Page 101 - 1898-05

ItEDACŢIUKEA, „gazeta“ iese in Mcare ji.
Administraţiiinea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe tm an 12 fl., po s6se luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe tm an 40 franci, pe şâse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următorelo Birouri de anunclurî: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukas Nachf. oiele poştale din întru şi din
lîlax. Aujenfeld &.Emerioh Lesner, afară şi la d-nii ooloctorî.
Holnrlch Sohalok. Rudolf Mosso.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppollk. Abonamentul pentru Braşov
InBudapeeta: A.V. Goldber- Admmistratiunea, Piaţa mare,
per, Ekstein Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, etagiu
burg.- Harolyl & Uobmann. I.: Po tm an 10 fl., po şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR ţese­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
rii garmond pe o colină 6 cr. aop EramB urm Cu dusul în casă: Po un an
şi 30 cr. timbru pentru o pu­ MBHBBBr Ban ma 12 fl., pe 6 luuî 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atât abo­
RECLAME po pagina a 3-a o namentele cât şi inscrţiunile
seriă 10 or. sâu 30 bani. sunt a se plăti înainto.
Nr. 116. Braşov, Vineri 29 Haiti (10 Iunie).

Q u id n u n e ? ţiilor amintite. Marţea trecută avea dem nicidecum, că ea va pute fi ţionâză a-şl împlini acea datorinţă numai
să răspundă tocmai :1a interpelaţia, delăturată, fiă şi numai pe câţi va pe lângă unele restrîngerl şi ingerinţe dău-
Cele mai importante evenimente ce i-s'a făcut asupra măsurilor luate ani, prin tactica or! cât de şirăfcă a n6se în dreptul autonom al bisericelor, —
înăuntrul monarchiei nbstre se pe­ faţa cu evenimentele cele mai nouă guvernelor din Viena şi din Peşta. în acel drept, care e mult mai preţios tu­
trec acji în Viena, unde în timpul din Graz. Vec}end însă cât de agi­ Se cere neamânat o lecuire radi­ turor bisericilor, decât să-l jertfescă, nu
cel mai scurt vor trebui se se ia tate sunt spiritele în cameră, a amâ­ cală a răului, şi pentru acăsta nu sunt pentru acea ameliorare modestă pusă în
nisce hotărîrî, cari vor avb urmări nat răspunsul său la interpelare şi capabile guvernele de aeji. vedere, dâr nici pentru alta ori cât de
grave, ce nu se pot încă prevede. a făcut să se amâne şi şedinţele ca­ mare: aşa der, pe lângă restrîngerile indicate
A ajuns şi ministerial Thun la merei până Marţea viitore. în proiect, biserica gr. or. română, orî cât de
respântia fatala, care-1 silesce se se Nu puţin va fi contribuit la a- Vorbirea P. S. 8. episcopului seracă, nu va pute primi acel ajutor, şi cred
hotărască pentru una din doue: orî cesta decisiune atitudinea ameninţă- I. Metianu cum-că cu atât mai puţin îl vor primi alte
>
a remânb pe calea constituţională tbre a oposiţiei germane, care cul- biserici mai avute.
ţinută in şedinţa ăela 7 Iunie n. a Camerei
şi în caşul acesta a-se retrage decă mineză în cuvintele lui Wolf: „Ne- Prin proiectul de sub întrebare ’i-se
magnaţilor.
nu pote merge mai departe; ori a aţ! împins din oposiţiă la obstruc- reservă guvernului ingerinţa şi dreptul de
păşi pe calea absolutistă cu ţînta ţiune, der mai este încă o treptă şi Ilustră casă a magnaţilor! După ce a hotărî însu-şî câtă ameliorare ori între­
de-a face renduială peste capetele cel ce n’o cundsce să cităscă istoria Eseelenţa Sa archiepiscopul şi metropolitul gire să capete unul ori altul dintre preoţi,
partidelor, ce se bat astăcjl la cu­ revoluţiei din 1848“. bisericei gr. or. române din Sibiiu, atât în folosind autoritatea biserieâscă numai de
ţite, şi a lua în caşul acesta cea mai Ei bine, limbagiul acesta aplau­ numele său, cât şi al episcopatului şi al mijloc la procurarea datelor şi la împărţi­
mare răspundere ce o p6te avb un dat de întrega stângă germană ar fi bisericei gr. or. române din patriă, a îna­ rea competinţei de întregire, pe când drep­
guvern şi de care p6te scăpa numai fost de ajuns ca să orienteze pe con­ intat şi casei deputaţilor şi acestei ilustre tul autonom al bisericelor pretinde, ca totă
dovedind printr’o acţiune genială un tele Thun şi fără escuvsiunile cele­ case o representaţiune în contra proiec­ suma de ajutorare să se pună la disposi-
deplin succes. lalte forte nerespectuăse ale lui tului de lege aflător sub pertractare; der ţiunea autorităţii bisericesc! pentru împăr­
Şedinţa de Marţ! a camerei de­ Wolf. după-ce densul din causa unei indisposi- ţire, ca uneia, care singură cunosce atât
putaţilor din Viena a dat se cu- Der din discursul conducătoru­ ţiunî n’a putut participa la acestă şedinţă : lipsele, cât şi meritele preoţilor subma-
noscă ministrului-preşedinte Thun, lui ceh Dr. Kramarz s'a mai putut în numele densului şi al colegului episcop nuaţl.
că s’a înşelat când a crecjut în po­ convinge contele Thun, că decă Nicolae Popea, îmi iau eu voiă a espune Der şi mai evident s’arată ingerinţa
sibilitatea unei soluţiunî, fia şi nu­ Germanii pretind mai mult ca orî pe scurt motivele representaţiunei, precum statului în dreptul autonom al bisericilor
mai vremelnice, pe cale parlamen­ şi când cassarea ordonanţelor de şi ale propunerii cuprinse în aceea. mai ales din §§. 7, 8 şi 9 ai proiectului,
tară a marilor dificultăţi, ce le-a limbă, Cehii de altă parte nu pot După cât am cuprins şi eu textul şi prin cari preoţii se espun arbitriului tutu­
aflat luând moştenirea cabinetelor fi nicl-decum înduplecaţi a face cea motivarea acelui proiect, statul intenţio- ror celor ce ar voi a-i denunţa.
Badeni şi Gautsch. Obstrucţiunea mai mică concesia curentului german. nâză ameliorarea dotaţiunei preoţilor dela Pentru-că se elice în acei paragraf!,
germană îşi ridică din nou capul cu Ce va fi acum ? Asupra acestei parochiile slab dotate, din două motive: că decă cutare preot ar ajunge să fiă dat
mai mare cutezare. Radicalismul în întrebări se va cug6ta guvernul Thun unul, că şi preoţimea face multe servicii în judecata bisericei pentru purtări nemo­
sînul partidelor germane face pro­ pană Marţi. Atunci va trebui să se bune statului, mai ales prin cultura şi mo­ rale ori contrare statului, chiar şi decă au­
grese uimitbre şi conducătorii lui pronunţe într’un fel, că ce vre să rala ce o dă cetăţenilor statului, şi aşa sta­ toritatea biserieâscă nu l’ar afla vinovat,
sunt ac}! mai mult ca vr’odatâ tot facă. tul se vede dator a-o ajuta în lipsele ei el tot îşi pierde dreptul de ajutor, decum-
estremii Schonerer, Wolf şi soţi. Probabil este, că camera va fi pentru a-şi pută împlini tot cu mai mult va judecata biserieâscă n’ar mulţămi pe
S’au pronunţat cuvinte în de­ amânată pănă la tămnă. Der cele zel şi mai mari resultate sublima ei chiă- ministru. Prin acesta statul îşi arogă drep­
cursul desbaterilor de Marţi, car! mai sensaţionale scirî circulă prin mare; er al doilea motiv este: că prin in­ tul de-a supracensura judecăţile autorităţii
trebue să pună po gânduri pe orî-ee cercurile politice din Viena. Unii troducerea aşa numitelor reforme politice- bisericescl, pedepsind însu-şî pe unii şi pe
ministru austriac, căci cel ce le-a vorbesc de schimbarea ministeriului, bisericescl, luându-se preoţimei o însem­ alţii dintre preoţi prin detragerea ajuto­
pronunţat, s’a lăudat, că el cu ai ba chiar a grupării partidelor; alţii nată parte din venitele ei legala, este just rului.
săi au fost, carî au silit pe contele sunt firm convinşi, că numai pe cale şi echitabil, ca şi statul să-i rebonifîce mă­ Prin acestă disposiţiune se dă tot-o-
Badeni să se retragă. Şi nu fără în­ absolutistică se p6te salva situaţiu- car în parte acele pierderi. dată cel mai dureros vot de neîncredere
dreptăţire, de ore-ce prea bine seim, nea, şi ărăşî alţii şoptesc, ca între Purcedend din aceste motive, statul autorităţilor bisericescl, şi mai ales Episco-
că obstrucţiunea şi demonstraţiile cabinetul Thun şi guvernul ungu­ ar ave datorinţa a concurge fără vre-o pilor ; er preoţii se espun arbitriului tu­
de stradă conduse de radicalii na­ resc s’ar fi făcut o înţelegere, ca să restrîngere la ameliorarea dotaţiunei preo­ turor denunciatorilor, cari nu arare-orl de­
ţional! germani, au pricinuit căde­ se prelungescă starea de faţă cu ţimei peste tot, însă mai ales la ameliora­ nunţă pe preoţi cu felurite invinuirl, de
rea lui Badeni. privire la cestiunea cuotei, cea va­ rea dotaţiunii preoţilor din parochiile mai regulă esagerate, numai din nisce referinţe
Nu-i mirare deci, dâea chiar şi mală şi de bancă pănă la 1903. slab dotate, şi bisericele i-ar fi recunos- personale încordate.
contele Thun, al doilea succesor al Din tdte însă una resultă neîn­ cătore. O asemenea ingerinţă îşi arogă statul
lui Badeni, trebue să sufere ac|i în doios: crisa în Austria e nu numai După-ce însă, după cum se vede din şi prin §. 15 al atinsului proiect de lege,
urma obstrucţiunei şi a demonstra­ gravă, ci şi forte acută, şi nu cre­ proiectul de sub pertractare, statul inten- în care îşi reservă dreptul şi în formarea

FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ Vergelul,') datină ce se practică la sale Magia Polla, care asemenea amintea vădut forma masculină a diminutivului
poporul nostru în presâra anului nou, e o poporului pe mag, — poetul îmbracă în vergea (virgella); a prefăcut deci pe Vir­
scumpă reminiscinţă, ce s’a păstrat la noi fantasia poporului figura unui măestru pro­ gilius în VirgeUus, din care resultă apoi
Etimologisarea poporană, români fet — fermecător. ) forma românâscă „vergel . ) Acâsta e deci
w 4
3
despre Vergii, măestrul poet epic al stră­
bunilor noştri. Eneida lui Vergii, grandiosul Acestea s’au întâmplat în sfera limbei originea cuvântului şi a datinei românesoî:
De epos naţional al măreţului popor roman, a vulgare latine. Mai eclatantă însă e confu- vergel. )
5
N. Suiică. fost pentru anticii Latini, ceea-ce a fost siunea între numele poetului şi între ver­ Aici am avea deci o duplă etim. pop.
pentru Greci Iliada şi Odisea, âr pentru gea în limba românâscă; âr acestă confu- Prima s’a petrecut deja în sfera limbei la­
Partea primă.
creştini biblia. Poporul roman în admi- siune s’a efeptuit fără îndoială într’o epocă tinesc!, âr poporul român, continuând pro­
IX. raţia-i evlaviosă diviniseză pe măestrul străveche, atunci, când numele poetului era cesul de etimologisare, a dat nascere unei
poet, er cartea lui devine un isvor sacru încă prospăt în memoria poporului nostru. nouă etimologii.
Ca completare a teoriei etimologisării
naţional de oracol şi sticbomantiae (sortes Sub influinţa vergelei magice, în numele X.
poporane române mai pot aminti, că sunt
Vergilianae). poetului considerat deja ca mag poporul a
şi ast-fel de caşuri, unde etimologia po­ Reasumând constatările nostre teore­
porană, ca provenienţă, nu mai aparţine sferei Mai târdiu aducându-se prin etimol. tice asupra etimologisării poporane române,
2 ) Forma acesta etimologisată s’a adop­
limbei românesc!, ci a fost de-a dreptul pop. numele de Vergilius al divinului poet tat apoi ca neologism şi la noi. Românul 4
moştenită din limba latină vulgară. Aşa, în legătură cu virga (vergea magică), se ) Forma „vergelat" e o derivaţiuue
îşi boteză copilul de regulă cu numele de posterioră.
2
ca să aduc un exemplu cu totul comun, e nasce forma Virgilius, ) er pe de altă parte Vagii, şi nu Vergii. 5 ) Acâstă interpretare, afară de con-
cuvântul nostru lingură, derivat din proto­ validitându-sâ şi influenţa numelui mamei 3 ) In evul mediu se desvoltă un ciclu sideraţiunile arcbeologice-mitologice, de­
tipul său latinesc „lingula". Acâstă formă întreg mitic în jurul figurei blândului vră­ vine forte plausibilă deja prin simplul fapt,
latinâscă însă e resultatul unei etim. pop. ') Sub forma vergelului e amintit deja jitor Virgilius şi vergeaua sa vrăjită (vir­ că substantivul vergel e în limba română
Forma originală a fost „ligula“, deci fără la Cantemir în „Deseriptio Moldaviae“. Ca gula). Cestiunea o pe larg tractată la E. exclusiv nume propriu, (numele unei da­
obiceifi constă în aruncarea de sorţi (linte, Piper. Virgilius als Theolog uud Prophet tini); deci nu se pote admite o derivaţiune
u
„n , care s’a introdus numai mai târcliu
bob, vergele etc.) pentru de a-se constata des Heidenthums in der Kirche, în calen­ directă din numele mun: vergea, ceea-ce
sub influinţa verbului „lingere", şi de fapt
ce-i va fi ursit fiă-căruia pentru noul an. darul evangelic pt- anul 1862 Berlin. Cf. n’ar fi nici în firea limbei românesc!, căci
lingura e instrumentul, cu care lingi, cu ce se începe. O interesantă descripţiune şi Rossignol. Virgile et Constantin le grand. dela vâlcea sâu floricea nu esistă şi o formă
w
care mănânci. avem în „Şedătorea" Anul 11 pg. 209. Paris 1845. paralelă masculină „vălcel , seu „floricel“.