Page 97 - 1898-04

Nr. 91—1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5.

ceea ce cu curcile mai betrâne vom pre apa Peleşului, în România, s’a ea anumite săruri, fără de cari nici locul al treilea Eraucia cu 88 miliarde fl.
pute ajunge mai uşor, decât cucele constatat, că la locul unde isvo- o apă nu e bună pentru beut. Decă T6te celelalte state sunt mai sărace. Spa­
tinere, spre scopul acesta avem se resce nu are nici un microb, pe când însă apa de plbiă se scurge pe co- nia vine forte îndărăt. De Ungaria nici nu
aşecjăm într’un loc întunecos un la o anumită depărtare dela isvor perişele caselor, se încarcă şi ea de mai vorbim. Ea pote fi luată în semă nu­
cuib de fân ori de paie, în care se are 1000 de microbi într’un centi­ microb! şi devine cu atât mai rea mai când e vorba de datorii, dăr nu de
aşec[ă 9—10 oue de porţelan, ca se metru cubic. de beut. Apele stâiâtore (bălţi etc.) averi.
nu le potă strica. Aşecjăm apoi curca Apa de fântână încă isvoresce se înţelege de sine, ca nu pot fi
pe oue şi o acoperim, aşa ca se nu din pământ şi ar arma, deci, ca şi bune, căci conţin mulţime de ne­ „AnJcer“ societate de asigurarea
p6tă lugi. Curca remâne astfel în ea să fiă tot atât de sănătbsă, ca şi curăţenii, verml şi microbi. vieţii si rente şi-a ţinut a XXXIX adu­
cuib o cji şi o nâpte fără nutrement; apa de isvor. Der nu este tocmai aşa, După studiile d-lui Dr. Babeş, nare generală în 14 Aprilie sub preşedinţa
atunci apoi o luăm de pe cuib, ca căci esistă o mulţime de fântâni, a o apă, care conţine mai mult de Excelenţiei sale domnului conte Falken-
se pbtă mânca. După o jumătate de căror apă e rea de beut din causa 300 microbi la centimetru cubic e hayn. Din darea de semă s’au constatat, că
oră s’o aşecjăm ărăşî pe cuib, pană marelui număr de microbi, ce ea suspectă, mai mult de 1000 e rea, în anul 1897 au întrat 10,208 oferte cu suma
se desvbltă în ea voia de clocire. conţine. Răutatea apei de fântână er cea, care conţine peste 10,000, e de 24,656,786 fl. 41 cr., capital şi 17,807 fl.
In cele mai multe caşuri curcile mai provine parte de acolo, că fântâna periculosă. 47 cr., rentă, contracte cu 19,020,846 fl.
betrâne de un an vor căpăta după se lasă neastupată, aşa că microbii 16 cr., capital şi 15,392 fl. 85 cr. rentă
trei cjile voiâ de clocire. Curcile mai din aer cad şi se adună în ea; parte realisate. La sfîrşitul anului era încheiate
spăribse şi sălbatice trebuesc ame­ din causă, că fântâna se află la loc MULTE ŞI DE TOTE. 84,717 contracte de asigurare cu un capital
ţite înainte de-a se pune la clocit, nepotrivit, cum e de esemplu în­ de 239,750,553fl. 32 cr. şi 117,221 fl. 63 cr.
ceea ce se face aşa, că-i punem tr’un pământ încărcat de săruri, ori
Cât trăesce omul ? renta. In anul 1897 s’au plătit 5,011,876 fl.
capul sub o aripă şi în starea acăsta în apropierea unor bălţi, gunbie şi 49 cr. şi s’a sporit fondul de reservă cu
La întrebarea acesta a răspuns de
o învîrtim puţin încoce şi în colo altele. Apa dintr’o fântână, la care 6,092,895 fl. 66 cr.
curend un învăţat cu numele A. Hagler
în aer, apoi fiind ameţită o punem se adapă vitele şi în jurul căreia
din Bazei, într’o carte a sa. Numitul în­ Rentabilitatea în favorul asiguraţilor
pe cuib. Unii le îmbată cu pâne continuu se află glod şi noroiu, de
văţat adecă scrie, că vieţa unui om aternă au fost după ratele plătite de membrii aso­
îmuiată în vinars, ori vin subţiat buna semă, că nu pote fi bună, de
forte mult dela starea, în care copilul mic ciaţiei de supravieţuire negarantată de
cu apă. 6-re-ce microbii şi necurăţeniile din
se nasce şi dela construcţia lor corporală, 780,037 fl. 69 cr., 1,416,811 fl. 35 cr., er
Şi în găinile de rând putem noroiu se străcoră prin pământ în
apoi mai are infiuinţă asupra vieţii omului membrii asociaţiei de supravieţuire garan­
desvolta voia de clocire, dăcă le fântână şi strică apa.
împrejurările în cari trăesce, ocupaţiunea tată cu 13 procente din capital.
dăm oves şi semînţă de cânepă său Mai e apei de observat, că cu
lui, modul de nutrire, locuinţa în care După planul de dividende a caşurilor
câteva grăunţe de piper, semînţă de cât apa e luată din adâncime mai
tră°sce, societatea şi starea materială, în de morte cu participare la câştig a primit
urcjică ori puţin vin, der capul lu­ mare, cu atât e mai curată. S’a con­
care se află, precum şi starea sufletăscă. asiguraţii 25 percente. După planul de di­
crului este, ca să fiă coteţe calde statat, că într’un centimetru cubic
Omul sănătos trăesce pănâ la 80—84. vidende b. 12 percente.
Mult atârnă succesul clocitului de apă, luat dela suprafaţa pămân­
de ani. Acestă etate însă atrenă şi dela Mijlocele de garanţii constau după
şi deia locul, unde se aşâcjă cuibul. tului, se află doue milione şi 600,000
clima şi locuinţa, în care trăesce omul. cum reese din darea de semă din reservele
Trebue să fiă un loc ascuns, unde microbi; decă apa e luată dela o
In Europa, şi anume în Norvegia trăesc premiilor fondul de asigurare de 54 mii.
cloca se nu fiă conturbată nici de adâncime de 2 metri conţine numai
omenii mai mult. In Q-ermania şi Elveţia 683,190 fl. 52 cr. aci se adaugă şi capitalul
dmeni, der nici de alte găini său 23,000, la 3V metri 6000, la 4y
2 2 trăesc mai puţin.
animale şi nici larmă să nu se facă metri 1500, âr la 6 metri nu con­ de acţiuni cu 1,000,000 şi reserva capita­
Dintre anotimpuri erna e mai rea lelor cu reservele speciale inclusive cu do-
în jurul ei. In fine cuibul să nu fia. ţine nici un microb. Apa de fân­
pentru bătrâni şi mai bună petru tineri, taţiile din câştig pro 1897 3,144,053 fl.
aşecjat la loc nici prea luminos, nici tână va fi deci cu atât mai curată,
ăr vara e tocmai din contră. Femeile peste 40 cr. total 58,827,243 fl. 92 cr. Suma to­
prea întunecos. cu cât fântâna va fi mai afundă, cu
tot trăesc o viaţă mai lungă, decât bărbaţii tală a activelor e de 61,930,327 fl. 28 cr.
cât în jurul ei locul va fi mai cu­
După statistica morţilor din Prusia, dintre Capitalurile sunt plasate conform pre­
rat, cu cât se va ţinâ mai bine as­
1000 copii născuţi, 403 au ajuns etatea de scrierilor legale şi constă din realităţi, hi-
mo-l EHA. tupată şi cu cât fântâna va fi mai
B0 ani, er dintre 1000 fete au ajuns 444
strimtă, ca pe suprafaţa apei se nu potece pupilare, efecte, din cari pe Ungaria
etatea de 50 ani.
se pbtă aşeeja mulţi microbi din aer. cade: în hărţi de valore ung. 8,238,267 fl.
Care apă e mai bună? Decă părinţii unui copil au ajuns o 5 cr. împrumuturi hipotecare pe realităţi
O apă, care vara e tot atât de rece,
etate adencă, atunci e speranţă, că şi copilul în Ungaria 2,759,600 mai departe: Cassa
Din punctul de vedere al sănă­ ca şi erna, dovedesce că e aprope
va trăi mult. Etatea la nascerea unui copil din Budapesta Deâk-ter Nr. 5 (Anker ud-
tăţii omului, dintre tote apele cea de isvor şi că, prin urmare, e cea
încă e de mare însemnătate; cei mai să­ var) în valore de 531,884 fl. 40 cr. cu un
mai bună şi mai sănătosă e apa de mai bună de beut
nătoşi copii sunt aceia, cari s’au născut venit de 32,967 fl. 17 cr. Suma totală
isvor. Aceste ape es din pământ, Apele nurilor de regulă nu sunt
când tatăl lor a avut etatea dela 25 pănă
unde au străbătut în urma ploilor, bune de beut, căci aceste ape cur­ 11,524,751 fl. 45 fl.
la 45, ăr mama pănă la 35 de ani. Din incidentul iubileului Maiestăţii
formând acolo un fel de mare. Apa gând la suprafaţa pământului se în­
Se mai elice, că omenii bloncjî (albi Sale s’au dat suma de 10,000 pentru crea­
de ploiă străcurâodu-se prin păment, carcă cu microbi; mai ales decă
neţi) şi eu părul roşu trăesc mai puţin ca rea unui fond pentru ajutorarea văduvelor
se curăţă de microbi şi de alte cor­ trec prin câte-un oraş, aceste ape
cei-l’alţl. Băuturile spirtuose încă mai au mare şi orfanilor de amploiaţi şi servitori ai in­
puri străine, ce se află în ea. In devin infecte. După un studiu al
infiuinţă asupra viţii omului. Mai e şi aceea stitutului. Cuponul pro 1897 se plătesce cu
urma acestei străcurărî ea devine cu d-lui Dr. Babeş din Bucurescî, de
sciut că, dăcă cineva se retrage dela ocu­ 100 fl. la cassa societăţii.
totul curată, aşa că la eşirea din esemplu, rîul Dîmboviţa la intrarea
paţiunea sa obicinuită, de obioeih nu mai
isvor e singura apă în adevăr cu­ în Bucurescî are 1.700 microbi pe
trăesce mult. Ast fel tălmăcesce Hagler
rată şi fără de microbi. Curgând centimetru cubic, la eşirea din .Bu­
viaţa omului („Apărât. Sâuătăţii“.) împărtăşire importantă. Chiar şi o gus­
însă apa mai departe dela isvor, în curescî înse are 44,900 microbi. tare moderată de mâncări greu de mistuit
cursui ei se încarcă erăşî cu cor­ Unele ape în cursul lor amestecân- *
aduce adeseori suferinţe de stomac, care la
puri străine şi cu microbi, pe cari du-se cu tot felul de necurăţenii Bogăţiile lumea.
început apare cu dureri de stomac, rîgăell,
îi primesce parte de pe suprafaţa devin atât de infecte, încât pot fi Bogăţia tuturor poporelor din lume
vărsături etc. Contra acestor apariţiunl de
pământului, parte din aer. De aceea forte periculose pentru sănătatea socotită cam în 650 miliarde, seu 650,000 bole cel mai bnn mijloc cu efect este
apa de isvor e cu totul bună şi să- omului. de milione florini. Dintre singuraticele po-
Dr. Eosas Lebensbalsam din farmacia d-lui
netosă numai la locul unde isvo- Apa de plâie, ce-i drept, conţine pore, cel mai bogat este poporul din Stai
B Fragner, Prag 205—III. Se pote că­
resce; cu cât însă ea se află mai puţini microbi (10—50 pe centi­ teie-Qnitj nord-americane, ale căruia aver-
păta în tote farmaciile. Să se ferescă de
departe de isvor, cu atât e mai pu­ metru cubic), der cu tote acestea nu fac cam 125 miliarde florini. In locul al
imitaţii.
ţin sănetbsă. Aşa de esemplu des- e bună de beut, debrece lipsesc din doilea urmeză Anglia cu 105 miliarde; în
Că i-am sărutat gura, Ce din cursă nu mă lasă... Ce-a dat mândra pe mărgele Fruncjă verde alunică
Şi-acu ţinut’o pe genunche Puişor, flore de dor, Şi-a putut lua viţele, Peste vară i nbplea mică
Şi mi-a dat guriţă dulce. Fiă-ţî milă de un fecior, Ce-a dat mândra pe cercei Nu-i de mers la ibovnică
Vucova*Timişană. loan Răchiţian, De-un fecior doios ca mine Şi-a putut lua viţei. Pănă ’n luna lui BrumarI
comerciant. Fărmecat amar de tine; C’atuncea-s nopţile mari,
* *
Hai să-ţi dau sîmburl de nuci Şecjl la mândră cât îţi place
Pe de-o lăture de sat Totă lumea e cu dor
Tu să-mi dai buzuţe dulci, Şi diuă tot nu se face.
Merge-un păun rotuncjat, Şi spune că î e uşor,
Hai să-ţi dau sîmburl de fragi, *
Dâr nu-i păun rotundat, Dbră dorul ce-1 am eu
Tu să-mi dai buzuţe dragi,
Ci-i bădiţa mort de beat; E blăstăm de Dumnecjeu; Au trecut cjilele rele,
*
Şi nu-i beat de beutură, Acest dor n’a fost curat, Căci aud prin clomburele
Creşti pădure şi te ’ndesă
Ci de rea fermeoătură Când de mine s’a legat. Glasuri dulci de păsărele;
t
Numai mie cale-mi lasă,
Şi cine l’a fermecat ? * Er din fluer de păstor
Numa-o cale şi-o cărare
— Mândruliţa lui din sat Ce loc pote fi ăst loc, Aud doine dulci de dor.
Să duc badii de mâuoare,
Cu trei maici din trei grădini Sub tălpile mele-i foc; Fruncjă verde de pe nuci
Că-i la temniţa cea mare
Cu apă din trei fântâni, Ce ţără-i şi astă ţeră Tinereţâ, cum te duci,
• N’are lună, nioe sore Sub tălpile mele i pâră?! Ca şi glasul cel de cuci
De când faţa ţi-am zărit Numai zale pe picibre. Când îs c^Dele mai dulci.
A mea a îngălbenit, Nu robesce că-i om rău, * *
Făr’ că e bădiţul meu. Hei, mândruţă, cum te-aşl bate,
Stau pe loo încremenit Fost’am tinăr oa isvorul
De dor mare chinuit. * Der mi-s mânile legate, N’am sciut de ce-i bun dorul,
Duce-m’aşI în calea mea Mureş, Mureş apă rece Legate cu fir de iârbâ Fost’am tînăr oa părăul
Der ţi-i faţa tinerea Mă tot judec cum te-oifi trece, Nu te not bate de dragă. N’am sciut de ce-i bun răul,
Hei, mândruţă, cum te-aşl strînge
Nu mă pot lăsa de ea; Dăr de-a fi vr’o tomnă bună Fost’am tînăr ca şi mierea,
Dăr eşti tinerea şi i plânge.
M’aşI întorce âr acasă, Trece-te oiil săra pe lună Dăr m’a ’mbâtrânit durerea.
Der ai umblet de crăiasă, Ou mândruţa împreună.