Page 90 - 1898-04

Pagina 2. GAZETA TRANSLVANIEI. iSlr. 90—1898.

„Eră consist,orele despre resultatul ob­ pra întrebării, că la care episcopie să apar­ nu se confirmă, ci din contră se des- gând a anecta permanent insulele. Dâcă»
ţinut vor avâ îndată a raporta sinodului ţină jurisdicţiunea consistoriului înfiinţând, minte. Spania n’ar plăti cheltuelile de răsboiii, in­
ordinar următor şi a face eventualele pro­ Sinodul se va pronunţa la timpul său, când Din Londra se anunţă, că situaţia sulele Pilipine vor fi date Angliei.
puneri provocate de interesul bisericii şi
acâstă cestiune va ajunge stadiul finali- în Spania e estra-ordinar de gravă. Un di­
u
necesităţile locale .
sării. plomat spaniol a declarat unui corespondent
In şedinţa V, ţinută la 16 (27) Aprilie
Baportorul. dela Daily Chronicle , că Spania stă în
u
4 ore d. a. se continuă raportul comisiu- n SCIRILE DILEI.
pragul isbucnirii răsboiului civil şi că a >
nei organisătore. Raportor Ignatiu Papp,
sosit începutul sfîrşitului regenţei regesc!. — ‘24 Aprilie v.
care cu privire la întrebarea, decă manda­ Resboiul ispano-american.
tul de deputat dietal este compatibil cu Pericolul în care se află dinastia spa­ In memoria poetului „Alexandri". Ce­
postul de preşedinte la consistoriul din Ora- B om bardarea şi predarea M anillei. niolă e viu comentat şi în cercurile înalte tim în „Patria" din Cernăuţi : Corpul pro­
diplomatice din Yiena. S’a lăţit chiar svo­ fesoral al gimnasiului superior de stat din
dea-mare, care cestiune a fost avisată la După înfrângerea, ce a suferit’o es­
nul, că regina regentă Cristina, voind să Cernăuţi, în frunte cu zelosul director d-l
resolvarea consistoriului metropolitan şi res­ cadra spaniolă la Cavite, a urmat un de-
pective a Sinodului episcopesc, comisiunea sastru şi mai mare pentru Spania. Coman­ salveze tronul pentru fiiul său Alfonz XIII, consilier H. Klauser, a luat în una din ul­
ar voi să abdică, ca astfel să desarmeze timele sale conferenţe laudabila decisiune,
pe basa resoluţiunţii emanate din partea dantul escadrei americane a adresat guver­
mişcarea anti-dinastică. In Yiena se crede, a arangia în anul acesta întru memoria
consistoriului metropolitan cu data de 8 natorului Manillei un ultimat prin consulul
(20) August Nr. 119 propune, âr Sinodul engles, în care l’a provocat să predea în că guvernul Sagasta va fi înlocuit printr’un laureatului nostru poet Yasilie Alexandri o
enunţă ca conclus următorele: mandatul timp de 24 ore tâte provisiunile şi întreg ar­ guvern militar în frunte cu generalul Weyler. serbare şcolară. Serbarea este fixată pe
Ziua de 19 Maifi n. în sala de gimnas­
de deputat dietal în principiu nu este in­ mamentul Americanilor. Pretensiunea acâsta B egina-regentă despre situaţiă.
compatibil cu demnitatea de vicariu epis­ a fost telegrafată la Madrid şi guvernul a tică a gimnasiului superior de stat. înce­
1
copesc, şi respective cu postul de preşe­ supus’o unei desbaterl într’un consiliu de Corespondentul din Madrid al lui putul precis la orele li /* a. m. Intrarea:
u
y,Morningpost a avut o audienţă la regina-
dinte la consistoriul din Oradea-mare. P. miniştri. Consiliul de miniştri spaniol, vă- regentă Cristina, care a declarat, că aprâpe o coronă. Yenitul este destinat societăţii
S. D-l Episcop diecesan însă este rugat a cjând că o resistenţă ar A zadarnică, a de­ şcolare „împăratul Francisc-Iosif". Suntem
se informa, ore prin absentarea vicariului cis să autoriseze pe guvernatorul spaniol întrâgă Europa compătimesce în momen­ convinşi, — dice „Patria" — că decisul
Iosif Goldiş dela postul său de preşedinte a preda Manilla. Ordinul acesta însă a sosit tele de faţă cu Spania, şi simpatiile mari­ numitului corp profesoral va fi salutat pre-
lor puteri au mişcat’o forte adânc. Spania, tutindenea de toţi Românii cu o deosebită
consistorial, nu sufere administraţiunea şi ceva cam târdiu, căci telegrame venite din
cjise regina, na voit rdsboiul, ci Statele- plăcere şi mulţămire, cu atât mai mult, ou
interesele bisericei din acel district, şi dâeă Antwerpen şi Washington spun, că escadra
Unite au forţat’o să între în acest răsboiii cât acâstă serbare este prima în felul ei
s’ar constata scăderi administrative biseri­ americană a bombardat deja Manilla şi gldn-
prin aceea, că au voit să umilâscă Spania în Bucovina.
cesc! : în puterea dreptului său de episcop ţele tunurilor americane au demolat vre-o 300
cu orl-ce preţ. Guvernul spaniol a cedat
să facă disposiţiunile trebunciose pentru de case. „Magnum Etimologicum". Comisiunea
mersul regulat al afacerilor dela consisto­ In urma acâsta, după cum anunţă o presiunei opiniunei publice. In fine regina
regentă îşi esprimâ încrederea în Dumne­ întocmită de Academia Română pentru
riul din Oradea-mare. telegramă din Hongkong, Americanii au ar­
zeu şi speranţa într’o intervenire euro- continuarea marei lucrări Magnum Etimo-
Ou privire la cestiunea înfiinţării unui borat drapelul lor pe insulele Pilipine. logicum Bomaniae compusă din d-nii I. Ca-
până.
consistoriu în Timişora, după raportul co- Situaţia pentru Spanioli devine cu atât linderu, T. Maiorescu, N. Chintescu, D.
O şedinţă a cam erei spa,niole.
misiunei se desvoltă în Sinod o discusiune, mai desperată, dâcă se va avâ în vedere, Sturdza şi Gr. G. Tocilescu, şl-a depus
la care participă mai mulţi deputaţi, cari că Americanii au tăiat cablul la Manilla şi La 8 Maiă n. camera din Madrid a raportul. Din raportul acesta reese, că filo­
desluşind scopul şi intenţiunea şi respec­ astfel legătura cu Hongkong-ul şi prin Hong­ avut o şedinţă estraordinar de sgomotosă. logii însărcinaţi cu continuarea lucrărei,
tive dorinţa poporaţiunii române din păr­ kong cu uscatul, au luat’o în posesiunea înainte de ce republicanul Salmeron ar fi d-nii A. Pilipide, profesor la universitatea
ţile banatice adnectate la jurisdicţiunea lor. In urma acâsta Spania nu mai pote adresat interpelaţia sa guvernului, el Zise, din Iaşi şi I. M. Iarnic, profesor la uni­
eparcbiei române a Aradului, prepară te­ primi direct nici o scire telegrafică de peste că camera să-şi esprime stima şi admiraţia versitatea din Praga, se ocupă actualmente
renul pentru o bună soluţiune. După ra­ mare. pentru atitudinea bravă a escadrei spaniole cu estragerea cuvintelor din marii autori
portor ia cuvântul deputatul Pavel Botariu, înaintea Cavitei. Declara apoi, că trebue naţionali. Estractele, scrise fiă-care pe câte
JR egina-regentă şi căderea M anillei.
care într’o frumosă vorbire arată, că do­ să se scie, de ce a curs atâta sânge şi pe un bilet de hârtie, se ridicase, la 14 Fe­
u
rinţa poporaţiunii este, a se reînfiinţa ve­ „Daily News primesce din Madrid ce s’au cheltuit aţâţi bani; şi trebue să se bruarie a. c., la cifra de 115000. Conti­
chea nostră episcopie din Timişora, âr pănă soirea, că regina-regentă a Spaniei, luând stabilâscă, că cine e responsabil dela nuând în acelaşi mod, comisiunea speră,
când să se potă realisa acâstă dorinţă, un avisul bombardării acestui port, a devenit cel din urmă Spaniol pănă la tron. El in­ că în Octomvre 1899, numărul estractelor
consistoriu, după modul cum este înfiinţat forte iritată şi a declarat următorele minis­ terpela guvernul, că din care causă Ma­ să trâcă peste 200,000; vom avea în tomna
şi funcţionâză consistoriul din Oradea-mare, trului de marină spaniol: nilla n’a fost întărită în de-ajuns? anului viitor peste un milion de bilete, pur­
ast-fel ca prin acest consistoriu să se pre­ Eram pregătită la înfrângere, fiind-că Ministrul-preşedinte Sagasta respun- tând fiă-care un cuvânt, cu proposiţiunea,
pare terenul pentru reînfiinţarea episcopiei Spania nu este forte, decât pe uscat. Mă Zând a dat espresie regretelor sale, că în frasa, locuţiunea, proverbul, în care se gă-
române istorice în Timişora. voih nisui însă — şi sper că nisuinţa mea momentele de faţă Spaniolii nu sunt uniţi sesce precum, şi numele autorului din care
Deputatul Augustin Hamsea arată şi va fi încoronată de succes — să fiu îu pănă la unul. E necesar, Zis® el, ca acum a fost estras. Numai după adunarea acestui
espune, că încă din timpul apostolilor ten­ strînsă legătură cu poporul meu, şi sunt tote partidele să concordeze în vederi şi important material lexic, Academia Ro­
convinsă, că vom fi în stare a ne împlini
dinţa şi ţinuta bisericei a fost, ca creşti­ pretinde a-se primi tote creditele pentru mână va hotărî redacţiunea definitivă a lui
datoria. Patriotismul spaniol îmi va servi
nismul şi ideile mântuitore ale evangeliei armată. Yorbind de răsboiii, Sagasta Zise, „Magnum Etimologicum Romaniae".
să se întărâscă cu deosebire în oraşe cen­ de sprijin, âr grija de poporul meu stâua că Statele-Unite fac faţă cu Spania o po­
trale, ca ast-fel din centre să se guverneze conducătore. litică fără păreche în josnicie. Republica Asociaţiunlle de credit agricole şi in­
dustriale. Proiectul de lege privitor la
şi dirigeze în spirit creştinesc poporaţiunea americană nu cutâză a purta contra Spa­
Stare de asediu, crisâ şi rdsboiu civil aceste asociaţiunl a fost discutat în sînul
din împrejurime. Dorinţa clerului şi popo­ niei răsboiii deschis, ci prin uneltiri caută
în Spania. comisiunei justiţiare, precum şi în al celei
rului din părţile banatice este în deplină a strica Spaniei.
In urma soirilor despre înfrângerea, financiare a camerei din Peşta, âr aceste
consonanţă cu ţinuta urmărită de biserică Sagasta a fost mereu întrerupt de
ce a suferit’o escadra spaniolă la Manilla, comisiunî au înaintat raporturile şi comen­
încă din timpul s-ţilor apostoli, şi deci este CarliştI, cari făcură un sgomot teribil,
o mare mişcare s’a produs în întrâgă Spa­ tariile lor biroului camerei, aşa că deja
natural, ca Sinodul în conformitate cu ten- când ministrul-preşedinte a declarat, că
nia, dâr mai ales în capitala Madrid, miş­ Lunia viitore se va începe desbaterea nu­
denţa urmărită de biserică cu începere din poporul spaniol este mult mai înţelept, de­
care cu caracter revoluţionar, îndreptată în mitului proiect de lege în şedinţa plenară
secolul apostolic, să apreţieze dorinţa es- cât să se arunce în braţele republica­
contra guvernului şi a dinastiei. a dietei.
primată în atâtea rânduri, de a ridica în nilor.
Timişora, ca loc central pentru părţile ba­ Duminecă a fost o sgomotosă demon­ Ministrul de răsboiii a declarat, că Distincţiune prea înaltă. Edmund
natice, un centru şi o putere, care să con- straţia pe stradele Madridului contra gu­ inimicul nu-şî va pune piciorul în Manilla, şi Mauthner, mare comersant de seminţe în
tribue la ridicarea şi înaintarea poporului vernului. Demonstraţia acâsta a făcut, ca Zise, că apărarea de pe uscat e suficientă Budapesta, căruia ’i-s’a fost conferit de
român în acele părţi în spirit creştinesc, guvernul să proclame starea de asediu, în­ Majestatea Sa împăratul Rusiei o decora-
pentru respingerea orl-cărui atac. 'ţiă, a primit acum din partea Măjestăţii
cu atât mai vârtos, cu cât mijlocele mate­ credinţând autorităţilor militare susţinerea
Sale monarchului nostru titula de liferant
riale şi însufleţirea poporului român din ordinei. Proclamarea stării de asediu a pro­ O peraţiile Am ericanilor. al curţii c. ş. r.
acele părţi nu lasă nimic de dorit în acâstă dus mare surprindere în întreg oraşul. De „Daily Chronicle primesce din Was­
u
privinţă. Tot în acâstă direcţiune vorbesc atunci demonstraţiile se repetă într’una. hington scirea, că admirai ul american Legea despre maghiarisarea numelor
şi deputaţii I. Goldiş, Dr. N. Oncu, Dr. Poporul iritat, cu totă întervenirea miliţiei, Şampon primind scire, că escadra spaniolă de comune şi localităţi formâză acum calul
Tr. Putid, Em, TJngurian. Ştefan Antonescu, cutrieră stradele, bombardâză ferestri, ase­ se află în drum cătră Havanna ori Porto- de bătaiă al Ziarului kossuthist „Egyetâr-
u
Nicolau Zigre, Petru Truţa, Constantin diază cassele de bani, ba alaltăieri au voit ricco, şl-a schimbat planul de răsboiii. Es­ tâs contra ministrului unguresc de interne
Lazar, Paul Miulescu şi Yoicu Hamsea. să mârgă înaintea palatului regal pentru a cadra americană va pleca contra escadrei Perczel. Foia kossuthistă e supărată foc pe
demonstra contra dinastiei. guvern, că până acum n’a luat măsuri, ca
După acâstă discusiuue P. S. Sa D. spaniole şi o parte a ei va ţinâ blocada disposiţiunile acestei barbare legi să se şi
Mişcarea acâsta cu caracter revoluţio­ Havannei.
Episcop Preşedinte constatând, că cestiu­ esecute în faptă. Acâstă negligenţă a gu­
nar a pus pe mari griji guvernul şi di­
nea este de o deosebită importanţă, şi tre- Lui Nete-York Herald“ i-se anunţă
r
nastia, mai ales, că după cum se asigură, vernului o atribue „Egyetârtâs" temerei
bue judecată din tote punctele de vedere din Key-West, că escadra americană de- ministrului Perczel de „agitaţiile" Saşilor
ohiar în rândurile armatei agitaţia contra
pentru a i-seda o bună soluţiune, face pro­ acolo a făcut o mişcare însemnată. Două contra legei de maghiarisare. Acâstă cara-
guvernului e mare.
punerea, ca resolvirea să se amâne deo­ năi americane fac serviciu de spionagiu pe
ghiosă esplicare este ase pune de sigur
camdată, pentru-ca prin o conferinţă ulte- In comuna Catulan o bandă înarmată mare, ca să studieze direcţia de cursă a
numai în contul animosităţii oposiţionale
rioră să se potă lua în acâstă cestiune un umple de terore poporul. S’au întâmplat escadrei spaniole.
a lui „Egyetârtâs".
conclus unanim, ceea-ce Sinodul primesce mari turburărl în Talavera, Gijon şi în alte Tot din Key-West se vestesce, că
şi adauge, că în urma propunerei P. S. provincii şi ţinuturi ale Spaniei. Aprope canoniera americană „Wilmington" a des­ Congresul Ligei culturale române se
0 0
Sale, sinodul în o şedinţă ulterioră a luat pretutindeni gendarmeria este isgonită cu cărcat două glonţe esplosive asupra cava­ va ţinâ în Zii ! de 24 şi 25 Maih v. c.
conclusul, că ţinând cont atât de dorinţa pietri. In Velescolo mai multe prăvălii au leriei spaniole, care se afla spre Sud dela In acest scop, comitetul central din Bu-
poporaţiunii române din Bănat, cât şi de fost devastate şi jăfuite. Havanna, şi a omorît 20 călăreţi. curescl a adresat secţiunilor din provicie
interesele generale ale bisericei române, îşi S’a lăţit svonul, că generalul Martinez o circulară, punându-le în vedere articolele
Sortea insulelor Jfilipine. din statute privitore la alegerile de dele­
dă învoâla, ca şi până când se va putâ Campos, fost guvernator suprem militar în
realisa tendinţa de a se înfiinţa o episco­ Cuba, ar fi fost ucis şi că ministrul-preşe- „Times* anunţă din New-York, că gaţi la congres.
pie în Timişora, să se înfiinţeze un consis­ dinte Sagasta ar fi fost nevoit a-se refugia Mac Kinley şl-a esprimat intenţia de a In parcul Vilei Angiolina, reşedinţa din
toriu acolo, după modul în care funcţio­ în palatul consulatului engles din Madrid ţinâ ocupate Eilipinele pănă la finitul răs­ Abazzia a Suveranilor români s’a întâm­
nâză consistoriul din Oradea-mare, âr asu­ dinaintea turburătorilor. Scirea acâsta insă boiului ; a adaus însă, că guvernul n’are de plat Yinerea trecută o dramă misteriosă,