpul de armată al Banului, care se afla
pat de o mulţime de glotaşî şi gardişti na vre, şi totul era gata de plecare. La 7 ore
Acest mandat, din cause necunoscute, în castrul din Kittsee. înţelegând acesta,
ţionali maghiari; tot-odată el aduse cu sine sera însă comandantul fortăreţei îşi schimbă
nu fu observat de colonelul Bibra, şi ră sergentul Rus voi să se întorcă, der din
îndărăt scrisorile, pe cari le ascunsese bine. planul, şi hotărî să mai aştepte câte-va
mase neîmplinit, cu tote că dela cele două întâmplare fu deţinut de Maghiari, şi dus h: . ' . . •
companii grăniţerescî, cari se aflau în Po la Pojun, de unde numai după trei clile îi Acum începură momentan a se face dile.
jun, sosiră repeţibe schi şi raporte, că gar- succese să fugă pe ascuns. pregătiri de apărare. Soldaţii batalionului Cu tote acestea batalionul se adună
nisona de acolo de trei clile stă gata de Intr’aceea regimul naţional maghiar tăiară arborii, cari încungiurau şanţurile la 9 ore, adecă la timpul prefipt penţru
