Page 103 - 1898-05
P. 103
Nr. 116 —1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.
„ Urmarea frescă a respingerii pactului veranii aliaţi şi amici, în număr de 18 şi culaţii sprijiniţi de Americani. Amănuntele ULTIME SOIRI.
şi a crisei austriace nu pote fi, decât ca, vre o 40 de representanţi ai caselor prin acestei lupte lipsesc. Bombardarea oraşului
corespunzător raporturilor internaţionale ciare. Ca representant al împăratului Chinei Santiago a durat dela 8 pănă la 11 ore. Budapesta, 8 Iunie. In şedinţa
schimbate şi a posiţiei monarchiei, înţelep va fi ministrul de externe Li-Hu-Tsang. Se dice, că în acestă luptă ar fi cădut 5 de acjî a camerei deputaţilor Kom-
ciunea regelui nostru Francisc Iosif, l’ar Asemenea vor sosi şahul Persiei şi Kedivul oficerî spanioli şi că corabia spaniolă „In loasy a interpelat pe ministrul Wlas-
decide, ca punctul de gravitaţiune al monar Egiptului. Se va ţine o mare şi imposantă sicî în cestiunea congruei catolice.
fanta Maria Teresia“ s’ar fi cufundat.
u
chiei se-l transpună din Viena la Budapeşta . revistă militară, la care vor defila două Ministrul a răspuns, ca deja s’au fă
Lupte pe insulele Filipine.
Nu-i vorbă, „Budapesti Hirlap“ corpuri de armată. cut paşi, ca tbte parochiile se facă
n’are gust reu. El esprimă un vis Din Honkong se anunţă, că resculaţii conscripţiile necesare. Pănă acum
Armata română. Creditul de 20 mi au năvălit asupra Manillei. Un regiment 5260 parochii au trimis datele de
frumos nutrit din vremuri de cătră
lione lei votate de Corpurile legiuitore ro lipsă. Pentru îmbunătăţirea sorţii
Maghiari — înse dela vis pană la spaniol a trecut pe partea lor şi ar fi îm
mâne ministrului de răsboiă, va fi întrebuin preoţilor catolici statul a dat 90,000,
realitate e o grozav de mare să puşcat pe toţi oficerii.
ţat în modul următor: Două milione pentru „Agenţiei Reuter“ i-se comunică din în mare parte greco-catolicilor. Mi
ritură.
compleetarea echipamentului şi subsistem Manilla cu data de 2 Iunie, că între Ma- nistrul declară, că în Septemvre se
ţelor de reservă. Cinci sute mii lei pentru nilla şi Cavite s’a dat o luptă între Spa vor pută întruni membrii comisiunei
44
„Făi'ă comentarii . compleetarea organisaţiei ambulanţelor pe nioli şi resculaţl. In lupta acesta să fi că de supraveghiare, al cărei preşedinte
Raportorul nostru dela aduna picior de răsboiă. Patru milione lei pentru dut 150 Spanioli. Resculaţii au fost res e metropolitul de Agria. Activitatea
rea din Haţeg a Societăţii pentru cumpărarea a două monitore fluviale, trei pinşi. Tot „Agenţiei Reuter“ i-se comunică comisiunei pentru Congruă nu tre-
fond de teatru român, ni-a vorbit torpilore de mare şi pentru armamentul din Manilla, că lupta dintre Spanioli şi bue se fia împiedecată; guvernul se
între altele şi de-o telegramă, ce acestor vase, precum şi materialul torpile resculaţl a durat 70 de ore, deşi bântuia va îngriji, ca cestiunea congruei se
c|ic© că a sosit la Haţeg dela Livă- lor. Un milion patru sute mii lei pentru un vifor grozav. Resculaţii voiau să atace fiă resolvată urgent.
zenî. Acestă telegramă a făcut o compleetarea armamentului fortificaţiilor oraşul, însă admiralul Dewey i-a amenin Budapesta, 8 Iunie. Ac}! s’a fă
durerbsă sensaţiă, fiind-că spune, că dimprejurul Bucurescilor. Şâpte milione ţat, că-i va bombarda, decă nu se vor su cut alegere de nou rector magnifi-
o societate de mai mulţi studenţi şi şâpte sute cineî-c}ecî mii lei pentru con pune poruncii lui de a nu se deda la ja cus la Universitate. In locul lui Her-
alţi Români din Tergu-Jiu, cari voi strucţie de nouă casarme. Trei sute mii lei furi. czegh a fost ales profesorul de me
seră se vină la adunare la Haţeg, pentru remonte de cai. Pantru milione lei Lupte violente au mai fost între Spa dicină Geza Mihalkovicî.
au fost opriţi în drum. Fapta acbsta pentru 15.000 pusei model 1898, 2.000 să nioli şi resculaţl şi la rîul Zapote, între Madrid, 8 Iunie. Cu ocasia bom
Românii întruniţi în Haţeg au atri- bii de artilerie, 3.000 săbii de cavalerie, Bacolor şi Las Pinas. Resculaţii însă au bardării dela Santiago, Americanii
buit’o guvernului unguresc şi gen- 2.000 baionete, 1.000 de lănci şi, în fine, fost respinşi. au descărcat 1500 ghiulele. Strică
darmilor lui. Lucrul s’a petrecut înse pentru dileritele muniţiunl de răsboiă, re- Cum se vede, Americanii şî-au dat ciunile pricinuite sunt bagatele din
de rendul acesta altfel şi dă o paraţiunl de materiale, construcţii de tră arama pe faţă. In lipsa de putere armată punct de vedere militar. Corabia
1
tristă espiicare despre el următorea suri şi altele. pe uscat, ei au dat mâna cu bandele jă- „Reina Mercedes * a fost cufundată.
telegramă din Tergu Jiu, ce o pu
Temerile lui Milan. Din Agram se te- fuitore ale resculaţilor, pe cari înşi-şl nu
blică foile de Mercuri din Bucii- le mai pot ţine în frâu. Acestă tovărăşiă
legrafâză, că eu totă victoria strălucită elec D I V E R S E .
rescî:
torală a partidei guvernamentale din Ser nu prea face onore Americanilor.
Directorul gimnasiului local a cerut Tuilleriile. Este seiut, că pomposul
bia, totu-şl exregele Milan nu se crede
autorisarea ministerului respectiv să facă. palat al lui Ludovic XVI şi al Napoleo
sigur în Belgrad şi plănuesce, ca comanda
o escursiune geografică cu elevii la Sarmi- L i t e s» a t ei s* ă» nilor, Tuilleriile, a fost incendiat de cătră
supremă a armatei s’o transpună la Niş.
segetusa. comunişti în 1871. Partea de mijloc a ad
Tot la Niş se va întruni şi scupştina. Cuvântări bisericesc!- D-l Ioan Genţ,
Ministerul autorisând escursiunea, pro mirabilului palat s’a nimicit total, aripa
paroch gr. cat. în diecesa Oradiei mari,
fesorii şi trei-decî elevi au plecat erl spre Francia şi China. Din Paris se anunţă, stângă de cătră Sena, care pârtă numele
asesor consistorial şi membru al esactora-
Sarmisegetusa. Ajunşi la vama nostră Paiuşî că ministrul de esterne Hanotaux a comu „Pavilion de flore", a fost încurând res
tului diecesan, a scos Tomul I din cuvân
şi când escursioniştii o părăseau, sosesc în nicat consiliului de miniştri, că China a taurată, âr aripa drâptă numită „Pavilion
tările bisericesc! de Massilon, celebrul ora
u
fuga mare a cailor gendarmi români, care dat deplină satisfacţiă Franciei pentru uci de Mars n’a fost reconstruită decât între
tor frances, episcop de Clermout şi mem
fuseseră trimişi de prefect după ordinul pri- derea misionarului Bertollet întâmplată în anii 1875—78 pe când mijlocul a rămas cu
bru al Academiei francese. Traducerea e
nndui-ministru, ca se oprescă pe escursionişti Kumagri. Guvernul chines a pedepsit pe totul gol. In locul acesta se află aZî piaţa
făcută din originalul frances, într’o limbă
şi sd-i forţeze a se înapoia, ceea ce s'a şi în funcţionarii acusaţl de negligenţă, a dat „du Carroussel**. In diferite rânduri s’a plă
românâscă frumosă şi uşoră. Esecuţiunea
tâmplat. AdI nopte târcjiu tristul convoiă o despăgubire de 100,000 franci şi a pro nuit ca palatul să fiă renovat, însă totdâuna
technică e escelentă, tiparul cam conden
excortat a sosit în oraş. Acelaşi lucru s’a mis construirea unei capele. Afară de a- renovarea s’a împiedecat sâu de mărimea
sat, dâr frumos şi curat. Ortografia Aca
întâmplat şi altor persone, munite şi ele cu câsta China a dat voie Franciei să con- cheltuelilor seu de temerea, că Tuilleriile
demiei Române (cu semne). Opul, care
acte în regulă a trece graniţa, care de struescă o liniă ferată în câmpia Sikiang. reconstruite vor câştiga aderenţi noi pentru
conţine peste 400 pag. format mare 8°, e
fapt este închisă pentru orl-cine până la dedicat Prea Sânţiei Sale părintelui epis ideia monarchică. Acum din incidentul es-
26 curent, când s’o termina la Haţeg, unde Scirî merunte din România. M. S. Re cop Miliail Pavel şi e provădut cu clausula posiţiei francese dela 1900 Societatea fran-
gele îşi va stabili reşedinţa de vară la Si
s’a bănuit, că o să mergă escursioniştii şi cesă de arte a hotărît se construâscă pe
naia în 5 Iunie st. v. Tot atunci se va sta aprobărei Ordinariatului diecesan din Ora-
celelalte persone, sărbările date pentru piaţia Carroussel o zidire provisoriă. Re
bili la Sinaia şi Principele şi Principesa dea-mare. Prin traducerea acestor cuvân
adunarea fondului necesar fondărei teatru României şi micii principi. numitul pictor Edmund Detaille a propus
tări ale classicului orator şi scriitor fran
lui român de acolo. — D-l locotenent-colonel Teişanu a ces Massillon, ale cărui opuri sunt traduse însă, ca în locul unei zidiri provisoriă
Camaraşescu, deputat. fost graţiat Vinerea trecută de restul pe în limbile culte ale Europei, d-l traducător să se facă una permanentă, fiind-că palatul
depsei de 60 de dile arest, la care fusese Luxemburg folosit pentru espunerl este
a făcut clerului român un bun serviciu.
condamnat în urma intervenirei ministru- prea strimt şi pe lângă acâsta noua zidire
lui-preşedinte Sturdza. Opul costă 2 fl. 50 cr. plus 30 cr. porto
SCIRILE DILEI. recomandat. Se pote procura dela traducă să se pună în legătură cu Louvrul, unde
5 — Preşedintele consiliului a plecat în se află vechia colecţiă de antichităţi ar
streinătate la băi, primind un concediu torul Ioan Genţ, paroch gr. cat. în Haieu
— 28 Maia v. tistice. Ideia acâsta'a întâmpinat aprobai ©
-
dela 25 Mai fi pănă la 30 Iunie st. v. Mi (Hâjo, p. u. Pecze-Szollos, via Nagy-Vârad).
Congregaţia comitatului Sibiiu. Erl s’a nistrul de interne Ferekide îl va înlocui Pentru România 6 lei 50 bani; deposit în multe părţi. Architectul Francisc Nor
•ţinut în Sibiiu Congregaţia eomitatensă. interimal pănă la reîntorcerea sa. general la librăria Socec et Comp. în Bu mand plănuesce a-se zidi în locul Tuil-
La ordinea «Jilei a fost şi o representaţiune — Consiliul comunal din BucurescI curescI. ieriilor un nou palat, care să fiă şi mai
cătră guvern în contra maghiarisării numelor. s’a ocupat cu cestiunea serbărei dilei de * frumos, decât cel vechia.
11 Iunie, a cincl-cjecea aniversare dela re
Congregaţia a primit representaţiunea, însă A apărut nr. 19 al revistei „Foia Congresul cu multe limbi. In luna Ia
voluţia din 1848. S’a ales o comisiune, care
1
propunerea, ca ea să fiă circulată la tote Populară *, care apare în BucurescI, strada nuarie s’a ţinut în Roma adunarea aşa nu
să compună programul acestei serbări.
comitatele, a fost respinsă. Membrul Dr. Domnei Nr. 20. Materia din acest număr mitei „Congregatio propaganda fidei“. Des-
— Agentul diplomatic al Bulgariei,
Lemenyi a interpelat în causa prigonirilor, e variată, âr ilustraţiile bine reuşite. „Foia baterile s’au făcut în nu mai puţin decât în
MinciovicI, a avut o lungă întrevedere cu
ce se fac în Selişte pentru stâgurile trico Populară** este una din cele mai eftine
d-l Sturdza în ajunul plecărei acestuia, al 30 de limbi. Congresul a fost deschis de-un
lore arborate la 15 Maiu. Şese seliştenl au căreia scop a fost, să se stabilâscă pro publicaţii săptămânale. Costă şepte corone prelat engles în limba italiană. Apoi s’au
•fost arestaţi pentru acâsta şi s’a pornit o grama primirei Principelui Ferdinand al Bul abonamentul pe un an. Numere de probă făcut rugăciuni şi s’au auZit pe rând lim
aspră cercetare. gariei în România. Nu s’a hotărît însă ni se trimit gratuit. bile : hebraică, caldeică, syrică, arabică,
mic definitiv. *
Congresul Ligei culturale s’a deschis limba Copţilor, Armenilor, Chinesilor,
Duminecă la Ateneu. S’au ţinut două şe 3. Un mijloc de casă ieftin. Pentru regularea A apărut Nr. 24 din revista pentru Malabarilor, limba hindioă, persică, tur-
şi conservarea unei mistuiri bune se recomandă familiâ „Foia pentru toţi**, cu următorul câscă, zulukaferică, francesă, englesă, ger
dinţe : una diminâţa şi alta după amedî.
cunoscutele prafuri Seidlitz a'e lui Moli. Cutii ori bogat sumar: Ascultă lună, Fior. I. Be-
Preşedintele D. M. Vlădescu a pronunţat ginale 1 fl. bucata. Se pote căpăta dilnic prin mană, polonă, slavă, albanâsă, română, nor-
cescu. Agricultura la noi (Convorbiri săp vegică, ba chiar şi limba ungurâscă. La
•cuvântarea de deschidere, după care au mai postă de cătră farmacistul A Moli, lif'erentul
tămânale), O. Râmnic-Duţescu. Bucăţi de congres a fost de faţă aprope întreg
vorbit d-nii Take Policrat, Chr. S. Nego- curţii din Yiena Tucblauben 9. In farmaciile din
provxnciâ să se ceră preparatul lui Moli provăcjut scrisori, Yirgiliu Gilli. Asinul şi şcolarii. Colegiul cardinarilor.
escu, general Anghelescu şi alţii. D. Ră-
cu marca de contravenţie şi subscriere. Pasărea angelus, 1. Achimescu. O palmă
dulescu-Motru a cetit raportul gestiunei 9000000000000000000008
pentru Zece talere. Petre Ispirescu, De la
anului expirat. In şedinţa de după amâdl Medic român în Karlsbad.
Vrancea. Discursul d-lui C. I. Stăncescu.
■s’a făcut alegerea comitetului. Au fost pro Rgsboiul ispano-american. u
clamaţi aleşi d-nii Barbu St. Grădişteanu, Oe va să Zică un „Miliard . Velocipedia Medic «aniversat
şi avantagele ei, Dieger. Mortea amorului,
Dr. C. Istrati, Al. Lupaşcu, S. Perietzeanu- Americanii la Cuba. Haralamb G. Lecca. Din câte-va origine, Dr. Homulus L. Crăciunu
Buzău, Barbu Păltineanu, M. Vlădescu, D.
O soire telegrafică oficiosă din Ha- traducere de Moş Dumitru. Snove. Anec Medio clinic în spitalul univers imp. reg.
Jfeniţescu. D-nii C. Bădidescu-Motru, Anton
vanna anunţă, că flota americană a înce dote. Din ţâra glumelor. Credinţe popo din Viena (clinica D-lui consilier de curte
Vanicu şi Dimitrescu-Brăila au fost aleşi
put la 6 Iunie să bombardeze de nou San rane. Spicuiri. Care apă e mai bună? Prof. Neusser). Specialist pentru morburile
-censorl.
tiago. Colonelul spaniol Aldea s’a luptat (Igienă). Cronica agricolă, D. Care e omo- interne. Medic al asociaţiunei pentru în
grijirea studenţilor morboşl din Viena. Pro
lubileul domnirei monarchului. Serbă vitejesce între Santiago şi Punta Caprera rîtorul (roman). Flora Apicolă (Apicultură),
tector: Majestatea Sa împăratul etc. eto.
rile cu ocasiunea jubileului domniei de 50 cu resculaţii şi cu corăbiile inimice. Ghiu Diger. Tribuna tinerimei. Jocuri şi petre
Ord. din 1 April pănă în 1 Octomvre
de ani a monarchului Francisc Iosif, vor lele americane au nimerit tot în resculaţl, ceri. Poşta redacţiei. Reţete şi sfaturi. Pu
dela orele 6—9 a. m. şi 3—5 p. m. în
-ajunge la apogeul lor în cursul verei. fără să fi făcut ceva pagubă Spaniolilor. blicaţii etc. etc. Miihlbadgasse casa „Schwarzes RossL 28
Atunci îşi vor da întâlnirea la Viena su Colonelul Aldea a atacat vehement pe res oooooooooooooooooooooe
