Page 94 - 1898-04

Pagina 2. GAZETA TRANSLVaNIEI. Nr. 91—1898.
«
Un ţipet, ca din gura şerpilor, sarcina celor două guverne din Viena vin mai slabe, âr statale tari, mai Tot în acestă şedinţă s’a dat consis­
răsună prin colbnele foilor unguresc! şi Peşta. Dâr şi de acâsta se legă tari. Semne arată, (fise marchisul toriului indemnisarea pentru plusul de chel-
pentru înfrângerea, ce a suferit’o fbrte puţine speranţe, de 6re-ce Aus- engles, că mersul evenimentelor va tuell în sumă de 9200 fl. spesaţl cu adap­
din nou politica maghiară la Fiume. triacii sunt statornic! pe Jângă pre- contribui să se provoce un conflict tările la casa consistoriului din Piaţa m i c ă ;
Septemâna trecută s'a făcut alegere tensiunea, ca Ungaria să plătâscă pe general între naţiuni, care va schimba s’a luat la cunoscinţă ajutorele votate din
de primar în acel oraş după a cărui viitor mai mult la cheltuelile co­ harta întreqei lumi. fonăaţiunea „Şaguna bisericelor şi scolelor
u
stăpânire absolută însetăză atât de mune, decât pănă acum. Acestei din Archidiecesă.
mult Ungurii, şi pe cum seim, a fost pretensiunT i-s’a dat espresiune chiar Dr. I. Mi.hu a raportat apoi asupra
ales vechiul primar Maylender. Gu­ şi în şedinţele din urmă ale parla­ Sinodul archidiecesan din Sibiiu. raţiociniilor fondurilor şi fondaliunilor archi­
vernatorul Szapary însă a anulat ale­ mentului din Viena, unde din di le- diecesane şi a depunerilor la cassă. Suma
gerea, fiind-că Maylender n’a voit rit© părţî s’a cjis, că dâcă Ungurilor In şedinţa VI de Vineria trecută (17 întregă este de 2,301,851 fl. In 1897 fon­
se pună jurământ pe legile ungu­ le trebue pact şi dualism, atunci să Aprilie v.) după ce s’a hotărît asupra pro- durile au crescut cu 46.304 fl. Raţiociniile
resc! dela 1 Ianuarie 1898, cari va- poftâscă a plăti mai mult la sarci- punerei de a-se zidi o catedrală în locul s’au aprobat şi consistorului ’i-s’a dat ab­
tămă în măsură mare drepturile de nele comune. din strada Morei, Sinodul a desbătut asu­ solutoriu.
autonomiă ale oraşului. Szapary a * pra raportului privitor la representaţia S’a hotărît, ca taxa de întreţinere a
dispus o nouă alegere la 4 Maiu, Pilele săptămânei acesteia au înaintată dietei în cestiunea întregirei ve­ elevilor seminariall să se urce dela 100 la
der şi de astă-dată autonomiştii fiu- fost (file triste şi de mare desastru nitelor preoţesc!. La representanţia acesta 120 fl. şi să se creeze din fondul „Francisc
mani au raportat o strălucită victo- pentru Spania. In resboiul ispano- referentul I. A. de Preda a făcut propu­ Iosif 12 stipendii nouă de câte 50 fl.
u
riă, reuşind să alâgă erăşî pe May­ american, Duminecă, la i Maiu, s’a nerea, ca Sinodul sS îndrumeze Consisto- pentru clerici.
lender primar. Din incidentul acesta dat înaintea Cavitei aprbpe de Ma- riul, să mai facă o representaţie şi la ca­ Privitor la raţiociniile tipografiei şi
s’a făcut şi o straşnică demonstraţiă nilla o mare luptă pe mare, între mera magnaţilor, când proiectul guvernului librăriei archidiecesane, comisiunea a pro­
Contra Maghiarilor, car! au fost daţi corăbiile spaniole şi americane. Flota va ajunge la desbatere şi în acestă ca­ pus şi Sinodul a aprobat, ca „Telegraful
afaiă cu poliţia din sala de alegere. spaniolă a susţinut cu vitejie focul meră. Propunerea acesta s’a primit. Român să apară fără „Foia pedagogică ,
u
14
Guvernorul Szapary îndârjit şi mâ­ faţă de duşman, der ea fiind mai Şedinţa VII dela 18 Aprilie v. a re- ca şi mai înainte; de-asemenea a-se studia
nios de resultatul alegerii, a decla­ slabă în puteri, a suferit o hotărîtă solvat mai multe raporte speciale înaintate causa pentru care acest cjiar nu pote apără
rat la urmă representanţa oraşului de înfrângere. Spaniolii au perdut două de cătră Consistor. O cestiune de interes fără deficit (anul trecut a fost un deficit
disolvată. Din pricina acestei brave năi nimicite cu desăvârşire prin foc, netăgăduit s’a resolvat în acestă şedinţă. de 2000 fl.)
purtări a autonomiştilor fiu mani ga­ 30 de morţi şi 100 de răniţi, între Deputatul V. Damian propuse în şedinţa După-ce s’a trecut şi peste agendele
zetele maghiare şi-au perdut capul cari şi căpitanul corăbiei „Reina de mai înainte regularea dotaţiunei protopo­ restante, s’au votat spesele Sinodului actual
şi nu sciu cum ar pute să recomande Cristina“. După lupta dela Cavite a pilor. Asupra acestei propuneri s’a făcut o în suma de 1906 fl. Exelenţa Sa Metropo-
guvernului măsuri cât mai aspre în urmat a doua cji lupta dela Manilla. viie desbatere, la care a luat parte şi Me- litul constatând apoi, că Sinodul a lucrat
potriva celor-ce s'au luptat statornic Prin acesta Americanii au ajuns tropolitul, care şl-a esprimat părerea, că cu bune succese, mulţămesce deputaţilor
pentru dreptul lor. stăpân! pe insulele Filipine. Soirile ar fi bine să se dea Consistoriului o in- pentru interesul şi zelul lor şi declară se­
* despre acest desastru al escadrei demnisare pentru o sumă de 5—6 mii fi., siunea de încheiată. In numele Sinodului
spaniole, au provocat o mare miş­ ca se potă ajutora deocamdată pe proto­ a mulţămit Metropolitului deput. Ioan cav.
La 9 Maiu n. se vor întruni în care in întrâgă Spania, mişcare în­ popi. Comisiunea a propus, ca Cousisto- de Puşcariu.
Budapeşta delegaţiunile austro ungare dreptată contra guvernului şi a di­ riul se fîă îndrumat a executa încassarea ♦
pentru votarea cheltuelilor comune. nastiei chiar. T6tă săptămâna acâsta taxelor sidoxiale. Sinodul a primit propu­ Din datele, ce s’au presentat Sinodu­
Se aştâptă de rândul acesta cu mare s’au făcut mari demonstraţiuni în nerea dimpreună cu adausul d-1 Dr. I. lui archidiecesan, se constată, că la Ro­
încordare discursul cu care monar- Madrid şi în diferitele provincii din Blaga de a-se autorisa Consistorul a folosi mânii de religia gr. or. din Transilvania
cchul va deschide desbaterile dele- Spania. In urma acâsta s’a procla­ 10,0C0 fl. din fondul general administrativ, sunt: 960 preoţi, 1232 comune bisericescl
gaţiunilor. In raporturile osterne mat starea de asediu în capitală şi ce se va crea din taxele sidoxiale, pentru şi 735,640 suflete. Orescerea faţă cu anul
grave de faţă este cu un deosebit alte ţinuturi. In Marcia turburătorii, rebonificarea protopopilor.
trecut e : 2,353 suflete. Dintre cei ce sciu
interes aşteptat pasagiul referitor la se cţice, că ar fi incendiat gara şi Comisiunea financiară a raportat, prin scrie şi ceti sunt 26 5°/ . Căsătorii au fost
-
0
afacerea răsboiului ispano-american. localităţile primăriei. Agitaţia con­ referentul Dr. Nic. Vecerdea, asupra rapor­ 4623, cu 116 mai puţine ca în 1897; nas-
Se cţice, că referitor la acest pasa­ ţi a guvernului în Madrid este aşa tului consistorial despre rentabilitatea tipo­ cerl 27,166 (13,942 băeţî şi 13,224 fetiţe);
giu, se face de câte-va cjile un viu de mare, încât locuinţa ministrului- grafiei şi librăriei archidiecesane. S’a pro­ sporul la nascerl faţă cu anul trecut e de
schimb de note între Viena şi preşedinte Sagasta trebue să Bă pă­ pus şi s’a primit, 1) ca autorii, cari au ti­ 431. Au murit 22,038, mai puţin cu 250
Berlin. zită de miliţiă.
* părit cărţi, să plătescă cheltuelile tiparului ca în 1897. Biserici nouă s’au înfiinţat 6.
O telegramă din Viena spune, şi pe credit să nu se mai tipărescă, decât La gimnasiul român din Braşov au fost
Soirile, ce vin din Viena şi Bu­ că regina regretă Cristina vre se ab- în caşuri escepţionale şi 2) In scolele ar­ 325 şcolari, la cel real 116 şi la scola co­
dapeşta asupra luptelor ce s’au în­ dpcâ la tron. Ea n’aştâptă decât mo­ chidiecesane să nu se admită, în general, mercială 91; la gimnasiul din Brad 124,
cins în jurul încheierii pactului eco­ mentul favorabil pentru acesta, când decât cărţile tipărite în tipografia archi- la scola normală din Sibiiu 102; la cea
nomic dintre Austria şi Ungaria, adecă va pute părăsi Spania, fără diecesană. teologică din Sibiiu 59 clerici. Archidiecesă
sunt de natură fbrte îngrijitbre pen­ periclitarea tronului fiiului său Al- In şedinţa VIII de d. a., care a fost are 802 scole poporale cu 108,373 elevi
tru Maghiari. Mai ales Gestiunea fons XIII. dltima şedinţă a Sinodului s’au resolvat obligaţi; au cercetat scola însă numai
CUOtei este, care dă mult de gândit Despre cele ce s’au întâmplat propunerile şi raportele restante şi s’a vo­ 68,941 (64°/ ). învăţători gr. or. sunt 875.
celor dela Peşta. Comisiunea aus­ de două fiile încoce nu se scie ni­ tat budgetul Consistoriului pe 1899. Refe­ 0
*
triacă pentru cuotă n’a voit să pri- mic positiv, deorece Americanii au rentul Dr. N. Vecerdea a raportat în afa­
u
mescă aşa numitul nunciu al comi- tăiat firul telegrafic submarin, care cerea ajutorelor din fonăaţianea „Andronic In cestiunea Reuniunilor învăţătorescl
siuuei ungare, şi a rămas, ca desba­ ţine legătura cu uscatul. Dâr cumeă pentru ajutorarea sodalilor şi ucenicilor de Sinodul a luat un conclus însemnat. A în­
terile asupra statorirei cuotei să se o mare revoluţiă a spiritelor se pre- măestri. Se arată, că din acestă fonda- sărcinat pe consistoriul archidiecesan, ca
facă verbal. Nu speră însă nimeni, gătesce, apare neîndoios şi din cu­ ţiune au fost împărtăşiţi 27 măestri cu su­ abandonând sistemul cu Reuniunile învăţă-
că pertractările verbale vor ave vre­ vintele ce le-a esprimat marchisul ma de 1830 fl., 20 sodall liberaţi cu suma toresci, să rămână pe lângă conferenţele
un resultat, din contră se crede, că Salisbury, ministru-preşedinte engles, de 670 fl. şi 89 învăţăcei cu suma de 2640 învăţătorescl prevăzute în Statutul organic,
totul ar fi numai o risipă de timp. la o întruniie a conservatorilor în fl., la acesta sunt a-se adauge şi cei 1586 cari conferenţe vor fi conduse de comisari
Decă comisiunile nu vor pute să o Londra. Vorbind despre starea ge­ fl. votaţi încă în anul trecut, deci peste consistoriali, bărbaţi versaţi în ale peda­
ducă la vre-un sfirşit, problema des- nerală a lumei, el cjise, că s’a făcut tot s’au votat 4226 fl. v. a. Tote aceste gogiei.;
legărei acestei cestiun! rămâne în o mare schimbare: statele slabe de­ ajutore votate s’au luat la cunoscinţă.

muri, nu va fi mare şi puternic. mele lor e pronunţat cu respect de jurau că: ori vor învinge pe vrăj­ respect şi să împedece pe Daci de
Străbunii noştri atât de mult ui­ tdte poporele civilisate; er istoria maşi, ori nu se vor mai întdree Iu- a-3e mai rescula contra Romanilor.
mise lumea din timpul lor, încât lor este studiată cu de-ameruntul în liu Cesar, cel mai mare general ro­ Cu timpul se amestecară şi se
o mare parte diu străini credeau, tote ţările. man, aucjise despre puternicul popor împrietiniră unii cu alţii (Romanii
că Romanii nu sunt Omeni, ci cjei. Ajungând cu stăpânirea pănă Dac şi îşi făcuse deja planul se cu Dacii), intrară în legături de eă-
Nici vorbă nu era, ca vre-un popor la Dunăre (cu puţin înainte de nas- uaergă în fruntea unei puternice ar­ sătoriă, şi fiii acestora suntem noi,
se le ţină piept. cerea lui Christos), Romanii s’au în­ mate spre ai supune; dâr înainte Românii, cari eşiţî din nisce părinţi
Nu numai atât, natura cu ele­ tâlnit pentru prima-dată cu un alt de a-ş! pune planul în aplicare, a atât de renumiţi prin vitejia răsboi-
mentele sale, munţi uriaş! ape in-, popor renumit prin vitejia sa, Dacii. fost ucis. Mai în urmă, împăratul nică, stăruinţă şi voinţă tare, nu pu­
tinse, călduţă şi frig, trebuiau se Domiţian voesce să bată pe Daci, tem rămâne un popor nemernic şi
li-se supună. Prin locurile cele mai Dacii locuiau ţările pe unde fiind-că îi ameninţau graniţa impe­ de nebăgat în seină. „Cum e tipa­
prăpăstibee ale munţilor se văd şi sunt a<ţî Românii, între Tisa, Du­ riului la Dunăre, der rămâne el bă­ rul, aşe ese cărămida * 4>ce proverbul.
4
ac}î urme de cetăţi şi drumuri ro­ năre şi Prut Capitala ţării lor era tut şi silit să plătescă tribut Daci­
mane. Au construit poduri stătătore Sarmisegetusa (atjî Grădiştea din lor Nu trecu mult însă şi alt împă­ Vefiu-şî der. iubite cetitor, că
peste ape întinse, pe unde chiar Transilvania, este pa dărâmăturile rat puternic, se puDe în fruntea Ro­ strămoşii noştri au fost două po-
nic! în timpurile de faţă nu pot fi ai) Portul Dacilor este portul ţăra­ manilor şi porni să spele ruşinea su­ pore, cele mai vestite ale lumii
făcute, decât cu multă greutate. nilor noştri de munte: căciulă în ferită de Domiţian. vechi, cari nu puteau suferi înfrân­
Când punea piciorul într’un loc, ori formă de potcapiu, cămaşa pe de-a- Acesta este vitezul, bunul şi gere din partea nimărui. Ecă ai cui
când se apuca de un lucru, Roma­ supra iţarilor (cibrecilor, nădragilor), dreptul Traian. El învinge, cu multă fiii erau vitejii, cu cari Ştefan cel
nul voia se şi-l asigure pentru ve­ opinci în piciore, părul lung şi re­ greutate pe Daci, der observând, mare băgase spaima în vrăjmaşii
cie. Era pe deplin convins, că ce tezat pe umeri... cât de viguros este aces" popor, a Moldovei!... Etă ai cui urmaşi erau
voesce el, voesce şi Dumnefieu. Vo­ Dacii au fost poporul cel mai adus bmenî diu celelalte părţ! ale cei opt mii de oşteni, cu cari Mihai
inţa Romanului era nestrămutată şi vitez şi cel mai dîrj din câte au dat imperiului Roman şi i-a aşe4at prin­ Vitezul a înfrânt potopul de Turci
stăruinţa supra-omenescă. piept cu Romanii. Când porniau la tre Dacii, cari mai rămăsese. O m e ­ de 25 de ori mai numeros, la Câlu-
Romanii au avut renume mare răsboiu, ei mergeau mai întâiu la nii aduşî de Traian erau dintre cei găreni!... Ecă ai cui urmaş! sunt şi
nu numai în vechime; chiar acjl nu­ rîul din apropiere şi bând apă se mai voinic! şi viteji, ca se impună sunteţi aceia, cari acum 10 anî,