Page 91 - 1898-04
P. 91
Nr. 90—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.
14
care a emoţionat adânc pe Regele şi Re mânia. A se adresa la administraţia foiei vocatori români , în care, răspunzând la critică. Cete de demonstranţi traver-
gina. Vineri diminâţa servitorii Curţii au nostre. un articul din „Tribuna , unde se vorbise seză stradele. înaintea caaei minis
14
găsit lângă Vilă cadavrul unui om elegant despre sistemul de spionagiu şi cabinetul trului preşedinte Sagasta mulţimea
Aparate de fotografie pentru diletanţi. Firma
îmbrăcat; lângă cadavru era un revolver. A. MOLL, liferantul curţii c. şi r. din Viena negru, se afirmă, că la tote sunt de vină a strigat: Jos cu guvernul! Repu
S’au început cercetări forte discrete spre Tuchlauben Nr. 9 î?I recomandă amatorilor de numai denuncianţii români. blicanii fac cea mai mare turburare.
a-se stabili identitatea personei sinucise. fotografa'e, articolele sale necesare pentrua fo Vrend să ia în apărare pe Unguri şi Intre demonstranţi se afla mulţi ofi-
tografa. La cerere trimite liste ilustrate conţi pe guvern în contra acusaţiunei, că au or- cerî îmbrăcaţi în civil. Patrule mi
nând preţurile. Deposite în Braşov la F. Jekelius,
Eroul dela Cavite. Seim, că în lupta ganisat între Români sistemul de spionagiu, litare păzesc pe t6te stradele. E
F. Kelen.en. Victor Roth farmacişti. Teutsch. şi
navală dela Cavite, care a îmbrăcat în doliu pe care toţi îl seim şi îl simţim la fiă-care mare scumpetea şi ea cresce (Jilnic.
Tartler, D. Eremias nepoţi.
multe familii spaniole, a cădut mort şi că pas, „Budapesti Hirlap cjic®, că denun AcAsta contribue la iritaţiunea po
44
pitanul Cadarso comandantul corăbiei arse cianţii sunt a se căuta tocmai în şirul unor poraţiunei.
Disolvarea representanţei din Regimul a împuternicit pe gu
„Reina Cristiana". Cadarso s’aluptat pănă în
esistenţe problematice dintre Români, cari
olipele din urmă cu mult ouragiu şivitejiă; el în speranţa, că vor fi căpătuiţi din partea vernatorii din provincii, ca îndată ce
chiar acoperit de răni şi de sânge, îşi în Fiume. guvernului, recurg la meseria denunoiărilor. vor afla de lipsă se proclame sta-
curaja ostaşii, să nu se dea îndărăt dinain Ca dovadă foia uugurâscă se provocă la
Cetitorilor noştri le este cunoscut, că tariul.
tea Americanilor. Când a plecat din Spa caşul dela Baclfalu şi PurcărenI şi (lice, că
săptămâna trecută s’a făcut în Fiume ale Locuinţa lui Sagasta din Madrid
nia, Cadarso presimţi sfîrşitul său; el îna „arangerii principali ai acelui scandal au
14
gere de primar (podestâ). A fost ales cu este păzită de miliţiă.
inte de a pleca în espediţia navală a voit fost doi studenţi români, cari actualmente
majoritate vechiul primar Mihail Maylender,
să asigure traiul vieţii pentru unicul său Madrid, 5 Maiii. Ambasadorul
bărbatul de încredere al autonomiştilor. E petrec în România. Cel ce a predat la
fiiu. Cadarso iubia nespus de mult marea, engleB Drummond-Wolff a sosit ieri
cunoscut mai departe, că Maylender n’a posta din Braşov proclamaţiunile revolu
oceanul deschis, şi pe unicul său fiiu voi aici şi a conferit cu ministrul de es-
voit să pună jurământ pe legile ungurescl ţionare pe adresa celor doi preoţi (Giurgiu
să-l facă marinar. A şi petiţionat pentru şi Frateş) a fost un student cu numele terne Guîlon. Acestei conterenţe ’i-şe
dela 1 Ianuarie 1898, cari vatămâ în mare
un loc gratuit în Academia militară pentru a dă o mare importanţă.
măsură interesele şi dreptul de autonomiă „ Sorescu Oszlcdr , âr cel ce a făcut pe
marină, însă ’i-s’a răspuns, că locuri gra Londra, 5 Maiii. După o tele
al oraşului. In urma acesta guvernatorul agentul provocator în persona comercian
tuite se dau numai acelora, ai căror pă tului de lemne din BucurescI a fost un gramă din New-York, Americanii
Szapary a anulat alegerea, şi a convocat la
rinţi au căcjut în răsboih. — Atunci şi prietin de cruce al său cu numele Cadariu. plănuesc de a ocupa Porto-Ricco,
el o conferenţă, participând mai mulţi mem
fiiul meu va fi primit! esclamâ Cadarso, şi Când aceştia au prins de veste, că gen- cu scopul de-a lua în posesiune acesta
bri ai representanţei (29), ca să se sf&tu-
aşa s’a şi întâmplat. insulă, ca staţiune de cărbuni şi de
escă cu ei asupra unei noue alegeri. darmii vor să-i însgarde şi că în loc de re
Despre acâstă conferenţă se vestise muneraţia are să-i aştepte alt-ceva, au corăbii.
Loterie de obiecte. Losuri pentru lo
foilor din Peşta, că ar fi avut caracter fugit la Ploescl. New-York, 5 Maiu. Dela Manilla
teria de obiecte, arangiată de „Reuniunea 14
mult mai conciliant faţă cu guvernul, ba Mai spune apoi „Bud. Hirl. că şi au sosit aici scirl numai prin Ma
femeilor române din Sibiiu“, se află de vân-
se da ca sigur, că representanţa nu va mai sinodul protopresbiteral din Turda a fost drid şi Londra. Pe aici se presupune,
dare şi la filiala „Albinei" cu preţul de
vota pentru Maylender, ci pentru Milcenich, oprit în urma denunciării unui Român din că admiralul american Dewey încă
1 corână. Venitul curat al acestei loterii
candidat de primar. După statut, guvernul Turda, care a făcut arătare la căpitănatul n’a luat Manilla şi continuă cu bom
se va folosi în scopul înfiinţării unei scâle
avea nevoie numai de 29 voturi, şi atât orăşenesc, că Românii vor să ţină o adu bardarea oraşului. Foile americane
pentru economia şi industria de casă, pre
guvernatorul, cât şi partida maghiaronă nare politică secretă etc. pice în fine, că vorbesc cu mare stimă despre apă
cum şi pentru înfiinţarea unei preparandii
începură a jubila asupra închipuitului re- şi soirile sensaţionale apărute prin (parele rarea vitejăscă a Manillei şi dau es-
de fete, împreunată cu internat. Resultatul
sultat. ungurescl, cari scirl „de repeţite-orî au fost presiune speranţei, că Spania va re-
sortării se va publica pe cale diaristică. 14
Pe & doua di (4 Maiii n.) la 6 6re desminţite de guvern , ar fi fost născocite cundsce slăbiciunea ei şi va renunţa
sera guvernatorul conte Ladislau Szapdry din partea unor individl români, cari „stu- la insula Cuba.
Un prinţ exilat. Din Petersburg se te-
a convocat representanţa, să alegă primar diâză sâu numai petreo în Budapesta şi nu
îegrafeză, că tribunalul militar din Tiflis
14
şi doi vice-preşedinţl. In sala de alegere fac parte tocmai dintre tineri şi cari pe
a osîndit la exiliu pe viâţă şi la perderea
se afla public număros, în mare parte Ma astă cale au voit să-şl câştige nisce bani D I Y E R S E .
drepturilor politice pe prinţul rusesc Bzor-
ghiari şi maghiaronl. Cei 55 membri ai re de buzunar. In fine mai amintesce şi pe
■dzodze. El a fost deportat în guvernamen 14
presentanţei erau forte agitaţi. După des „Milian Văzul , care a pus la cale afacerea Fineţa simţurilor. La universitatea din
tal Jeniseslc. Crima pentru care a fost exi
chiderea şedinţei se ridică Kuehy şi presentă cu proclamaţiile din D.-St.-Martin. Dorpat s’au făcut câte-va observaţiunl in
lat e, că prinţul a puşcat pe funcţionarul
o propunere cu 7 iscălituri, prin care cere Afirmările acestea ale lui „Budapesti teresante în privinţa fineţei simţurilor
militar Lazarett, care l’a vătămat. 44
şedinţă secretă, fiind-că galeriile sunt ticsite Hirlap sunt de natură a dovedi tocmai Dintre cele cinci simţuri ale omului, numai
Cununia. D-l Mihail I. Sulică, comer de partisauii guvernului, ceea-ce constitue contrarul dela ceea ce intenţionâză foia un- despre pipăit s’a constat, că este de-o
ciant în BucurescI, îşi va celebra cununia o provocare la adresa poporaţiunei oraşului. gurescă. Ele dovedesc, că de fapt sistemul potrivă la bărbatat, ca şi la femeiă; gustul
religiosă cu d-şora CaliopeM. Fopovid Du Preşedintele de etate declara, că se alătură .de spionagiă esistă şi că cei ce-1 susţin se însă este mai desvoltat la bărbat decât la
minecă în 26 Aprilie st. v. la orele 2 p. m. la propunere şi ceru decisiune asupra ei. folosesc de tot felul de denuncianţl mişei, femeiă. Faţă ou electricitatea femeile sunt
în Biserica Sf. Vineri, BucurescI. Felici La acesta intrigă representanţa se ridică, pe cari, dâcă se încurcă lucrurile, îi fac mai sensibile. Peste tot s’a constatat, că
tările nostre sincere! hotârînd şedinţă secretă şi deşertarea ga scăpaţi în România. simţul bărbaţilor culţi e mai desvoltat,
leriilor. întrebarea, decă denuncianţii au fost decât al celor neculţl. S’a mai constatat,
Stropitul stradolor în oraşul nostru se Români, ori nu, se ’nţelege, că nu este încă că efectele curentului electric au fost mai
Ungurii erau acum în mare strîmtore
va face în viitor mai rar, deore-ce din repede simţite de femeile neculte, decât de
şi nu prea voiră a părăsi sala. Atunci preşe deslegată prin afirmările foiei unguresc!.
causa lipsei de apă suficientă, primarul cele culte.
dintele de onore ceru poliţiă, care scose In special în caşurile întâmplate în comi
orăşenesc a interdis a-se folosi pentru stro
afară pe Maghiari. Pe la intrările primăriei tatul Braşovului, la Baclfalu şi Tărlungenl, Scrieri microscopice. Mai de mult era
pit apa din reservoarul de sub Tâmpa, tre
o mare mulţime de popor se aduna. Mul vorbesc indicii forte seriose în contra pre- mare minune, când cineva putea să scrie
buind a se aduce pentru acest scop apă
ţimea ironisa şi batjocuria pe acei „sze- supunerei, că numai nisce studenţi români pe-o carte de joc un vers, ori vre-o isto
■din canalul Timişului, ceea ce e mai di-
geny magyarkâk , ce fuseseră daţi afară ar fi pus tote la cale. Mai întâii! de tote risire mai mare. De când însă un technic
14
ifici'L
de poliţiă din sala alegerei. nu trebue să uităm, că aici în comitat s’a engles a aflat o maşină de scris, cu aju
Furt do copii. Era prin Octomvre 1891, Representanţa îşi începu lucrările, şi sciut şi s’a scris chiar de foia ungurâscă torul căreia pe-o bucată de sticlă de-un
când copilul Alexandru Birescu, în vârstă de contele Szapary ordona alegerea de podestâ. din loc cu săptămâni înainte, că au venit policar pătrat englesesc se p6te scrie de
10 ani, sa întorcea dela scolă, prin str. Gri- Resultatul alegerii a fost, că pentru May anume câţl-va detectivi din Peşta, ca să 22 de ori întrâgă biblia englesâscă, de ast
viţa (BucurescI) îndreptându-se spre locuinţa lender s'au dat 34 voturi, prin urmare a cerceteze după pretinsele proclamaţiunî. De fel de lucruri nu se mai miră nimenea. Ou
lui din strada Virgiliu. Pe drum întră în reeşit ârăşl ales. când studenţii din România au ajuns să ajutorul maşinei din vorbă, numită precisia,
vorbă cu nisce ţărani, şi din vorbă în După votare, guvernatorul Szapary se fiă detectivi ai poliţiei din Peşta? — Der lungimea de un milimetru pote fi împăr
14
vorbă copilul primesce să se ducă în satul ridica şi făcu „sărbătorâsca declaraţiă, că şi descrierea, ce au făcut’o despre perso- ţită într’o miie de părţi, aşa că baccilii, a
lor, cătunul Brezoia, pendinte de comuna „resultatul alegerii fiind o renitenţă în contra nele din cestiune preoţii, al căror domiciliu căror lungime şi lăţime adese-orl e mai
Buftea, unde devine cioban de oi. In timp guvernului maghiar“ el „în numele guvernului a fost încălcat, nu lasă să reese, că cei ce mică şi decât a miia parte dintr’un mili
14
■de 5 ani, copilul Birescu şi-a îndeplinit Majestâţii Sale regelui disolvă representanţa . făceau pe detectivii, erau Români. S’a con metru, pot fi forte bine observaţi. Ya să
cu sfinţeniă misiunea de contemplator al îşi trînti apoi unguresce pălăria pe cap, statat, că nici nu vorbeau bine românesce, c}ică, cu ajutorul acestei maşini suprafaţa
■naturei. In 1896, cu ocasiunea recensămân făcu o întorsătură pe picior şi părăsi sala şi apoi cum ar fi putut nisce tineri cu to unui milimetru pătrat pote fi împărţită în
tului general al populaţiunii, între copiii consiliului. La eşire poporul adunat a tul necunoscuţi să câştige într’atâta încre un milion de alte suprafeţe pătrate micros
.perduţl de părinţi s’a găsit şi Birescu. întâmpinat pe d. guvernator cu fluerăturî. derea poliţiei de stat unguresc!, ca peste copice. Deorece însă un policar englesesc
Acesta a fost adus în BucurescI şi predat capetele autorităţilor să fiă însărcinaţi cu are lungime de 25 mm., el pote fi împăr
O mare agitaţiă domnesce acum în
părinţilor. In urma reclamaţiunii d-lui Ion perchisiţiunl domiciliare, punându-li-se la ţit în 625 milione de pătraţi microscopici.
Fiume, întregâ poliţia e mobilisată, ba s’a
Birescu, tatăl copilului, trei ţărani şi anume disposiţiă gendarmeria? N’ar fi trebuit să Presupunând, că o .singură literă ocupă 8
consignat chiar şi miliţiă. Acesta este de
14
Dincă Anton, Nicolae Preda şi Grigore uite „Bud. Hirl. , că însă-şl foile guvernu pătraţi de aceştia, se vin pentrn an mili
ocamdată „resultatul stăruinţelor condam
44
Marin au fost daţi judecăţii pentru răpire lui au constatat, că respectivii au fost tri metru pătrat 125,000 litere, âr pentru un
nabile ale guvernului unguresc, de-a înfunda
de minor. La înfăţişare înaintea tribunalu mişii poliţiei din Peşta. Oum der voesce policar pătrat de 625 de ori atât, adecă
pumnul în gura autonomiştilor din Fiume,
lui, Harţa trecută, ţăranii se apărau dicând, acuma să scape pe guvern şi pe poliţiă de 78,125,000 litere. In biblia englesescă se
cari încă odată i-au dat o probă de stator
că ei au luat de milă copilul, care se cjicea orl-ce răspundere pentru cele petrecute? află însă numai cam 3 milione şi jumătate
nicie şi o lecţiă binemeritată.
fără rost, neavând niol tată, nici mamă. De altmintrelea pentru caşurile întâm litere. Ea pote fi deci scrisă de 22 de ori
Se vede, că copilului cartea îi părea grea plate la Baclfalu şi PurcărenI s’a făcut ară pe o bucăţică de sticlă de un policar pă
şi după cum elice poetul, copilul cji cea: Cine sunt denunciantii? - tare la tribunalul r. din loc, ba s’a şi ur- trat, fără să ocupe măcar întreg spaţiul.
y
„nu voifl să învăţ carte, voiă să fiu cioban, gitat cererea de-a se face o cercetare strictă. Invenţia acesta pare o jucăriă, dâr în ces-
14
orl-oe ar fi mai lesne măcar şi ţigan . Tri Am urmărit cu atenţiune complotul, Pănă acuma însă fără de nici un resultat. tiunl de spionagiu şi alte nenumărate caşuri,
bunalul se arată indulgent, condamnă pe ce s’a fost urejit în contra Românilor, şi ea pote face cele mai mari servicii. Se în
Dincă Antou şi Nicolae Preda la 10 cjile uneltirile pressei maghiare, care sprijinin- ţelege, cetirea este posibilă numai cu sti
închisâre; achită pe Grigore Marin. du-1, lansau faimele cele mai absurde despre ULTIME SCIRL clă măritâre deosebită.
o conspiraţia în sinul Românilor de aici.
0 tînâră damă germană doresce a afla Acum vedem în „Budapesti Hirlap dela Madrid, 5 Maiu. Neliniştea în
14
ocupaţiune ca îngrijitore de copii (bonă), 6 Maiii o corespondenţă datată din Buda- Madrid şi în tdtă Spania este mare. Proprietar: Di'< Aairel Mureşiania..
antr’o bună familiă, fiă la noi, fiă în Ro peşta şi întitulată „Spioni şi agenţi pro Mai alea în capitală situaţia e fbrte Redactor responsabil: Grregoriu Maior.
