Page 102 - 1898-05

Pagin • 2. GAZETA TRANSLVANIEI. Nr. 116 — 1898.

seu înfiinţarea de parochii nouă, denegând ele să-l distribue după lipsele şi meritele bue să te miri, clise, că radicalismul cresce ce îşi reservă statul, e minimul, decât care
ameliorarea dotaţiunii preoţesc! la atarî preoţilor, avend a da guvernului numai mereu, când vecii obrăznicia guvernului. Din mai puţin nu şi-ar putâ reserva fără de-a
parochii de nou înfiinţate fără consensul socotelă despre distribuire. oposiţiă ne-au împins în obstrucţiune, dâr nu voi să renunţe statul la suveranitatea
său, ba putând cere chiar desfiinţarea ace­ Nu sciu, cum vor cugeta alte bise­ mai este încă un grad. Gânăiţi-ve numai la sa. Faţă cu propunerea P. 8. Sale epis­
lora. Pe când sciut este, că bisericile au rici, sciu însă, că acesta este dorinţa bise- revoluţiunea din 1848. Ordonanţe, ca acelea copului Meţianu declară, că nu se simte
dreptul a înfiinţa parochii, ori unde ar cere ricei mele, şi că numai felul acesta de dis­ cum dă guvernul, nu fac să crâscă patrio­ nici decum aplecat a modifica proiectul.
lipsa. tribuire ar mulţămi atât pe preoţi, cât tismul, ci mai vîrtos îl stîrpesc. Dâcă se Episcopul, dice, ameninţă, că credincioşii
Chiar şi numai din cele pănă aici es- şi pe credincioşi; cum şi că biserica mea, întâmplă astfe de lucruri, nu trebue să se gr. or. nu vor primi ajutorul; acâsta însă
puse se iuvederâză de-ajuns ingerinţa sta­ deşi săracă, ea totuşi n’ar putâ primi nici mire omul, că cei din Germania se pregătesc va arunca o lumină forte tristă asupra bi­
tului în dreptul autonom al bisericilor şi, un fel de ajutor, ori-cât de însemnat, prin pentru 6ra decisivă accentuând, că Germanii sericei gr. or; dâcă ea nu va usa de aju­
dâcă vom cerca, ce echivalent se ofere bi­ care s’ar tinde la călcarea celor mai car­ austriac! nu trebue lăsaţi să piară. Nu du­ tor numai din motive disciplinare ; acâsta
sericilor pentru acele mari sacrificii cerute dinale drepturi ale ei. ceţi lucrul pănă acolo, ca să faceţi să ne va face să apară lucrul astfel, câ-i e frică,
dela ele, vom afla o prea modestă şi ne­ Din aceste motive nu primesc proiectul aducem aminte, că 2 Decemvre 1848 a fost nu cumva afacerile unor preoţi să ajungă
însemnată recompensă; vom afla, că se ofere de sub pertractare nici în general, ci îmi prevenit de 6 Octomvre şi că nu numai în la publicitate. Ministrul adauge de-alt min-
preoţilor dela paroehiile mai slab dotate, permit a propune respingerea proiectului Viena, ci şi în alte oraşe mai sunt stelpî trelea, că nu se va lăsa a fi terorisat prin
cari n’au absolvat 8 clase gimnasialî, o de sub pertractare, şi îndrumarea d-lui mi­ de fer de felinare... De veţi retrage ordo­ ameninţarea episcopului Meţianu şi crede,
completare a dotaţiunii lor de-ocamdată nistru de culte şi instrucţiune publică, se nanţele, noi vom părăsi obstrucţia. Dâcă că credincioşii gr. or. ar lucra în contra
pănă la 300, respective 400 fi., âr celor cu elaboreze alt proiect, cu ascultarea bisericei însă nu veţi face-o, lupta pentru esistenţă interesului propriu, dâcă ar respinge aju­
8 clase gimnasialî pănă la 600—800 fl. gr. or. române şi cu considerare la autonomia se va continua şi ne vom nisui, ca în acâstă torul. In ce privesce afirmarea, că statul
Sâu cu alte cuvinte, decă un preot fără 8 acestei biserici. luptă să nu piară Germanii. n’a permis să se înfiinţeze gimnasiu con­
clase ar ave din parochia sa 200—250 fl., Zitnik (sloven) clise, că nu limba, ci fesional român, ministrul f elice, că „după
atunci să ’i-se completez dotaţiuuea încă alte legături ţin statul. Coneordiă între na­ cele ce s’au întâmplat şi despre cari s’au
1
„Beiclisrath“ ui austriac.
cu 100 fl. seu cu 150 fl., ca se ajungă la ţionalităţi nu se pâte face, decât pe basa putut ceti şi prin diare, nu e bine nici
300, respective la 400 fl., âr decă preotul, Am semnalat erl pe scurt, că în şe­ egalei îndreptăţiri. El este hotărît centra măcar a mai aduce în vorbă aceste gimnasii.
având 8 clase, ar ave din parochia sa dinţa dela 7 Iunie n. a „Reichsrath -ului întroducerei limbei germane. In acâstă cestiune şcolară mai are se ur­
w
500—600 fl., aceluia să i-se completeze cu s’au reeditat scandalele de astă-ernă. înainte Kramarz (ceh) declară, că Cehii nu meze încă o forte mare căinţă şi pocăinţă şi
100 — 200 fl. dela stat. de ce ar fi urmat ordinea de di, Schănerer vor, decât egala îndreptăţire. Vorbind des­ numai după aceea vom sta de vorbă în aceste
Deşi nu pot înţelege, care ar fi ade­ a predat o petiţiă a 2183 comune subscrisă pre ordonanţele de limbă dise, că poporele cestium. Statul maghiar se silesce cu cea
văratul motiv, ca preoţii cei cu 8 clase de 51,000 persone, prin care se aprobă slave ale Austriei nu vor suferi nicl-odată mai mare grijă să dea )ajutor gimnasiilor
gimnasialî să capete duplu, ca cei ce au propunerea de a fi pus sub acusă br. introducerea limbei germane, ca limbă a gr. or., pe lângă deplina respectare a sen­

numai 6 ori 7 clase, totuşi trebue să de­ Gautscli şi se cere desfiinţarea ordonanţe­ statului. timentelor naţionale şi a tendinţelor lor
clar, că acâstă disposiţiune, după mine ne lor de limbă şi garantarea limbei germane, juste, dâr de câte-orl s’au adresat ore şco-
drâptă, atinge mai ales pe preoţimea gr. ca limbă a statului. Schonerer începu să Din camera magnaţilor. lele gr. or. după ajutor la statul maghiar?
or. română, dintre care mare parte are nu­ cetâscă numele comunelor, preşedintele l’a Când va sosi însă timpul, statul maghiar
mai 6 şi 7 clase gimnasialî; der tot-odată ascultat la început, în urmă însă i-a retras — Desbaterea asupra întregirei venitelor nu le va refusa ajutorul.“
trebue să şi adaug, că la acesta nu portă cuvântul. Schonerer a protestat, preşedin­ preoţesd. — (Va urma}.
vina numai acea preoţime, nici biserica, ci tele l’a oprit din nou să cetâscă. Wolf şi
Pentru completarea celor publicate de
şi însu-şi statul, care n'a permis confesiunei Iro sbierau într’una. In fine contele Thun
noi în numărul de erl, dăm aici încă ur- Budapesta — punctul de gravi-
nostre gr. or. române, nici pe banii ei proprii declara, că în şedinţa următore va răspunde
mătorele amănunte asupra discusiunilor din
a înfiinţa gimnasii confesionale, unde tineri­ la interpelaţia privitore la evenimentele din tatiune.
şedinţa dela 7 Iunie n. a camerei magna­ y
mea ar pută studia cu spese mai modeste, Gratz. Cu acesta s’a trecut la ordinea dilei.
ţilor privitore la proiectul de lege despre — Un vis al Maghiarilor. —
ca în cele străine, aşa că confesiunea gr. Cel dintâiă la desbaterea asupra ces-
întregirea venitelor preoţilor necatolicî.
or. din patriă, cu peste un milion şi ju­ tiunei limbilor a luat cuvântul Sub titlul „punctul de gravita-
Introducerea discusiunilor, precum
mătate de suflete, abia are un singur gim-
Wolf: Ar fi bine, decă guvernul ar seim, a făcut’o Prea Sânţia Sa părintele ţiune“ cetim în „Budapesti Hirlap“
nasiu cu 8 clase, pe când alte confesiuni declara odată, că n’are lipsă de noi aici. episcop al Aradului Ioan Meţianu, al cărui dela 8 Iunie un articul, care ee
cu asemenea număr de suflete, au pote şi Am merge liniştiţi acasă şi am spune acesta discurs îl publicăm în totă estensiunea la ocupă cu stările actuale din monar-
10 gimnasii. alegătorilor noştri. Răspunsul ar fi orl-ce, alt loc al numărului nostru de acŞi. In locul chiă, mai ales cu situaţia încurcată
Decă vom compara dotaţiunea de numai arangeara sărbărilor jubilare şi cân­ al doilea a luat cuvântul : din Austria. După-ce foia ungurescă
300 fl., respective 400 fl. a preoţilor cu tarea imnului poporal nu. De jubileul îm­ arată, că pactul cu Ungaria nu se
Br. Solymossy Odon, care salută cu
6 — 7 clase, cu aceea a învăţătorilor, —cari părătesc se jflănuesce î Viena o mare des- pote încheia şi că Germanii din Aus­
n bucuriă proiectul şi ar dori numai, ca si-
peste tot nu au cualificaţiunea preoţilor,— poiare de copii. Vor să adune în turmă pe tria îşî continuă politica lor oposi-
tuaţiunea financiară să permită a duce în­
şi de vom considera, că învăţătorii, la cei micuţi, ca să cânte imnul împăratului ţională de rassă, pune întrebarea, că
deplinire acâstă întregire a venitelor preo­
prima lor întrare în oficiu, căpăta lâfa de şi să fluture stâgul negru-galben. Nici das­ ce vre se facă Majestatea Sa mo-
ţescî mai curând, decât în 9 ani.
300—400 fl., apoi cuartir, grădină, lemne călii, nici părinţii nu se gândesc câţi se narchul cu Austria? — apoi con­
Br. Desider Bronay. Condamnă pro­
de foc, adausul quinquenal, şi peste aces­ vor bolnăvi, şi pe câţi îi vor călca în tinuă astfel:
iectul din punctul de vedere al art. de
tea şi dreptul de pensiune, atunci ne vom piciore caii. Vorbitorul atacă apoi pe me-
lege XX din 1848, după care trebuinţele „De ce se alipesce aşa de mult curtea
convinge, că în unele locuri, chiar şi tropolitul din Trient, care a oprit preoţi
şcolare şi bisericescl ale tuturor confesiu­ de tradiţiile învechite ? De ce se lâgă de
preoţii cei cu 8 clase, sunt mai slab do­ mei să cetâscă „Bosener Zeitung“. Trăim
nilor sunt a se acoperi din cheltuelile co­ Viena şi de Nemţii ingraţi, de germanis­
taţi, decât învăţătorii. ore într’un stat de drept — dise — când
mune ale statului. Biserica romano-catolică mul armatei şi de hegemonia Austriei, când
Considerând acestea,' precum şi îm­ un popă nebun eutâză a da un edict atât e în stare să-şi doteze preoţii din propriele aici e Ungaria? Deja Eugen de Savoya,
prejurarea, că prin legile aşa numite poli­ de neruşinat? (Fischer cătră Wolf: Ce de- Bismarck şi Moltke, precum şi Napoleon
sale averi. Aceste averi însă după originea
tice bisericescl au pierdut din venitele lor josire! — Zittnilc: asta-i cultura germană! lor datâză dele stat; vrând deci a traduce i-au spus, că punctul de gravitaţiune al
şi preoţii cei ce de present au dela paro- Hagenliofer: Pfui! să vă fiă ruşine). Mai în praxă principiile art. XX din 1848, ar monarchiei Habsburgilor este Ungaria...
chiile lor 800 fl. fără a li-se fi pus şi lor bine gândiţi-vă la aceea, să opriţi calea
trâbui, ca tote bisericile recepte să fiă do­ „Hotărâscă se Majestatea Sa a-şî tran­
în vedere vre-o despăgubire dela stat: acestui popă ! . . .
tate din partea statului în aşa măsură, ca spune politica imperiului în Ungaria. îna­
atunci bisericele cu drept cuvânt pot pre­ După acâsta Wolf vorbesce despre nu­ ele să-şi potă acoperi tote trebuinţele şi inte de acâsta tote au fost austriaco: cur­
tinde, ca modestul ajutor, ce-1 dă statul, mirea lui Gleispach la postul de preşedinte
să-şi salariseze şi preoţii din propriele tea, diplomaţia, armata, finanţele şi influ­
să-l pună la disposiţiunea lor, pentru-ca al tribunalului suprem din Gratz. Nu tre- mijloce. Nu primesce proiectul, de-o parte enţa, âr Ungaria a fost jertfită Austriei ;
pentru-eă el aduce pe preoţii evangelici în viitor să nu mai fiă aşa. Nu dieem, ca
în mai mare dependenţă de stat, de cum Austria să fiă subordonată Ungariei, ci di­
mai putem releva încă odată faptul, că logia poporană se întâmplă în maioritatea u aduce mai ales pe romano-catolici; de nastia habsburgică şi principele ei să se pună
etimologia poporană nu e un factor de caşurilor inconscii, âr principiul, care con- alta, pentru-că preotul, fiind funcţionarul şi pe punctul, că în primul rend este rege ma­
directă, nemijlocită creaţiune a limbei, ea diţionâză acest proces spontan, e principiul omul de încredere al bisericei, nu este ghiar şi că regatul maghiar este puterea şi
e acel factor, care, per eminenţiam, contri- clarităţii şi al evidenţei, e tendinţa instruc­ permis să stea sub altă influinţă şi să-şi vacţa lui. Croiască-şî politica esternă şi in­
bue la naţionalisarea a tot ce e strein, ca tivă a poporului de a înţelege tot şi a face agonisâscă pânea din altă parte, decât ternă conform pretensiunilor şi intereselor
formă şi înţeles, seu ia cel puţin aspectul şi pe altul să înţelâgă. dela biserică. juste şi firescî ale naţiunei maghiare, şi va
de strein în imperiul limbei românescl Er Rămâne, ca cele ch se s & l ilustrez Ernuszt Kelemen vorbesce în favorul vedâ, că mai uşor va putâ să tracteze cu
0
în splendore şi claritate sunt îmbrăcate în cu exemple cât mai bogate şi caracteris­ proiectului şi-l primesce. Austria. Numai decât se vor purta altfel
domeniul acestei limbi în primul rând ele­ tice, ceea-ce se va întâmpla în partea a Prea Sânţia Sa Nicolae Popea, epis­ cei din Viena şi Praga, dâcă principele co­
mentele indigene, autochtone, elementele doua a acestui studiu, unde voiQ. tracta eti­ copul Caransebeşului, declară pe scurt, că mun le va vorbi din Budapeşta, căci vor
aduse de-acasă — cum dieea Miklosich — mologiile poporane române după diferitele se alătură întru tote la espunerile şi la înţelege atunci, că Corona nu mai e avi-
deci elementele moştenite dela Romani. categorii şi sfere ale vieţii, în cari mai ales propunerea făcută de episcopul Meţianu. sată la ei, fiind-că are sprijin în întregă
Acestea formeză isvorul de viaţă al limbei să validitâză. Episcopul evangelic Pr. Bălţile: Nu Ungaria.
românescl; ele vor însufla duh de viaţă ro- Bibliografie. Studii speciale românescl, primesce proiectul, căci prin el statul îşi „Poftiţi şi priviţi la noi. Guvern şi
mânescă şi elementelor exotice, ce se stre- după cum am accentuat din capul locului,
arogă putere disciplinară asupra preoţilor, majoritate se întrec în câştigarea graţiei
coră în împărăţia graiului românesc. nu putem înregistra. Afară de încercarea ceea ce este o afacere internă a bisericei; Coronei. Chiar şi oposiţiă maghiară e atât
lui Şăineanu şi Oreţu amintită în fruntea
E remarcabil şi semnificativ, că aceste afară de aceea, proiectul nu ţine sâmă de de leală, încât în „Reichsrath“-ul din Viena
acestui tractat, mai putem menţiona şi în­
elemente originale ale limbei românescl cercarea poetului Ooşbuc de a interpreta marile contribuţii bisericescl, la cari s’au nu se mai află nici o partidă, care ar con­
sunt mai puţin alterate de procesul etim. cam tot în felul acesta câte-va pr-overbe angajat credincioşii săi pentru dotarea mai cura în privinţa acâsta cu ea. Miniştri nu
pop. Lucrul e uşor de înţeles, odată ce am românescl (Biblioteca nostră Nr. 3—4). bună a preoţilor, âr ministrului îi dă pu­ se clatină încoce şi încolo, ca cei vienesl,
constatat, că etimologia poporană e un fac Etimologiile poporane ale limbei nem­ tere discreţionară în ce privesce subtra pe cari îi suflă vânturile din parlament.
ţesc! au fost colectate şi studiate de K.
tor de românisare în organismul viu al lim­ gerea ajutorului. Cum se face dâră, că Majestatea Sa esi-
Andrescn liber deutsche Volksetymologie.
bei românesc!. Elementele latinesc!, deci Ministrul de culte Iidiu Wiassics: tâză a folosi acâstă putere de-aşî face prin
Heilbron 1876.
românitatea întrupată a limbei, nu mai are Pice, că în ce privesce puterea disci­ Ungaria independent tronul său austriac
Asupra celor latinesc! a publicat o
lipsă do românisare. interesantă monografie O. Keller. Lateini- plinară din partea statului, acâsta e ne­ faţă cu partidele austriaco, cari se luptă
Am constatat mai departe, că etimo- sche Volksetymologie. — Lipsea 1891. apărat necesară în interesul statului. Ceea între sine, faţă cu Nemţii şi Cehii?