Page 106 - 1898-05

Pagin 2. GAZETA TRANSLVANIEI. Nr. 117 — 1898.

stânga), cari nu vor se asuprescă pe ni­ Br. los. Rudnyâhszhy: ţ)ice, că a ce­ Faptul, care ne a surprins mai mult, Procesul de pressă al „Tribunoi Po­
meni, cari nil voesc alta decât dreptate, tit representaţiunea înaintată de archiereii au fost jocurile „Bătuta şi „Căluşarul", porului." Alaltăerî s’a făcut înaintea Curţii
cari nu cer alta, decât scutul legal al ori­ gr. or. şi vre să reflecteze la unele afir­ esecutate de 6 feciori în frunte cu un vă­ cu juraţi din Oradea-mare petractarea fi­
cărei minorităţi naţionale: aceste 14 mi- mări ale ei. In representaţiune se aduce taf; precisiunea mişcărilor, observarea co­ nală în procesul de pressă intentat „Tri­
libne, cari găsesc, că centralismul nenatu­ plângerea, că statul privesce bisericile na­ rectă a tactului, graţia amestecată cu pu­ bunei Poporului" din Arad. Procuratura a
ral trebue delâturat, vor sta în ajutorul ţionalităţilor ca duşmani făţişi, ori ascunşi tere, tote ne-au făcut să credem pe aceşti incriminat un articul apărut anul trecut în
acestui bărbat de stat al Austriei, care va ai săi. Acesta acusaţiune generală nu esistă, flăcăi adevăraţi eroi în de-ale dansurilor foia aradană, intitulat „ Vremea s’a împlinit",
păşi pe acestă singură cale şi sper, că-1 căci şi între naţionalităţi se află patrioţi naţionale; frumos îmbrăcaţi, curat, cu că- pentru care a luat responsibilitatea d-l
vor duce la învingerea, ce va fi atât de credincioşi, der contra celor ce nu sunt ciulele lor de curcani şi cu o lată bandă Aurel Trif, colaborator la „Tribuna Po­
salutară pentru tote poporele. (Vii şi în­ fideli statului, ori coronei, trebue aplicate roşiă de a curmezişul peptului, pe care ar porului". Petractarea a durat 6 ore întregi,
delungate aplause în drepta; mulţi felicită disposiţiunile legei, mai ales decă respec­ fi strălucit neasămănător xpândrele nostre Tribunalul a fost presidat de judele de
pe vorbitor. Reprobări şi sgomot în stânga). tivii sunt învăţătorii şi conducătorii popo­ culori naţionale, „roşu, galben şi albastru", tablă Milhje Gyula, âr acusa a susţinut’o
rului. După el, proiectul nu e silnic, ci tote au mulţumit la culmea chemării pe procurorul Perjessy Mihaly. Ca apărător al
încă prea blând din punctul de vedere al privitori. acusatului a fost d-l advocat din Arad Dr.
Din camera magnaţilor. intereselor statului. Reflectând metropolitu- Piesa „Sore cu ploiă" n’a întârdiat Ioan Suciu. La petractare a luat parte nu-
lui Mihalyi c]ice, că guvernul pentru aceea să-şi susţină demnitatea în rândul celor­ măros public român din Orade şi jur. După
— Desbaterea asupra întregirei venitelor împarte însu-şî ajutorele, căci a esperiat, lalte puncte. Diletanţii sunt binişor versaţi constituirea Curţii cu juraţi, s’a luat na­
preoţesci. — că d. es. din ajutorul de 60 fi. numai 7—8 în de-ale teatrului, deşi stângăcia neînde­ ţionalul acusatului şi s’au pus întrebările
fi. ajungeau în mâna respectivului preot. mânatică, ce caracteriseză pe toţi diletanţii, obicinuite. Acusatul a declarat, că ţine să
După ministrul Wlassics luâ cuvântul: Episcopul Ioan Meţianu, luând cuvân­ n’a întârdiat să se manifesteze cu multă se apare în limba română şi astfel a trebuit
Conte Mauriciu N. Esterhazy: El află, tul în cestiune personală, declară, că sco­ preponderanţă. Faptul, ca atare, n’are nici să se folosăscă un tâlmaciu. Procurorul
că proiectul conţine în sine un simbure al pul bisericei sale nu este de-a lua în apă­ o importanţă dejositore unor persone, a că­ Perjessy, făcând rechistorul, a atacat ve­
absolutismului. Pe timpul împăratului Iosit rare pe preoţii, cari ar dovedi o atitudine ror meseriă divergeză cu totul de aceea, hement pe acusatul Trif, susţinând cu em-
statul a voit să se ingereze în afacerile contrară statului ; precum în trecut, aşa şi pe care o representă. Decă dorim artişti fasă, că stă în serviciul „Ligei valahe". Apă­
interne ale bisericelor. Atunci însă Ungaria în viitor va condamna pe asemeni preoţi pe scenă, e de datoria nostră să ne dăm rătorul Dr. Suciu a pronunţat un lung dis­
a luat posiţiă faţă cu acestă tendinţă; a ori învăţători. tot concursul nostru pentru urcarea acelui curs de apărare, combătând cu energiă
luat posiţiă chiar şi biserica protestantă. Metropolitul Mihalyi, tot îu cestiune fond de teatru, şi atunci vanitosa nostră aserţiunile procurorului şi motivele false
Se vede, că de atunci şi pănă acjl am ajuns personală, luâ cuvântul pentru de a corn poftă va fi satisfăcută, vom pute vede şi ale acusei. Ascultătorii români l’au răs­
departe pe calea decadenţei: „Sunt convins", bate aserţiunile lui Rudnyanszkyi. artişti pe scenă, seu cel puţin profesionişti, plătit curepeţite „să trăescă!" După replică
dise mai departe contele Esterhazy, „că In fine proiectul a fost votat de ma­ ce nu ne vor jigni cu stângăcia lor. şi duplică, Curtea şî-a dat verdictul con-
scopul proiectului nu este de-a introduce joritate, fără nici o modificare. N’am voit prin acesta să înţeleg, că damnator cu unanimitate. După acesta tri­
procedură penală în contra acelor preoţi, producţia ar fi fost doră rea, nu, căci din- bunalul s’a retras pentru a aduce sentinţa.
cari nu portă reverenda cu demnitate. Aici contră a fost bună, der am vrut să reflec­ Sentinţa, pe basa verdictului, condamnă
Dela adunarea din Haţeg.
este ascunsă o intenţiune mult mai seriosă. tez acelora, cari se duc cu oreşl-care apa- pe Aurel Trif la trei luni închisore de stat
Nu voiţi să provoc cu asta ocasiune dis- Dela raportorul nostru primim tiâ la producţiile de diletanţi, pretind artă şi 50 fl. amendă. Acusatul a înaintat ape-
cuţiă de naţionalitate, der eu, care sciu încă următârele amănunte asupra ser­ înaltă, şi când să sprijinescă arta, o lasă laţiă.
ceti printre rânduri, declar pe faţă, că bărilor dela Haţeg:
în baltă.
acest paragraf sa introdus esclusiv de dra­ A V-a tragere la ţintă ferderală aus­
Concertul şi teatrul. Forte plăcut şi măgulitor firilor lor
gul cestiunei de naţionalitate, căci guver­ triacă de jubileul împăratului. Ni se comu­
de diletanţi şi-au înţeles rolurilor: Pante-
nul a negligiat pănă acum de-a se ocupa Era forte natural, ca amăsurat sco­ nică dela Viena : Comitetul a stabilit deja
limon, flăcăul tomnatec,; d-l I. Buzduga a
pe faţă cu cestiunea de naţionalitate. pului societăţii de teatru, să se simboliseze programa pentru cortegiul festiv. El va.
prestat multă forţă în presentarea acestui
Seim şi simţim, că desvoltarea cestiu­ acest scop printr’o producţiune musicală- consta din 12 grupuri. înainte vor merge
flăcău; el umblă să facă bine, der se în­
nei de naţionalitate va sili guvernul de-a literară, în care să avem un anumit tablou grupuri de heroldî, cornişti, tobaşl şi trim-
curcă la prima aparenţă şi totuşi planurile
se ocupa cu ca, însă pe altă cale şi cu alte cât de palid al representaţiilor viitore în biţaşl. Grupul al 2-lea îl vor forma 500—
lui succed.
arme, de cum sunt acelea, prin cari s’a limba română, căci de-ocamdată adevăraţi 800 trăgători la ţintă costumaţi. In frun­
Apoi pretenţiosul Ionel, d-l C. Popo­
obicinuit pănă acum a-şî validita înaltele corbi albi sunt aceste representaţii pentru tea grupului al 3-lea va merge carul fetei
vid, cu fumurile lui de bărbat format n’au
concepţiunl politice, adecă forţa şi banii... societatea nostră transilvănenă. lipsit să se releveze. ţintaşilor (Schiitzenlieselwagen) precedat de
Temelia fiă-cărei educaţiunî corecte este Concertul s’a început la orele 9, având Tot asemenea d-nii D. Vutca şi M. vre-o 20 de vivandiere. După acesta ur-
încrederea împrumutata, şi pe cat timp înal­ un program variat şi torte Dogat, pCto uLîai mâză corpul ţintaşilor „Deutschmeister" cu
Crişan in rolurile lui Dumbrăvescu şi Du-
tul guvern tocmai faţă de naţionalităţi nu prea bogat. carul seu festiv. Al 5 lea grup va fi for­
şan au satisfăcut.
useză de acest mijloc pedagogic, adecă de Sala hotelului „Mielul de aur“ era în mat de ţintaşl străini, cari se vor înşiră în
Cât privesce rolurile damelor şi dom-
mijlocul de-a deştepta încrederea împru­ adevăratul înţeles al cuvântului tixitâ de ordine alfabetică După un detaşament de
nişorelor, distribuite cu multă pricepere,
mutată, eu tare mă tem, că noi prin un public atât de abundant, încât abia ţintaşl călări va merge pomposul car a,l
au secerat infinite aplause. D na Sânzian,
forţa şi ajutorul banilor nu vom isbuti a aflai un locşor să contemplezl gentilele stegului federal, care va fi acompaniat de
d-şorele Glieaja, S. Pop, M. Popescu — vă­
realisa ideia de stat maghiar. Atâta e sigur, domnişore. ţintaşl pedestri. Urmeză apoi în trăsuri pre-
duva tînără, — Maria Brădescu cu moftu­
că preotul, care va primi dela stat ajuto­ Numărul de deschidere l’a avut corul rile ei de a afla o fată cuminte, fiind-că a sidiul şi membri comitetului central. Al
rul, tot mai mult îşi va perde din vadă şi Reuniunii de cântări, a cărei esistenţă lău­ a crescut la călugăriţe. Profira, fiica ei şi 7-lea grup îl formeză ţintaşii austriac!, cari
demnitate înaintea credincioşilor săi, căci vor escorta „carula Austriei". In grupuri
dabilă dateză de mai multă vreme. S’au servitorea nu pot decât să ne lase mulţu­
aceştia întotdeuna se vor provoca la fap­ deosebite urmeză apoi corpurile cetăţeni­
esecutat: „Trecui valea" de I. Mureşianu, miţi şi să admirăm.
tul, că preotul nu-şl păstoresce turma după „Din depărtare , „Cu mine fugi" de Men- Chestia materială a producţiei, era lor şi a ţintaşilor de elită, precum şi reu­
11
propria convingere, ci lucreză sub presiu­ delssohn, „Fântână cu trei isvore de G. de prevădut, că va fi bună; după datele niunile alpine. Apoi urmeză carul Vîndo-
u
nea puterei statului". bonai şi îndărătul acestuia în trăsuri re-
Dima, sub conducerea valorosului dirigent incurse, avem de-a face cu 184 fl.
Nu primesce proiectul. C. Popovicî. Era 1 oră trecută, când producţia se presentanţa comunei. Al 11-lea grup îl
Esc. Sa Metropolitul dela Blaşiii Vic­ Interpretarea acestor cântări a fost sfîrşi. deschide un car de venătore, după care
urmeză domnii venătorei (lagdherrn mem­
tor Mihalyi: pice, că nici după posiţiă sa satisfăcătore, modulaţiunile esecutate forte
de metropolit gr. cat nu primesce proiec­ respectabil şi cu deosebire cântecele popo­ SOIRILE BILEI. brii ai clubului vânătoresc) cu vânătorii lor
tul ; prin asta îşi manifestă numai părerea rale cu mult sentiment. Despre acest cor toţi călări. Cortegiul festiv îl va încheia în
sa individuală, căci nu este autorisat a nu ne putem exprima, decât bine, şi am — 29 Maitt. v. grupul al 12-lea reuniunea ţintaşilor vienesl
şi, ca arriere gardă, ţintaşl călăreţi. Se ma­
declara, decă preoţii vor primi proiectul, făcut esperienţa, că dispune de unele voci, Minciuni şi calomnii. „Arad es Viclehe
a
nifestă mare interes pentru acest cortegiu
ori nu-1 vor primi. Polemisând cu Pronay, adevărată decore, cari desvoltându-se, în- scrie sub titlul „Palavrele tiinderest"-ului
festiv în societatea din Viena. Numărose
care a numit averile bisericei catolice do- tr’un timp apropiat ne-ar pute uimi. următorele: „Cu ocasia „tiindârest“-ului
dame din societate s’au oferit a representă
taţiune de stat, elice, că să nu se aibă în Punctele cele-lalte n’au lăsat mult de arangiat în parcul Baross, s’a întâmplat o
figurile ideale pe carăle festive, seu a merge
vedere cât de mare este averea, ci care dorit; ast-fel d şorele V. Bontescu şi M. nenorocire în bisarul pavilon al diaristioei.
ca vivandiere în convoih. Planurile pentru
este destinaţiunea ei. Nici aceea nu se Baciu au esecutat ouvertura „Zampo" de S’a dat adecă nascere unei palavre, care a
carăle festive sunt făcute de artiştii de
scie, că ore. care confesiune ajunge în Herold cu adevărată măestriă, eră d-şora sburat departe chiar pănă la redacţiile bu-
frunte vienesl. La cortegiul festiv va par­
mai mare prinsore, căci pe când celelalte Octavia Bariţiu, cu frumuşica sa tehnică, a dapestane. Ce a fost în stare să producă
biserici ajung în raporturi de dependenţă pen­ interpretat cu multă pasiune de cântăreţă acea palavră în Budapesta, reiese din lite- ticipa şi o societate forte interesantă din
Miinchen, numită „Wintzerer Făhndlein",
tru o sumă anumită, pe atunci greco-catolicii un „Rondo caprieioso de Mendelssohn. In rile mari şi grase, cu cari au fost pline
u
compusă din vr’o 70 — 80 ţintaşl în costu-
ajung în aceeaşi posiţiune de dependenţă punctul 6 „Airo varies", de Ch d’Beriot, diarele de Luni din capitală. Era scris
murl pitoresc!.
pentru o sumă nedetermiuată. întrebă, ce s’a distins cu talent D 1 dirigent Popovicî acolo, că Valahii fanatici din Arad au dis­
*
ajutor intenţioneză guvernul unguresc să la vioră, acompaniat de D-şora 0. Bariţiu trus şi murdărit corturile din parc şi a fost
dea prin proiect, mai ales bisericei gr. cat.? şi pote, decă n’ar fi fost în sală adea căl­ curată bunăvoinţă din partea lor, decă Se dau pentru serbarea de mai sus
de cătră calea ferată c. r. de stat aus­
Ori doră vre să întregescă congrua de 315 dură ameţitore şi n’ar fi trebuit să-şi n’au dat foc rămăşiţelor. „Budapesti Hir-
triac (k k. Staatsbahn) apoi de cătră ca­
fi., ce a esistat pănă acum în Ungaria, în­ schimbe viora rupendu-se o cordă, D 1 Po- lap" scrie chiar prim articol despre „mi-
lea ferată de nord (k. k. priv. Kaiser
tregind venitele celor ce au mai puţin povicl ne-ar fi transpus. şelia din Arad", punând pretinsul vanda­ Ferdinands-Nordbahn), în fine de cătră socie­
de 315 fi. pănă la acestă sumă, ori că are Ultimele două puncte: „Prologul" de lism în câi’ca orbiţilor politici ani români şi tatea de navigaţiă pe Dunăre (Douau-
în vedere tocmai pe Ardeleni, unde venitul T. Vulcan şi „Sore cu ploie" de acelaşi, cerându-le pentru acestă pricină socotelă. dampfschiffahrts-Gesellschaft) bilete tour şi
retour cu preţ scăcjut (cu 50°/ ) acelora,
preoţilor, constatat chiar de stat e, de 210 au încheiat seria numerilor din program. Celelalte diare scriu în acelaşi stil sensa- 0
cari vor presenta biletul de festivitate
fi. Acesta vre să-l întregescă? Proiectul nu In piesa primă s’a distins, ca adevă­ ţional despre cestiune, despre care Aradanii
(Schiitzenfestkarte) ca participanţi la tra­
statoresce minimul venitelor preoţilor gr. rat cunoscător al interpretării unei ast-fel n’au nici cea mai mică cunoscinţă. Cine o
gerea la ţintă, fiă dinăuntrul monarchiei
cat. şi totuşi îşi reservă drept disciplinar de role, talentatul d-n V. Bontescu în rola fi făcut gluma asta cu diarele din capitală, seu din afară. Trenurile vor sosi la 25
asupra lor, ca şi cum şi aici ar fi vorba poetului, şi succesul prologului ar fi deplin, nu seim, dâr constatăm, că e primejdiosă Iunie st. n. în Viena. Aceste favoruri se
dau ţintaşilor pentru călătoriă tour şi re­
•de-un minim de 1600 corone. Situaţiunea dâră nu s’ar încheia eu cuvintele. „Ş’acum palavra, după-ce odată îi dai drumul". —
tour, începând dela 23 Iunie st. n. pănă la
clerului catolic ardelean e grea chiar şi cortina sus", tocmai când cortina cade. Va se dică tot ce au scris foile ungurescl
7 Iulie a. c.
din motivul, că ajutorul, ce-1 primesc preoţii Nu mai puţin s’a recunoscut un ade­ din Peşta despre „atentatul valah" din
români dela 1863, acum nu biserica, ci vărat moşneag în a doua personă, D-l V. Arad, a fost o pură minciună şi veninose Esamenele la scola de fete din Blaşiu,
statul îl împarte. Popovicî — moşneagul. calomnii. Ruşine! cu opt classe, se vor începe Joi, în 16