Page 1 - 1898-05
P. 1

REDACŢIUNEA,                                                                                                                                                 „gazeta* ie Se  îifere fl.
           Afliinistratiunea şi Tipografia.                                                                                                                             Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
           BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30.                                                                                                                                    Pe un an 12 fl., pe nAse luni
                                                                                                                                                                           6 fI., pe trei luni 3 fi.
             Scrisori  nefrancate  nu                                                                                                                                    N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
           se  primesc.  Manuscripte                                                                                                                                    Pentru România şi străinătate:
           nu se retrimet.                                                                                                                                             Pe un an 40 franci, pe ş6so
            INSERATE  se  primesc  la  AD­                                                                                                                             luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
           MINISTRAŢI  NE  în  Braşov  şi  la                                                                                                                            N-rii de Duminecă 8 franci.
           următdrele Birouri do anunoluri :                                                                                                                              Se prenumeră la tdte ofi­
            In  Viena:  M.  Dukes  Nachf.                                                                                                                              ciale poştale din întru şi din
           Hlax Augenfold & Emerich Lasner,                                                                                                                            afară şi la d-nii colectori.
           Heinrloh  Sohalek.  Rudolf  Mossa.                                                                                                                             Abonamentul pentru Braşov
           A. Oppeliks Nachf. Anton Oppollk.
           In  Budapesta:  A.  V.  Goldber-                                                                                                                              Aimmixtraţiunea,  Piaţa  mare,
           ger,  Eksteln  Bornat.  In  Ham-                                                                                                                            Tfirgul  Inului  Nr.  30,  etagiu
           burg.- Harolyi 4 Llebmann.                                                                                                                                  I.:  Po  un  an  10  f!..  pe  şbse
            PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­                                                                                                                               luni 5 fl., pe trei luni 2 f] 50 cr.
           ria  garmond  po  o  colină  G  or.                                                                                                                         Cu  dusul  în  casă:  Po  un  an
           şi  30  cr.  timbru  pentru  o  pu­                                       IsT TJ Xa                                                                         12  fl.,  po  6  luni  6  fl.,  pe  trei
           blicare.  —  Publicări  mai  dese                                                                                                                           luni  3  fl.  —  Un  esomplar  5  cr.
           după tarifă şi învoială.                                                                                                                                    v.  a.  său  15  bani.  —  Atftt  abo­
            RECLAME  po  pagina  a  3„a  o                                                                                                                             namentele  cât  şi  insorţiunile
           seria 10 or. său 30 bani.                                                                                                                                   sunt a se plăti înainte.
             Nr. 95,                                                             Braşov, Vineri i (13) Haiti




             După cineî-deci de am.                    în  faţa  alegerilor  dietale,  încă  un           Nu  numai  din  partea  română,  conferenţă  din  1881  partidei  naţio­
                                                       punct  de  cea  mai  mare  însemnătate:  dâr  şi  din  partea  streină  conferenţă  nale.
                             Jir.                      organisarea  partidei  naţionale  pe  dela  1881  era  privită  ca  o  piatră  de                In  astfel  de  împrejurări,  având

               Convingerea,  ee  a  fost  petruns      basa legilor esistente.                       tr e4uină  în  viaţa  politică  a  Româ­      de-oparte  puterea  adversară,  care
                                                                                                       ;
         paturi  tot  mai  mari  şi  mai  estinse            S9  recunoscuse  de  toţi,  că  era  nilor  şi  se  spunea  fără  încungiur  în  şi-a  potenţat  atacurile  în  contra  na­
          ale  poporului  nostru,  nu  numai  în       neapărat  de  lipsă  şi  era  momentul  foile  streine,  car!  judecau  lucrurile  ţionalităţii  ndstre  şi  a  partidei  na­
          Ardeal,  ci  şi  în  Bănat  şi  în  ţinutu­  suprem,  ca  să  se  facă  o  sforţare  es-  ceva  mai  obiectiv,  că  noua  mişcare  ţionale  române  îu  special,  âr  de  altă.
         rile  ungurene,  că  trebue  se  ne  recu­    traordinara  pentru  a  da  o  nouă  viaţă  naţională  română,  caro  pornea  dela  parte  stând  faţă  cu  pasivitatea  ar-
          legem,  se  ne  întărim  forţele  interidre   şi  putere  'organismului  nostru  na­       necesitatea  absolută  a  organisării  şi  chiereilor  noştri,  oare  nu  putea  să  fia
         naţionale  şi  se  ni-le  unim  toţi  din     ţional.                                       consolidării forţelor naţionale, va tre­      decât păgubitore nisuinţelor ndstre de
         tdte  părţile  reînoind  legătura  frăţiei          Problema  era  uriaşă.  Tot  ce  s’a  bui  să  esercite  cu  timpul  efectul  seu  coneolidare internă naţională, —cei-ce
          naţionale,  ce  au  încheiat’o  antece­      negligeat,  cu  ori  făr’  de  vina  nostră.  cuvenit  asupra  raporturilor  interiăre  au fost chiămaţî în fruntea conducerei
          sorii  noştri  la  8  (15)  Maiu  1848  pe   dela  1848  încdce,  trebuia  să  se  facă  din statul ungar.                               partidei  române  naţionale  reunite
          Câmpia  Libertăţii,  precum  şi  con­        acum,  să  se  facă  cu  cea  mai  mare            Porniserăm  der  pe  cărarea  cea        aveau,  ee-i  drept,  o  frumdsâ  şi  su­
         vingerea,  că  numai  aşa  vom  fi  în  inteţire,  pentru-ca  orî-ce  întârcjiere           bună  şi  singur  mântuitore,  ce  ne-au      blimă  chiămare,  dâr  o  chiămare  tot­
         stare  a  resista  cu  succes  violentelor  putea  să  aibă  consecenţe  funeste,           indicat’o  înaintaşii  noştri,  a  conlu­     odată  fdrte  grea  şi  împreunată  c’o
          atacuri  şi  atentate  îndreptate  în  con­  căci  în  faţa  politicei  magbiarisărei      crării  stăruităre,  înţelepte  şi  neobo­    niare răspundere.
         tra  naţionalităţii  ndstre  fără  deose­     forţate  ne  aflam  mai  mult  ca  ori  şi    site  pentru  ajungerea  rnarei  nâstre
         bire,  de  cătră  cei-ce  deţin  puterea  când  înaintea  întrebării:  se  fim,  ori        ţînte.
          şi  o  esploateză  fără  de  nici  o  sfielă  să nu fim ?                                       Acţiunea  năstră  avea  se  se  ra-         Congregaţia comitatului Braşov.
          şi  cruţare  în  interesul  lor  de  rassă         Acesta o înţeleseră bărbaţii de în­     zime  în  popor  şi  în  forţele  lui  şi
          esclusiv  —  acdsta  îndoită  convingere  credere  ai  poporului,  cari  s’au  apu­        pentru  prima  6ră  se  deschise  un                                 Braşov, 12 Mai ii n.
          a  dat  nascere  nouei  concentrări  a  cat  de  opera  organisării  naţionale             câmp  larg  de  spornică  lucrare,  stă­           Astăcjl  s’a  ţinut  adunarea  generală  de
          forţelor ndstre naţionale la 1881.           în  (ţilele  memorabile  de  12,  18,  şi     ruinţă  şi  luptă  pentru  toţi  factorii     primăvară   a   representauţei   comitatului
               In  anul  acesta  s’a  întâmplat  14  Maiu  1881.  In  aceste  cjile  a  dom­         poporului nostru.                            Braşov.
         ceea-ce  era  dorinţa  cea  mai  viuă  a  nit  între  ei  o  adevărată  însufleţire              Decă  însă  la  1881  s’a  făcut  o           După  raportul  anual  al  d.  vice-şpan,
          tuturor  bărbaţilor  noştri  cu  spiritul  naţională,  şi  după  conferenţă  orga­         seriosă  încercare,  ca  poporul  român       căruia  i-a  premers  un  discurs  memorial
          şi  cu  inima  ridicată,  s’au  unit  toţi  nul  nostru  era  în  plăcuta  posiţiă  a      din  aceste  ţări  în  unire  9ă-şî  ia  în   călduros  asupra  însemnătăţii  lui  Honterus,
          Românii  din  aceste  ţerî  într’un  sin­    anunţa  cu  bucuriă,  că  am  făcut  un       mâna  sa  destinele  şale  şi  se  nu  şi-le   a  căruia  aniversare  e  în  ajun  a-se  serba
          gur  partid  naţional,  ca  cu  puteri  pas  serios  înainte  şi  că  dăcă  şi  n’am                                                    din  partea  Saşilor,  au  urmat  câte-va  inter-
         unite  şi  în  frăţescă  înţelegere  se  con­  câştigat  încă  mijlocul  salvator,  am      mai  încrâdă  esclusiv  numai  episoo-       pelaţiun!  şi  o  propunere  de  urgenţă,  cari
                                                                                                     pjlor  —  cum  ne  sfătuiau  cei-ce  au
         lucreze  la  organisarea  interidră  şi  păşit  cel  puţin  pe  drumul  de  a-1             condus  marea  adunare  naţională  din       au  dat  nascere  unei  discusiunl  forte  vii,
         împreună  se  lupte  pentru  apărarea  afla  prin  aceea,  că  representanţii               1848  —  acum  s'a  întâmplat,  că  ar-      oe a durat pănă la amâdî.
         libertăţii  şi  a  drepturilor  poporului  alegătorilor        români      „recunoscând     chiereii  noştri  nu  numai  că  priveau           Mai  întâiu  a  interpelat  membrul
         nostru  şi  pentru  realisarea  postula­      necesitatea  de  a-se  uni  toţi  Ro­         pasivi  la  acesta  mişcare,  dâr  sub       Dr.  A.  Mureşianu  în  afacerea  percliisiţiilor
         telor lui naţionale.                          mânii,  ardeleni,  bănăţeni  şi  ungu­        presiunea  cea  mare,  ce-o  esercita        domiciliare  din  Baclfalu  şiPurcărenii  Săcele-
               Astfel  s’a  făcut  la  1881  marea  reni,  şi  de  a-şî  împreuna  şi  organisa      asupră-le  guvernul  unguresc,  luaseră      lor  arătând,  că  precum  s’adovedit  în  mod  ne-
          conferenţă  naţională,  la  care  au  luat  puterile  pentru  apărarea  tuturor            o  atitudine  chiar  oposiţională  faţă      îndois  totă  istoria  cu  proclamaţiuulie  revolu­
                                                                                                41
          parte  pentru  prima  dră  delegaţii  tu­    drepturilor  şi  intereselor  naţionale ,     de  ea  şi  nu  voiau  nici  decum  se  în-   ţionare ce au fost trimise cu posta din Braşov
          turor  alegătorilor  români,  şi  nu  nu­    au încheiat legătură între sine şi s’au       ţclegă,  ea-trebuiau  să  conlucre,  în­     preoţilor  din  comunele  amintite,  n’a  fost
          mai  a  celor  ardeleni,  ci  şi  a  alegă­  constituit în solidaritate.                                                                decât  o  macbinaţiune  perversă,  menită  a
         torilor noştri bănăţeni şi ungureni.                Acest  vot,  care  a  pus  pe  gân­     tre  marginile  posibilităţii,  cu  partida   suspiţiona  lealitatea  poporului  român  şi  a
                                                                                                     naţională,  ce  s’a  înfiinţat  sub  aus­
               Acdsta  conferenţă  a  stabilit  pro­   duri  pe  adversarii  noştri,  s’a  luat      picii atât de frumose.                       ataca vada bisericei nostre.
                                                                                  e
          grama  de  acţiune  comună  „pentru  tocmai  în  presăra  4^ ’-  de  3  (15)                                                                  D  1  viceş-pan  a  răspuns  îndată  dicend,
          eluptarea  pe  cale  legală  a  posiţiunei  Maiu.  Era  acâsta  un  bun  presemn                Acum  episcopii  noştri  se  retra­     că  a  fost  încunosciinţat,  că  doi  detectivi  au
          politice  naţionale  ce  se  cuvine  po­     şi  cu  putere  reînviară  în  inimile        seră  şi  mai  mult  dela  acţiunea  co­     fost  trimişi  de  poliţia  din  Pesta,  ca  să  prindă
                          44
          porului  român   —  cum  se  cj'cea  în  ndstre speranţele, ce le puneau apos­             mună cu poporul, .decât se întâmplase        pretinsele  proclamaţii  revoluţionare.  Per-
          convocarea acestei conferenţe.               tolii românismului dela 1848 în uniu­         acesta între anii 1873—1881.                 cliisiţiile  domiciliare  s’au  făcut  fără  a  fi
               Intre  obiectele  conferenţei  se  nea  naţională,  pe  care  au  propovă-                 împrejurarea  acâsta  de  sigur,  că  încunonscinţate  autorităţile  politice.  Spune,
          mai  afla,  afară  de  stabilirea  atitu-  duit’o  atunci  cu  atâta  loc  şi  entu-  n’a  contribuit  nicl-decum  la  uşura­           că  a  făcut  cercetare  şi  densul,  dâr  acuma
          dinei ce avea s’o ia alegătorii români       siasm.                                        rea  problemei  celei  mari,  ce  a  pus’o   va urma cercetare şi din partea tribuna-




               FOILETONUL „GAZ. TRANS.     44          jucându-se  prin  port  sdrănţuroşl  şi  mân­      — „Da, marea! 44                         ţitor  concert.  Printre  vaporele  uriaşe,  cari
                                                       jiţi,  deşi  trebue  să  treci  prin  strade  în­                                           par  nisce  „palazzi   mişcători  zidiţi  pe  apă,
                                                                                                                                                                    44
                                                                                                          Vedea  pentru  întâia-oră  marea  în
                                                       guste  şi  murdare,  pe  cari  de  abia  încap   viâţă!                                     se  lâgănă  bărcile  . . . .   nisce  bordee  de  no-  -
                  Scrisori din Italia.                 căruţele  cele  cu  două  rote  mari,  trase  de                                           madl.
                                                       un  singur  cal,  deşi  pe  strade  întregi  sunt   Şi  aici  trebue  să  vii,  dâcă  vrâi  să   Luai  o  barcă  şi  la  întrebarea  bărca-
                                    Nenumitei prietine.                                              vedl  marea  mai  întâifi.  Văcjusem  Marea-
                                                       casele  acoperite  cu  rufărie  întinsă  la  uscat,                                         şului  unde  să  mă  ducă,  n’am  răspuns  decât
                              IV.                                                                    Ostică,  verdui-spălăcitul  întins  de  apă,  ce
                                                       âr  în  alte  strade  se  urmâză  palat  de  palat                                          cu  un  „avanti’   Vîslaşul  era  un  marinar
                                                                                                                                                                  44
                                                                                                     numai  spre  Danemarca  se  limpeclesce,  vă­
                    întâia eră de fum.                 —  totuşi  Genova  e  un  oraş  modern  „par                                                încărunţit  pe  mare.  Acuma,  când  membrele
                                                                                                     zusem  Marea-Nâgră,  dâr  albastrul  ei  depăr­
                                                                 44
           - • St. Gotfchavd, Milano, Genova. Riviera, Monte-   expeilence .  Aceleaşi  tramvaie  electrice  şi                                    lui  nu  mai  aveau  elasticitate  să  urce  scări
                         Carlo, Nizza, —               biciclete,  ca  şi  în  Berlin  sâu  în  Munchen   tat  se  schimbă  în  verde  când  te  apropii  de   d©  funii  şi  braţele  lui  nu  mai  aveau  putere
                            (Urmare.)                  te  fac  să  te  păzesc!  la  tot  pasul,  aceiaşi   el,  am  văcjut  şi  .Marea-Adriatică,  dâr  aşa   să  ridice  lădile  cele  grele  pe  corabie,  se  re­
                                                                                                     frumosă,  ca  la  Genua  şi  de-alungul  Rivie­
                                                       tineri  gătiţi  şi  negustori  grăbiţi,  ca  în  Ham-
               Trecând  dela  Milano  la  Genova  simţi,                                                                                           trăsese  la  odihnă.  Dâr  prâ  mult  trăise  pe
                                                       burg,  îţi  arată,  că  eşti  într’un  oraş  bogat   rei  numai  în  golful  de  Napoli  mai  e,  sâu
          că  te  apropii  tot  mai  mult  de  ţâra  aceea,                                          doră  în  Bosphor,  unde  valurile  par  de  sti­  apă,  ochii  lui  se  dedaseră  prea  tare  cu  un­
         care  erai  deprins  să  ţi-o  închipuescl  sub   de comerciii modern.                      clă, aşa sunt de vercll.                      dele  legănătore  şi  urechile  lui  cu  ţipetul
         numirea  de  Italia.  Ca  printr’un  farmec  se     Genova  şi  Milano  sunt  cele  două  o-                                              gaviilor,  încât  se  se  potă  răbda  pe  uscat,
                                                                                                          Atât  de  mult  îmi  era  dor  de  mare,
         schimbă  clima.  Câţe  un  pom  de  portocale  raşe,  pe  spatele  cărora  trăesce  Italia  de                                            îşi  cumpărase  o  barcă  cu  care  pe  timp
         sâu  lămâi  cu  verdele  lor  intensiv,  câte-o  mijloc  şi  Italia  de  sud,  ele  sunt  grânarele   că  abia  cât  lâsai  bagajul  la  hotel,  şi  o   frumos  şi  viforos,  eşia  în  port  şi  plutea
         palmieră  rătăcită,  sâu  câte  un  melancolic  pentru, o ţâră de „farniente .              pornii  spre  port.  Câtă  viâţă,  gălăgie  şi   diua  întrâgă.  Puţin  îi  păsa  lui,  dâcă  nu  putâ
                                                                                44
                                                                                                     mişcare aici!
         pin  cu  îualta  lui  coronă  visătore,  sunt  so­  Cât  de  frumos  e  acest  cel  mai  mare                                             mânca  decât  polenta  şi  maccaroni,  când  se
         lii,  ce-ţl  spun,  că  te  apropii  de  locurile,  port  al  Italiei!  Câte-va  mii  de  paşi  înainte   Urletul  vaporelor  mari,  cari  plâcă  şi  soia  pe  mare.  Ou  faţa  roşie  şi  sănătosă,
         unde  semenii  lor  sunt  adunaţi  în  păduri  de  a  întră  în  gara  din  Genova,  eşind  din-  vin  de  pretutindeni,  strigătele  negustorilor  culorea  acâsta,  care  se  potrivesce  atât  de
          întregi.                                     tr’un  tunel,  vecjî  de-odată  înainte-ţi  oraşul  şi  ale  hamalilor  de  pe  mal,  ciocnirea  re­  bine  cu  albul  părului,  cu  ţînuta  drâptă
               Dâr  cu  tote  că  Genova  e  un  oraş  ma­  clădit  pe  dealuri  şi  sub  el  o  făşie  albastră:  gulată  a  ciocanelor  în  tăblile  de  metal,  cu  încă,  mic  dâr  bine  legat,  mâna  cu  mânile
         ritim  şi  cu  mult  mai  sudic  decât  Milanul,  marea.  Eram  cu  un  student  german  într’un  cari  se  petecesce  vre-un  vapor  de  reparat,  sale  înăsprite  de  vânt  micul  vas  cu  o  si­
                                                                                  44
                                                                                                                                                                                             44
         totu-şl  nu  se  deosebesce  mult  de  acesta.  cupeu.  „Ce-i  asta?  Marea?   mă  întrâbă  el  rîsetul  arginţiu  şi  sănătos  al  marinarilor,  guranţă  ameţitore.  Numai  câte-uu  „he-o
                                                                                                                                                                                  14
         Deşi  aici  întâlnesc!  deja  copiii  Italienilor,  cu ochii holbaţi.                       ţipetul  gaviilor  —  tote  acestea  fac  un  ame­  prelung şi câte-un „corpo di Bacco , când
   1   2   3   4   5   6