Page 96 - 1898-04
P. 96
Pagina 4__________________________ GAZETA TRANSILVANIEI. Nr 91—1898.
şi acesta din causă, că în Oradea-mare — Din Sarcia română (comit. To- şi dela Tipografia „A. Mureşianu“ din putem căpăta 1 chilogram de pene.
aprope toţi doctorii sunt Jidani. Ast-fel rontal) ni-se scrie, că în 1 Maih n. c. a. Braşov. Dâr nu este ertat se smulgem pe
bietul servitor a ajuns în spital, fără să fi răposat acolo economul Simeon Jivoin, u nele în anutimpuri reci, nici când
„jttvenilia este numele unei bogate
putut primi „visum repert“. Mai marii spi în etate de 53 ani, un bărbat fârte harnic ouă, ori clocesc şi nici când se în
colecţiunî de scrieri în prosă şi poesiă,
talului au vădut cum stă trâba, dâr nici ei şi priceput, care mai t6tă viâţa a fost cas- graşă. Peste tot, decă voim ca ra
sorise de d-1 Sextil Puşcariu. Conţine vre-o
n’au făcut arătare la autorităţi, să vede că sar comunal, membru în comitetul comu tele să producă carne, ouă şi gră
14 piese diferite în prosă şi cam pe atâtea
cu scopul, ca să ascundă lucrul. Din causa nal şi bisericesc, âr dela strană n’a lipsit sime, atunci n’avem se smulgem
poesii. Cartea, frumos tipărită, conţine 264
acesta mai târziu s’a şi pornit cercetare dis nicl-odatâ. In purtarea economiei dânsul a multe pene, căci prin smulgerea pe
pag. 8° şi costă 80 cr. (cu porto 85 cr.)
ciplinară în contra direcţiunei spitalului. fost de model; grădina sa, cu nenumăraţi nelor raţa scade diu carne şi gră
Se pâte procura şi dela Tipografia „A.
Te miri prin ce întâmplare a ajuns totu-şl porni* oltuiţl de tot felul, este admirată de sime.
Mureşianu“ din Braşov.
afacerea bietului servitor înaintea tribuna toţi privitorii. ’L jălesce bătrâna sa mamă Cele mai bune raţe de ouat
lului din Oradea-mare, care pe barbarul în etate de 82 ani, apoi doi fii, doi fraţi, „Curs complet de corespondenţa co- şi îngrăşat Buut raţele numite de Pe-
stăpân Mtiller Salamon l’a pedepsit pentru dintre cari unul învăţător în Sarcia, cum inercială“, de /. C. Panţu, prof. la şcâla king şi cele englezesc! de Ayles-
grea vătămare trupâscă, însă numai cu o şi alte numărâse rudenii. — Fiă-i ţărîna corn. superiâră din Braşov. O carte octav burg. Aceste raţe sunt mari, cu pene
lună închisdre, âr pe un alt Jidan, cu nu uşoră! mare de 17 câle de tipar, de tot instruc albe, se cresc uşor şi ouă mult, er
mele Deutsch Lipot, despre care s’a con tivă pentru comercianţi şi pentru alţii, cari ouăle lor sunt de tot mari; pe lâugă
statat, că pe un martor a voit să-l seducă, ULTIME SOIRI. stau în legături de afaceri cu vre-o bancă, asta se desvoltă iute, au carne multă,
ca să depună jurământ fals, l’a pedepsit terminii comerciali. Conţine modele de cir mble şi fină.
numai cu IA dţile închisore. Sentinţa acesta Londra, 6 Maiu. Admiralul ame culare, scrisori de informaţiunl, recomanda-
a fost aprobată şi de tablă şi curiă. Scoterea puilor.
rican Sampson a luat posiţiă cu es ţiunl şi acreditive; scrisori în comerciul cu
Alt cas s’a întâmplat de curând în cadra sa dinaintea insulei Portorico. mărfuri, comisiune şi spediţiune; cestiunî Cu cât oul, ce se pune sub
Budapeşta. Un Jidan cu numele Friedrich Se crede, că el deja acjî va începe cambiale, afaceri cu efecte, monede şi cu- clocă, este mai mare, cu atât puiul
lacob a bătut rău pe un poliţist, din causă bombardarea capitalei din insulă. pâne etc. O recomandăm tuturora, cari se va fi mai trainic şi mai bine des-
că poliţistul a voit într’o nopte să-l prindă interesâză de afacerile de comerciu. Se află
Key-West, 6 Maiu. In Oceanul voltat. Din ouă, cari au formă ovală,
şi să-l ducă la poliţiă, fiind-că făcea larmă de vândare şi la administraţia „ Gazetei*.
Atlantic se pregătesce o nouă luptă. de regulă ies pui mari. Ouăle găini
pe strade şi conturba liniştea cetăţenilor. Preţul 1 fi. 60 cr. lor bătrâne fiind mai mari, de re
Ajuns lucrul la tribunal, Jidanul bătăuş a Consiliul american de resboiu a gulă sunt mai potrivite pentru clo-
fost declarat ca nevinovat! hotărît se nimicescă cu desăvârşire Archiv pentru filologia şi istoria de cire. Ouăle mai vechi de trei septe-
flota spaniolă înainte de a încerca T. Cipariu. Doritorii de-a avâ acest preţios
Adevărată lume jidovâscă! mâ! să nu se pună nicî-odată sub
se cucerâscă Havanna. archiv îl pot procura dela Administraţia
(Ţarului nostru complet (dela anul 1867— clocă. Decă nu putem constata cu
Madrid, 6 Maiu. Doue încrucişă- siguranţă vechimea oului, luăm un
S V S u B f ă m i t ă p u b l i c ă . tdre şi trei corăbii de transport vor 1871/2). Preţul pentru un an singuratic vas cu apă şi băgăm ouăle în el;
3 fi.; pentru toţi patru anii 12 f). trimis
Comitetul societăţei române de lec pleca fără amânare din Cadix, se franco. ouăle, car! se aşecjâ pe fundul va
tură din Codlea aduce cea mai sinceră isgonescă pe Americani din insulele sului, luând posiţiă oblă, sunt prbs-
mulţămită D-lui Miohail Georgescu, şef la Filipine, apoi ca se bombardeze por pete şi bune pentru clocire, pe când
banca naţională filiala T. Severin, pentru turile Californiei. cele ca iau o posiţiă mai verticală,
mai multe cărţi, ce a binevoit a dărui so Aici agitaţia poporaţiunei contra or! că se ridică de pe fundul vasu
cietăţei nostre, precum şi D-lui Iancu G. guvernului continuă a cresce. Din lui cătră suprafaţa apei, nu sunt po
Coliban măestru măsar în Braşov pentru mai multe părţi ale Spaniei se anunţă Despre prăsirea galiţelor. trivite pentru clocire.
uu frumos dulap dăruit societăţei. ciocniri sângerose între turburători Estras din tractatnl d-lui Iuliu Bardosy. Locul gol, ce se află în partea
Codlea, 24 Aprilie v. 1898. şi miliţiă. mai grbsă a oului, are menirea de
Raţele. Unii plugar! cred, că ra
Iu numele societăţei: ţele mănâncă cotorul ierburilor, der a da puilor aerul de lipsă. Puii mai
Ananie Boldor, acesta nu este adeverât. Raţele caută primesc aer şi prin porii din coja
secretar. prin erbă numai omide, melci şi oului. Aerul diu ou se curăţă atunci,
Din „Biblioteca teatrală" edată de verml, cari la totă întâmplarea fac când cloca nu şede pe el. Din causa
asta este bine, ca cloca să-şî aibă
NECROLOG. Văd. Maria I. Eft. Po- „Societatea pentru crearea unui fond de mai mare plagă plantelor, decât mâncarea departe de ouă, ca să lase
povicT năso. Mihalovicî, văduvă de preot, teatru român“ au apărut pănă acum urmâ- raţele. şi liber cuibul şi să nu necurăţescă
după lungi şi grele suferinţe, împărtăşită torele patru broşuri: 1) Sore CU ploiă, co Raţa de-altmintrelea mănâncă ori ouăle. De cum-va se bagă de sâmă,
fiind cu Sfintele Taine, a încetat din vieţă media într’un act de Iosif Vulcan, însoţită ce, cu deosebire însă îi plac materiile că un ou nu este potrivit pentru
în 23 Aprilie st. v. a. c. la orele 3 dimi- de un prolog în versuri. Persânele din animalice, cum.sunt larvele gândacilor scbtere, trebue numai decât delătu-
nâţa în etate de 70 de ani şi după o ju acâstă piesă sunt representate prin 7 dame de Maiu, omidele, vermii, scoicile, gân rat din cuib.
mătate de an de văduvie. Despre acâstă şi 6 bărbaţi. Scena se petrece la băile dela dacii, er neaflâud de acestea, se îndes- Ca să câştigăm primăvara de
durerosă pierdere încunosciinţăm cu adâncă Mehadia în timpul present. Preţul 20 cr. tulesce şi cu terîţe, erburl, cartofi şi timpuriu mulţ! pui, avem să punem
întristare pe tote rudeniile, pe toţii amicii (plus 3 cr. porto.) — 2) Idiî Ia ţeră, co alte rămăşiţe fără preţ. In privinţa ouăle de gâscă, raţă şi găinî sub
şi cunoscuţii. Rămăşiţele pământesc! ale media într’un act localisată de Maria Ba- mâncărei, raţa s’ar pute asemăna cu curci, cari clocesc mai sigur şi sunt
răposatei mult regretate se vor ridica din iulescu. Personele sunt representate prin 3 porcul. De aceea e şi forte recoman
casa propriă şi se vor depune spre vecî- dame şi 6 bărbaţi. Preţul 20 cr. (plus 3 dabilă ţinerea raţelor, căci nu nu mai statornice şi mai blăjine la clo
nică odihnă în cimiterul bisericei române cr. porto). — 3) Biletul de tramwai, come mai recer puţin nutremânt scump, cit, decât găinile, aşa că avem se
gr. or. din ŢinţarI, Sâmbătă în 25 Aprilie dia într’un act de Gr. Mărunţcanu. Persâ der şi puii lor cresc mai iute ca ai purtăm prea puţin, or! de loc grijă
de ele. Ca cloce, ele sunt de tot as-
v. la drele 10 a. m. nele sunt representate prin 2 bărbaţi şi 2 altor galiţe. Apoi ouăle raţelor con
dame. Acţiunea se petrece în BucurescI în cultătbre şi blânde, încât n’avem se
Fiă-i ţărâna uşoră şi memoria bine ţin mai multă materiă hrănitbre, no temem, că ar turti ouăle.
timpul present. Preţul 15 cr. (plus 3 cr.
cuvântată ! prin urmare sunt şi mai cu preţ;
porto). — 4) Un om buclucaş, comedia în Curcile clocesc cu siguritate
Ţ i n ţ a r I , 23 Aprilie st. v. 1898 ouăle lor sunt mai mari şi o raţă 20—30 de ouă şi fiind sănătbse, pe
tr’un act, localisată de Maria Baiulescu.
bună dă tot atât de multe ouă, ca
Pentru jalnica familie: Dr. Maximilian Persânele sunt representate prin o damă lângă nutrire şi îngrijire bună, le
şi găina.
PopovicI, Petru PopovicI, protopop, ca fiii. şi cinci bărbaţi. Scena se petrece în apro putem întrebuinţa mai de multe-orî
Ana PopovicI, Silvia PopovicI, ca nurori. piere de Bncurescl. Preţul 20 cr. (plus 3 Dela raţe se pot smulge penele după olaltă la clocire. Apoi, afară
Hortensia Schiopu n. PopovicI, ca fiică, porto.) Tâte aceste piese se pot procura peste vară, înaintea năpârlirei, de de timpul năpârlirei, pe curci în-
Ioan Schiopu paroch. ca ginere. de’a librăria proprietară N. I. Ciurcu, cum ma multe-orî, încât dela 5—6 raţe tot-dâuna le putem sili la clocire,
Căci rău mă tem, că n’o s’ajung Ca rouă de dimineţă, Câte pene sunt pe-un cuc
A m a 1 i e i. Să te mai văd vre-odată. Cu brâu roşu ’ncins în sânge Şi fruncjuţe peun nuc;
Când o văd inima’ml plânge. Atunci dragostea or strica
De vrâu să dorm, şi capu-’ml plec
Şl-aşI fi prea mult nefericit Mai ales în sărbători Când mâţa a sămăna
Trudit de munca dilei, Să perd şi mângăerea După densa stau să mor, Strat de m-'C în vârf de ac.
Să fiu milos, cu trupul sec, Ce-o am, când chipul tău iubit Câ'nd o văd în alte dile De-or vedea, că macu cresce
S’ascult de legea firei
îmi farmecă vederea. Arde cămaşa pe mine. De lăsat tragă nădejde;
* De-or vedea, că macu secă
Peşta, Haiti 1898.
In dar, me ’ncerc, căci somnul lin
Victor Pop. Frundă verde frunzuliţă, Facă bine şi să tacă.
Mi-e râu duşman, şi ’n nopte
Am avut şi eu bădiţă, *
Ca şi în cŢ cu des suspin
Şi m’au dus în grădiniţă Audit’am aurjit,
Petrec, cu dornici şopte.
Poesii poporale Să-mi dea apă din guriţă. Că-i bun vinul încălzit
Culese din popor. De când apă nu mi a dat La feciorul năcăjit;
In desul văl al nopţii lungi ♦ Buzele mi-s’au uscat, AuZit’am auZit,
Privesc cu rătăcire Fă mă, Domne, ce mi i face,
Limba ’n gură s’a topit, Că-i bun vinul stâmpărat
Şi’n mintea mea apari atunci, Fă-mă, D6mne, lemn de tufă
Duşmanii s’au sfătuit: La feciorul supărat.
Cuprindl a mea gândire; Să-şi facă mândruţa furcă,
Să taie ârba din cdstâ, FrunZă verde de o alună
Să mă pună ’n cingătore
Să strice dragostea nostră. Acâstă e o minciună:
Şi trâz visez, te văd plutind Să mă ducă’n şecjătore, Da-or strica şi nu prea Beut’am vin încălZit
Ca înger înainte, Unde-s feciori şi feciore. Că nu i dragostea aşa, Dorul mândrei să-l zăuit,
Cum te-am vădut odată’ zîmbind, * Nu-i din mere, nici din pere, Beut’am vin sternpărat
Când tu m’ai scos din minte. Foiă verde din portiţă Nici din burme şi inele, Pe mândruţa ca s’o las,
Cine trece pe uliţă? Ci-i din buze subţirele! Dâr pe mândra n’o zăuit,
Şi nu cutez să te alung — Trece-o d’albă de fetiţă, Atunci dragostea-or strica Că mult bine mi-a făcut,
Din ochii ml, dragă fată, Tinerică, albă’n faţă Când mâţa o număra Pe mândra n’o pot lăsa
