Page 95 - 1898-04

Nr. 91—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Padina 3.

SOIRILE BILEI. scumpit tare. Sacul de făină greu de 157 acomp. de d-şora Luisa Stenner. 5) Lipinshy: politului din Blaşiu privitdre la denumirea şi
5 chile, care înainte se vindea cu 65 franci Concert militar, violină: eşec. de d-şora confirmarea Prea On. Dn Artemiu Co­
— 25 Aprilie v. la Paris, ac]! se vinde cu 73 franci. In Elena Honigberger, acomp. la pian de d-na darcea, fost vice protopop al Giurgeului
B. Hajek. 6) Slanshj a) Todtenkrânze bl
In amintirea lui George Bariţiu. Joi, Italia şi Spania poporul începe a manifesta Fur Einander, cântate de d-şora Otil. Ba­ în oficiu] şi beneficiul de paroch şi pro­
cfiua sf. George, s’a celebrat în biserica contra scumpetei şi cere scârirea preţurilor. bitzky. — Partea II. 7) Haydn: Menuetto topop al Turdei nouă şi al protopopiatului
română gr. cat. din Sibiiu un parastas în Mai ales în Italia s’au făcut mari turburărl şi finale D-dur cuartet instr. eşec. de d-nii: Turdei. După acestea cu elocinţa înăscută
din causa scumpetei. In monarchia nostră Krause, Macholt, Konigs şi Ulbrich. 8. Mos-
memoria lui George Bariţiu. Timpul fiind protopopul Solomon îndeplini actul întro-
nefavorabil, parastasul s’a servit în biserică, încă s’a scumpit pânea în mod îngrijitor. howslcy: Vals de concert, piano d-na Ida dueerei, esprimându-şl fericirea, ce o simte
Raupert. 9) Lassen: Allerseelen şi Sprowa-
er nu la mormântul răposatului, îmormen- La Pcşta preţul pânei şi făinei e mult mai chen Verlosenes Gliick, cântece eşec. de acum, când este trimis la elevul său de
tat lângă baronul TJrsu şi aprope de Papiu mare, ca la Paris. A început acum să se d-şora Otilia Babitzky, acomp. de d na B. odinioră, spre a-1 introduce în rangul şi dem­
Ilarianu în cimiterul bisericei gr. cat. Pa­ urce şi preţul păpuşoiului. Hajek. — Bilete se capătă la librăria W. nitatea, ce o ocupă şi dânsul.
Hiemesch şi sera la cassă.
rastasul a fost celebrat de protopopul I. V*
Proces de pressă. Alaltăerl s’a per- Finindu-şl magistrul misiunea, elevul
Russu, asistat de capelanul N. Togan. A
tractat înaintea curţii cu juraţi din Buda­ devenit protopop îşi esprimâ simţemintele
cântat corul improvisat al învăţătorilor din
pesta un proces de pressă, ce a fost intentat Instalarea noului protopop gr. cat. sale de reverinţă faţă cu magistrul său, de
tract. Intre cei de faţă erau şi elevele in­ u
foiei slovace Nova Dota pentru doi arti- veneraţiune faţă cu Archiereul său şi de
v
u
ternatului „Associaţiunei pentru care ră­ din Turda.
cull socialişti. In articulii încriminaţi se omagiu faţă cu Maiestatea Sa, în numele
posatul Bariţiu a lucrat atât de mult, der
dicea între altele, că jăfuirile capitaliştilor Turda, 2 M aiu n. 1898. cărora este numit, întărit şi introdus acum
numai elevele greco-catolice. Pe mormântul
sunt causa, că mii şi mii de omeni au ră­ în oficiul şi beneficiul acestei parochii şi
lui Bariţiu au fost depuse două cununi de Casa demolată aoum patru ani din
mas pe stradă flămâncjî şi fără de lucru. Protopopiat. Apoi trece la preoţimea trac­
flori. partea vandalilor de aici şi jaluziile sdro-
Stăpânirea ne alină fomea cu glonţe de-ale tului şi la popor (şi prm o predică mişcă-
bite cu pietri şi bătute cu scânduri ale
Desvălirea monumentului lui Alecsan- ostaşilor şi gendarmilor; ca şi nisce bandiţi, protopopului de piă memoriă Iacob Lugo- târe arată, că pace, iubire şi muncă aduce
drescu. Comitetul instituit pentru prepararea ne atacă în timp de nopte; jaf, furt, tem­ cu sine pentru înflorirea protopopiatului; tot
şianu, cătră finea lui Aprilie n. c se des-
solemnităţii desvălirei acestui monument niţă, opriri şi uciderea în massă a nevino­ timpul şi totă activitatea sa în viia Dom­
brăcară de aceste semne de jale ale tim
ne rogă a publica următorele: „Desvălirea vaţilor este partea, ce ni-se dă nouă. — nului şi-o va sacrifica pentru mântuirea su­
pului trecut şi se îmbrăcară sărbătoresce,
monumentului ridicat în Tîrgovişte poetului Răspunderea pentru articulii încriminaţi a fletelor credincioşilor puşi sub păstorirea
căci acâstă vechiă reşedinţă a Archidia-
şi marelui fabulist Grigore Alecsandrescu, luat’o asupră-şl sculptorul Gustav Svenyi, sa. tsă se lipâscă limba mea de gâtlegiul
conatului Turdei avea să primescă în sine
din iniţiativa scriitorei Smara, va avâ loc în etate de 28 ani, care s’a presentat îna­ meu, decă nu-mi voiu aduce aminte de
pe noul ei stăpân şi mire, dimpreună cu
în cliua de 20 Septemvre v. 1898. Sunt in­ intea curţii cu juraţi fără apărător. Juraţii tine, decă Ierusalimul nu-1 voi face obiec­
prea iubita sa familiă.
vitaţi la acestă serbare totă pressa, dife­ însă cu majoritate de voturi au declarat tul iubirei mele, dise profetul Eremia, şi cu
Sâmbătă în 30 Aprilie dimineţa mul­ acest profet grăiesce şi noul introdus de­
rite societăţi şi instituţiunl culturale. Pro­ pe acusat de nevinovat pentru amândoi ar­
ţime de preoţi învăţători şi popor aş­ clarând, că va lăuda şi predica cuvântul
gramul detaliat şi învitaţiunl speciale se- ticulii şi astfel el a scăpat nepedepsit. In
tepta sosirea trenului în gara Turdei, toţi
vor trimite din vreme tuturor. Comitetul dilele din urmă s’au mai pertractat înaintea adevărului etern, fâcându-şl poporul în­
dorind să vadă şi să cunoscă po noul şef credinţat obiectul iubirei şi bucuriei sale.
va stărui a-se pune la disposiţia invitaţilor aceleeaşi curţi cu juraţi încă alte patru
al tractului Turdei, oare avea să sosâscă
un tren special din Bucuresci pentru Tîr­ procese de pressă socialiste, în cari acusaţii După finirea actului sărbătoresc,
u
încurând. Un puternic „se trăescă făcu să
govişte. Comuna va oferi un banchet invi­ toţi au fost achitaţi. La asta a contribuit preoţii şi învăţătorii tractului felicită pe
răsune gara Turdei, când se ivi simpatica
taţilor în noul palat municipal, care se va şi faptul, că articulii încriminaţi, pe basa noul protopop la locuinţa sa, unde după
personă a Prea On. Dn Artemiu Codarcea,
inaugura cu acâstă ocasiune. Pentru orl-ce censurei preventive, au fost confiscaţi de ce se făcu feştania (sânţirea casei), se du­
nou numitul protopop, care întâmpinat
informaţiunl a-se adresa secretariatului pri­ procuror îndată după tipărire. seră cu toţii erăşl în Turda veche la casa
fiind cu o vorbire acomodată din partea
u
măriei Tîrgoviştea . notarului tractual, Aci luându-se prândul
Agronom diplomat. Din Viena ni-se notarului tractual şi adm. interim. al ofi­ între mai multe toaste pline de recunos-
Părechea regală română se reîntorce scrie, că d-1 Paul Bogdan, care timp de ciului protopesc, c}ise în răspunsul său, că
cinţă şi iubire atât faţă ou delegatul con­
adl, Sâmbătă, din streinătate la Bucuresci un an a funcţionat cu provisor domenial zel şi activitate aduce cu sine, împreunată sistorial, cât şi de alipire, iubire şi con­
M
prin punctul Predeal, sosind în capitală la al fundaţiunei „Laday din Petrisat, lângă cu pace şi iubire pentru tractul, al cărui
lucrare faţă cu nouîntrodusul protopop, do-
7 ore 45 m. sera. Blaşiu, absolvând scola superi6ră agrono­ şef avu on6rea de a fi numit. x’indu-i-se între alteln a fi vrednic urmaş
mică din Viena (ramul agricol), a depus în După salutările împrumutate, nn lung
0 serbare naţională ungurescă în sina­ 27 Aprilie n. c. cu bun succes şi ultimul şir de trăsuri se întinse pe drumul ce duce al lui Gicudi Vlassa, Antonelli şi. Lugo-
gogă jidovescă. Foia ungurescă „P. H . îm- rigoros, în urma căruia a obţinut diploma dela gară cătră renumitul pod al Turdei. şianu, foşti protopopi ai acestui Archidia-
u
părţăşesce următorul lucru: In luna trecută în acest ram. In trăsura primă se afla noul protopop cu conat se încheia acâstă serbare de bucuriă
comitatul Arva a hotărît să serbeze în mod pentru noi toţi.
Logodnă. D-1 Nicolae Bădiţoiu, can- administratorul oficiului protopopesc; în a Unul din cei presenţt.
oficios o sărbătore „naţională“ (va fi fost doua trăsură se afla familia noului pro­
celist în loc, s’a logodit cu d-ra Maria N.
pote diua de 11 Aprilie), luând cu toţii
Ghirincia. — Dorim fericire tinerei păreohl! topop, însoţită de nora notarului tractual,
parte la serviciul divin. Serviciul divin însă
preotâsa din Sân du, apoi alte multe tră­ Jjume jidovescă. Cetim în „Alkot-
s’a ofuf.at în sinagoga jidovescă, şi aşa cei din fl/iusica orăşenescă va cânta pe Pro­ suri, cari tote trecând prin piâţa Turdei mâny: „Jidanii noştri în adevăr pot să
u
fruntea comitatului, sub conducerea fişpanului, menada d® jos Luni după amiadî la 5 ore.
se îndreptară la casa parochială a notarului se bucure, căci nicăirl în lume nu le merge
s’au presentat în corpore în sinagoga jidovescă.
tractual, unde ospeţilor li-se făcu o bună aşa bine trâba, ca în frumosa Ungariă.
Va să dică o serbare „naţională maghiară
u
primire. Acum pot să 4ică. ei ceea ce diceau înainte
a fost serbată oficial de representanţii co- Concert Otilia Hdbitzky. D-şora In <fi următore, Duminecă în 1 străbunii noştri: extra Ilungariam non est
ua
Otilia Babitzky, bine cunoscută publicului
comitatului într’o sinagogă jidovâseâ. Are
braşoven din anii de mai înainte, când a Maiu st. n. pe la 9 ore a. m. sunau clo­ vita... (Afară de Ungaria nu-i viâţă). Aici
dreptate foia catolică maghiară „Alkot- debutat ca cântărâţă pe scena de aici, va potele dela biserica protopopescă din Turda pretutindeni şi întru tote numai Jidovilor
u
mâny , când esclamă: „Domne, dâr atât de da Marţi în 10 Maiîi st. n. un concert în nouă, vestind o rară sărbătore; mulţime le surîde norocul .
u
mult ne-am jiăovit ?“ Comitatul Arva are noua casă de concerte cu concursul mai
de popor şi inteliginţă se aduna din ambe După acestea foia ungurâscă spune,
84,820 locuitori, dintre cari Jidani pot să multor domne şi domni din loc. Programa
u
e următorea : Partea I. 1) Beethoven : cuar­ Turdele şi de pe la sate, cari veniră dim­ că la Oradea-mare un Jidan, cu numele
fiă cam 1820. Sunt puţini, der se vede, că n
tetul instrumental G-dur op. 18, d-nii: preună cu preoţii din protopopiat, să asiste Miiller Salamon, avea un servitor creştin,
sunt puternici. Ei stăpânesc, âr Ungurii-i
M. Krause, K. Macholt, W. Konigs, K. la solemnitatea întroducerei noului pro­ pe care l’a bătut pănă i-a rupt mânile şi
slujesc. Ulbrich. 2) „Beethoven“ : „Adelaide“ cântată topop. Ca pontificant şi delegat al Consis- piciorele. Bietul servitor voise în urmă
de d-şora O. Babitzky, acomp. de piano
Scumpirea pânei. In urma creseerei torului afost P. On. Dn Nicolau Solomon, să-şî capete dela doctor un ,visum-repert ‘,
u
d-na Bertha Hajek. 3) Baff-Wagner: Fan- 7
preţurilor pentru cereale, pânea s’a scumpit protopopul Ludoşului, care după finirea ser- pentru ca să-şi caute dreptate, dâr în za­
tasiă asupra motivelor din opera Tannhau-
în întregă Europa. In Paris chila de pane ser, piano, d-na Ida Raupert. 4) Trei cân­ viţiului divin lăsă a se ceti rescriptele minis­ dar a umblat cât e Oradea-mare, căci nici
e 30 centime, adecă 15 cr. Făina încă s’a tece predate de d. Fr. Stenner (bariton) trului ung. de finance şi ale Esc. Sale Metro- un doctor n’a voit să-i dea „visum-repert“
a-ţî înfruntat mârtea la Rakova şi spună, ca noi Românii suntem slabi, putere pe inimic, i-a tăiat pofta de pune în capul liniei de bătae şi se
Plevna, punând în uimire pe străinii suntem o ţâră de nebăgat în sâmă. a ne mai supune. aruncă cu curaj asupra Turcilor, pe
ce ne observau, şi descurajând pe Care stat, orî-cât de puternic fiă el, O mulţime dintre Români, dâr care îi învinge şi-i pune pe gână.
Turci, cari vedeau cu durere în mica ar avâ îngâmfarea se-şî pună arma­ mai ales Mircea, Ştefan cel Mare şi Nebiruitul Sinan, după ce îşi rupse
armată română peirea lor. tele în faţa celor patru sute de mii Mihaiu Bravul, trebuesc să fiă icâne şi cei doi dinţi, cari îi mai avea, şi
Nu vei greşi dâr, dragă Ro­ de urmaşi ai legionarilor lui Traian, la cari să se închine ori ce Român. se umplu de noroiu de sus pănă jos
mâne, decă te vei mândri cu ţâ'a şi se crâdă, că va eşi din luptă pu­ Istoria acestor Domni ne arată, iu­ — căcjend de pe podul dela Călu-
şi cu nemul teu. Au fost timpuri ternic?!! Tot-dâuna am dat probă, bite cititor, că în timpurile cele mai gărenî; — a fost silit să stea ascuns
grele pentru noi, când n’aveam ar­ că seim se luptăm şi se murim pentru grele Românul nu s’a sprijinit de intr’o lâsă de mărăcini pănă nâptea,
mata aprâpe de loc, şi când aştep­ patria şi demnitatea nâstră, şi nici de cât pe forţa sa, pe propria lui sabie pentru a putâ scăpa de mâna lui
tam dela străini se ne orenduescă aoum înainte nu ne vom arăta ne­ Face mult şi prietinia cu alte ţări, Mihaiu, care îl căuta în tâte părţile
afacerile. Cu tâte acestea, strămo­ mernici. der vin momente când acâstă prie- înfuriat ca un tigru, spre a-i răpune
şii noştri au sciut — cu tote greu­ Ţera nâstră (România) este tru- tinie se răcesce, ori, când prietinul (filele.
tăţile timpurilor — se ne păstreze, mâsă şi mănâsă; este o grădină în- nu te mai pote ajuta. Atunci trebue Să fim deci tot-d’a-una gata, cu
ţărişâra şi de multe-orî să dea îu cântătore a naturii, care dă râde âre, să. pleci capul orî-cărui ţi-ar inima şi cu sufletul tare, avend în­
cap străinului, care se făcea prea multe cu puţină muncă. Străinii au eşl înainte?... N u . . . Ce ar fi tre­ grijite bine puşca şi sabia. Să fim
mult îndrăsneţ. observat lucrul acesta şi de aceea buit să facă Mihaiu Bravul la Că- uniţi într’un gând, căci atunci vom
Acum însă, când 400,000 (patru ţările cele mari vecine cu noi au lugărenî, fiind-că aştepta într’ajutor fi tari. Şi cât timp vom fi tari, vom
sute de mii) de baionete bine lus­ căutat tot dăuna se ne înghită — pe Moldoveni şi pe Transilvăneni, avâ şi prietini mai mulţi şi mai
truite şi bine mânuite pot se strălu- când una, când alta. N’au reuşit cari nu mai sosiau?... Trebuia să buni; căci nimeni nm se împrieti-
cescă înaintea ochilor noştri; când însă, căci Dumnecjeu ne-a apărat; fugă ca un fricos?.. Nu. El, după nesce cu un om slab, cu un om de
e
sutimi de guri de foc (tunuri) sunt fiă că vecinii noştri n’au putut să ce susţine două 4^ atacul Turcilor, nimic...
plimbate cu iuţâla fulgerului dela se înţelâgă între ei, fiă că tocmai la văcjend, că momentul cel mai pri­ („Albina”.) V. Stoicănescu.
un loc la altul de telegar,, ca nisce timp s’a arătat omul mântuirii, care mejdios so8e me, când Sinan-paşa în
bmei, ai tot dreptul se întorci spa­ punendu-şî în cumpănă vieţa, a che­ fruntea colosului de Turci voia să
tele orl-cărub străin ar veni se-ţî mat la arme pe ai săi şi isbind cu calce peste mica oştire română, se