Page 105 - 1898-05
P. 105
KEDACŢIUNEA, „gazkta« iese în flgcare iji.
Aflministraţiiinea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe nise luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii do Duminecă 2 fl. po an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe şăse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BINISTRAŢIUNE în Braşov şi ia N-rii de Duminecă 8 franci.
urmăfcorele Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Naehf. ciele poştale din întru şi din
SSax Augenfeld 4. Emerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelik. Abonamentul pentru Braşov
In Buelape sta : A. V. Goldbor- Admmistrafiunea, Piaţa mare,
ger, Ekstoin Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, eţagiu
burg: Marolyl 4 Llobmann. L: Pe un an 10 fl., pe ş6se
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 cr.
riă garmond pe o colină, 6 or. Cu dusul în casa: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu 12 fl., po 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. s6u 15 bani. — Atftt abo
RECLAME pe pagina a S.a o namentele cftt şi insorţiunile
seria 10 or. siu 30 bani. sunt a se plaţi înainte.
Nr. 117 Braşov. Sâ
Absolutismul lui Wlassics. naţionalităţilor, vre s’o resâlve pe Proprietarul (ungur) Bereczhy a voit să în ce le cred, decă n'aşl pute dice aici: cele-
cai piezişe, cu forţa şi cu banii. Gru- chidă vitele ţăranilor români, cari păsceau ; lalte popore ale Austriei nu vor permite
Iu nici un resort ministerial al vernul, cfi contele M. Esterhazy, pe proprietatea sa. Ţăranii s’au opus şi nicî-odată, ca să aibă aici o limbă de stat
se
terei unguresc!, nici chiar în al in — căci de acesta e vorba — nu se voiră să oprescă cu puterea (? — Red.) în germană (Cehii aplaudeză; reprobări în
ternelor. nu se dă pe faţă în mod gândesce de-a câştiga încrederea na chiderea vitelor. Proprietarul vâdend, că stânga).
atât de brusc absolutismul parlamen ţionalităţilor, din care causă se teme nu pote răsbi cu ţăranii, a chiămat în aju Dr. Pommer: Atunci vă vom forţa!
tar, de care suntem bântuiţi de atâta, mult, că prin forţă şi ajutăre bănesc! tor gendarmeria. Fiind-că poporul n’a voit Wolf: Puteţi iutreveni apoi ârăşî cu
amar de timp, ca în resortul minis Ungurii nu vor isbuti nicî-odată a să asculte nici de gendarml, aceştia aupuş- poliţia în contra limbei de stat germane.
terului de culte şi instrucţiune pu realisa idea de stat maghiar. cat între ei. Puşcâturile au avut efect oribil: Dr. Kramarz: De aceea veniţi d-v6s-
blică. Ministrul Wlassics par’ că a pre dece omsnî, între cari primarul, curatorul, tră şi Ziceţi: Voim vechia supremaţia,
Adevărat, că în ce privesce vol- simţit, ea din partea acesta ’i seva crîsnicul şi un jurat, au cădut jos într’o decă merge: în Austria, decă nu merge:
niciile şi forţa brutală resortul de spune în faţă un adevăr sdrobitor, baie de sânge. Dintre cei căcluţl trei asa altundeva. Tocmai acest radicalism este
interne al lui Perczel este şi remâne căci s’a grăbit a lua cuvântul înain naturii înatetliat, er cei-laiţ! în mare cel mai periculos, căci alt-fel radicalismul
ne’ntrecut. Der tdte acestea se se- tea lui Esterhazy şi a vorbi în cons- parte au fost răniţ! de morte. Teatrul în e aci în urcare, aci în scădere, fiind-că nu
vîrşesc mai mult pe răspunderea per ciinţa puterei absolutiste, ce o eser* tâmplării fu umplut de ţipete desperate, în e cu putinţă, ca un popor să rămână în
sonală a ministrului, care ne mai cită în parlament politica culturală cari se mesteca înfiorător horcăitul muri conţinu radical, de ore ce doresce să vadă
întrebând camera, ordonanţâză şi maghiară, al căreia purtător este. Şi bunzilor şi strigătul după ajutor al celor împlinite şi postulate positive. D-vostră
poruncesce după plac. Când ordo nu s’a mărginit de a-şî apăra pro răniţi. Cei rămaşi nevătămaţi fugiră plân radicalii (germani) aveţi un program po-
nanţele şi poruncile sale ating mult iectul cu argumentele cunoscute, că gând şi blăstâmând la casele lor, umplând sitiv: susţinerea veehei supremaţii cu ori
puţin şi pe Ungurii din oposiţiă, el tbte, bune rele, sunt numai pentru comuna cu ţipetele şi vaietele de spaimă. ce preţ.
este interpelat şi luat de scurt în salutea „statului naţional maghiar", Mai e de notat, că in urma puşcâturilor au Crisa ce domnesce aZî în Austria, nu
dietă; pentru isprăvile înse, ce le ci răspunzând episcopului Meţianu, a pierit şi şese capete de vite' . este o simplă crisă pentru ordonanţele de
1
sevîrşesce faţă cu poporaţiunea ro debutat din nou cu nisce afirma- Ast-fel descrie telegrama fbiei limbă; ea este un rău, care atacă rădăci
mână, cţisă „duşmană statului", dieta ţiunî, suspiţionăr! şi ameninţări, prin unguresc! barbaria sevîrşită do gen- nile şi fundamentele statului. (Aşa e! în
nu i portă grija, nimeni nu-1 trage car! a voit să se înfăţişeze ca un darmî, cari fără milă şi c’o sălbătă- partea Cehilor tineri). De aceea nu ajută
la răspundere. Decă n'am sci, că Jupiter toncms, dela a căruia graţiă cie uimitore au tras cu glbnţe în aici mijloce paliative. Parlamentul ăsta, ce-1
acesta nepăsare este de fapt o con atârnă sdrtea culturală naţională a carne viie, răsturnând la pământ trei vedeţi aici, e mort, şi aceia, cari l’au în
simţire tacită, — care în aşa (fisa Românilor din acest stat. ţeranî omorîţî şi flece greu răniţi, gropat, a-ţl fost D vostră şi nimeni altul
opiniune publică maghiară, condusă La justa împutare, ce a făcut’o înregistrând acest cas sângeros fbia (Aprobări din partea Cehilor, reprobări în
c
do pressă, se transformă în apro episcopul Meţianu regimului maghiar, maghiară Z' ® între altele: stânga) Aţi tăiat înşi-ve crenga pe care
bare făţişă, — s’ar pute crede, că că n’a permis confesiunei gr. or. „Viaţa de om în Ungaria începe să a-ţî şeZnt.
volniciile şi prigonirile în contra române de a-şî înfiinţa gimnasii con devină în timpul din urmă forte ieftină . . . A. Steiner: Prin poliţia, ce a-ţî adus’o
ndstră pe terenul administraţiunei fesionale nici pe banii ei proprii, Gendarmii arată mereu mare aplecare pentru în cameră.
politice se fac în cea mai mare parte ministrul Wlassics a răspuns într’un pregătirea băilor de sânge. Aşa se vede, că Dr. Kramarz: Parlamentul e mort,
ţâră soirea dietei. mod, care nu numai, că n’a fost la la acâsta îi încurageză acea gonă nemilâsă, pentru-că aici principiul orl-cărui parla
Nu aşa stă însă lucrul în ce loc, der ar trebui să înspăimânte pe pe care puterea a aflat de bine s’o pornescă mentarism e nimicit; aici nu domnesce
privesce acţiunea, de o desfăşură or! şi ce om cu judecată rece vă- contra a tot, ce are aparenţa socialismului. principiul majorităţii, aici domnesce şi
ministrul unguresc ce culte şi instruc <fend, cum sunt tractate în ace9t Recunoseem, că şi poporul trece une-ori poruncesce absolut numai minoritatea, nu
ţiune publică „în interesul statului". stat interesele de cultură a peste trei marginele, acesta însă nu este causă sufi cu mijlocele minţii, ci numai prin forţă.
Absolutismul esercitat de d-1 Wlas miliăne de cetăţeni de altă limba cientă de a culca la pământ omenii, cum e (Cehii aprobă viu). Acesta este o pericu-
sics în ale scolelor şi bisericelor şi naţionalitate. datina să se facă cu animalul turbat... In- losă negare a parlamentarismului, aşa că pe
este şi în formă un absolutism pur Au avut reson foile guvernului, tr’adevăr a sosit timpul, ca gendarmeria şi acesta basâ nu mai pote cresce nicî-odată
parlamentar, căci el n'are, decât să ca au adus fdrte ciuntită acestă autorităţile să tracteze mai uman cu po ceva sănătos. De aceea Z ' ° : dâcă s’ar ca
apară înaintea „părinţilor patriei" parte a vorbirei ministrului, căci ea porul şi să nu recurgă îndată la mijlocul pitula înaintea d-vostră, dâcă vi-s’ar ceda
cu orî-ce suspiţionări, cu orî-ce acu- nu păte, decât să ilustreze în mo estrem: la puşcă. Cel ce sâmânâ vânt, culege şi, urmând dictatului -minorităţii d vâstră,
saţiune şi ameninţări şi este dinainte dul cel mai trist starea asuprită, în furtună . s’ar cassa ordonanţele de limbă, atunci s’ar
u
sigur, că pe câtă vreme acestea vor care se află aici scălele şi instruc Decă chiar o fâiă ungurâscă, ucide acâsta cameră, căci printr’asta i-ar
li îndreptate în contra naţionalită ţiunea românescă. alo cărei sentimente şi porniri ostile fi dată fiă-cărei minorităţi arma în mână,
ţilor nemaghiare şi îndeosebi a Ro Dăr d-1 Wlassics se simte, cum faţă de Român! sunt cunoscute, se prin care să-şî potă acapara puterea (Apro
mânilor, pentru pretinsa salvare a am cjis, absolut în resortul său. El înfiorâză de-atâta selbătăeie a gen- bări la Cehii tineri).
intereselor de cultură ale „statului e sigur de sprijinul dietei. Ce lipsă darmilor unguresc!, ce se (ficem noi, Wolf: Inceteză, president al poliţiei,
naţional maghiar", el va fi aprobat ar mai fi der’ să mai afle ţâra şi ou ce termeni am pute să înfierăm care ai chiămat în cameră pe cei cu chi-
şi aplaudat unanim. lumea, ce anume argumente a fo acestă criminală violenţă a gendar- vera! (Alusiune la Kramarz, fost vice-pre-
Aşa se întâmplă în ambele ca losit el spre a respinge afirmaţiuniie inilor, cărora li-s'a prefăcut in obi- şedinte pe timpul marei obstrucţiunî).
mere ale parlamentului uDgar şi tot şi plângerile, ce se baseză pe cele ceiu de a trage cu gldnţe în poporul Dr. Kramarz'. D-tale, d-le Wolf, nu
acâstă unanimitate ar fi dobândit’o mai tari argumente ale iegalităţii, nostru, fără nici o temere de răs mai plăcut putea să-ţi fiă, decă vin înăun
ministrul Wlassics şi Marţa trecută dreptăţii şi ale echităţii? pundere ? tru chivere. (Ilaritate). Diagnosa, ce am fă
în camera magnaţilor, dâcă obiectul, cut’o, e mai mult ca tristă, e desperată. Nu
de care se tracta, întregirea venite e ertat însă a despera. Mai e încă o uşă
lor preoţeacî din partea statului, nu Baia de sânge dela Bol. 0 enunciaţiune a Cehilor în de scăpare. Eu cred, că ori şi care va ad
ar fi atins în mare măsură şi inte — ])ece Români împuşcaţi. — parlament. mite, că un centralism aşeZat pe domnirea
resele bisericelor maghiare. unui popor, e cu neputinţă în Austria...
Cu tdtâ oposiţiă, ce a întimpi- In comuna Doi din cercul pre Am amintit eri pe scurt ceva Statul trebue să se întorcă la tradiţiunile
nat’o inse proiectul d lui Wlassics toria! al Almaşului, aprăpe de gara despre importantul discurs al con sale istorice, la problema sa istorică, ca să
din pai tea căpeteniilor bisericesc! Nadăş, pe linia ferată Cluşiu-Huedin- ducătorului Cehilor tineri Dr. Kra fiă o vatră pentru tote poporele (Aplause
pentiu tendinţa şi scopul, ce-1 are, Oradea-mare, s’a întâmplat alaltă-erî marz. Se dă o deosebită importanţă vii în drepta. Reprobări în stânga) şi co
de a face posibilă o mare ingerinţă la 8 Iunie n. un măcel sângeros, comis acestui discurs, care e privit ca epi muniunea trebue să-o caute statul numai
a guvernului în afacerile interne ale de gendarmii unguresc! în potriva log pentru sesiunea acâsta din par acolo, unde e biuefăcătore, în cestiunile
bisericilor, ministrul a eşit învingă locuitorilor români. tea Cehilor. De aceea vom reda aici economice. Aceste sunt ideile adresei ma-
tor şi încă cu mare majoritate. Ni se comunică din Hida că în partea din urmă mai însemnată jorităţei, cum am votat’o în comisiune, şi
S a găsit de aată-dată un mag 8 Iunie n. gendarmii au împuşcat a lui. sunt convins, că principiile adresei majori
J
nat de frunte, care a botezat fătul i]ece ţeranî români, dintre cari trei Credeţi, că ceea-ce n’a putut face tăţii trebue să fiă principiile fiă-cărui gu
hidos al pofiticei lui Wlassics cu inşi au cădut morţi pe loc, er şepte marele partid de stat al stângei germane vern, care voiesce, să scape acest imperiu
adevăratul seu nume, spunând franc au fost răniţi de morte. de odiniâră, veţi face acum introducând din greua crisă. Este convingerea mea
şi fără încungiur, că disposiţiunile Etă acum, ce spune o telegramă, limba germană, ca limbă a statului, într’un firmă, fiind-că nu desperez în viitorul aces
cele monstruose ale proiectului din ce i-8e trimite Ziarului kossutbist timp, când tote cele-lalte popore s’au deş tui imperiu, ci cred, că se va găsi bărba
cestiune s’au întrodus numai şi nu „Egyetertes , din Hida, tot cu data de teptat la o viaţă intensivă naţională ? Nu, tul de stat, care va săvîrşi acestă faptă
11
mai în prejudiţiul şi în paguba na 8 Iunie: şi nicî-odată! (Vii aplause din partea Ce salvatâre. Şi cele 14 milione de popore
ţionalităţilor nemaghiare; guvernul, „Comuna Doi din comitatul Caşocnei, hilor) Sciu, ce însemnă în viaţa politică nu negermane, cari n’au ură şi duşmăniă în
neputând deslega pe faţă cestiunea a fost ac]I teatrul unei întâmplări sângerâse, şi nicî-odată. Ar trebui să desperez în tote contra poporului german (Reprobări în
