Page 107 - 1898-05
P. 107
Nr. 117 — 1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
Iunie n., cu limba francesă, conversaţiune atât din gură, cât şi din viore şi alte Cassagnc, de Maussabre, Abel Bernard vitejesce, ce-i drept, însă puterile lor ma
germană şi maghiară ; Vineri în 17 Iunie instrumente particulare ale lor, oferind pu Oichce. Grupul a hotărît să-şi ia numirea teriale se vor epuisa înainte de ce ar pută
14
esamen din tote obiectele cu elevele celor blicului o distracţia plăcută. de „republica naţională . să se pregătescă pentru un atac decisiv.
şese clase interiore; în 18 Iunie esamen *
cu elevele din clasele YII şi VIII; Dumi Oare de semă şi muiţămită pubică.
Dela congresul TAgei culturale. Revoluţionarii italieni. Din Milano se
necă în 19 Iunie esamen din economia
Etă şi propunerile, ce s’au făcut în şedinţa anunţă, că în urma cercetărilor făcute, s’a Braşov, 24 Maiîi v. 1898.
casnică, grădinărit, musica vocală şi instru
de după amecL a Congresului Ligei de dat de urma unei mari conjuraţiunî, care
mentală, âr Luni în 20 Iunie doxologia, La producţiunea arangiată în 17 v.
Dumineca trecută: însă a isbucnit mai curând de cât a fost c. de Comitetul Reuniunei femeilor române
cetirea “clasificaţiunilor şi împărţirea pre
D-l Daniil Klein (Bacău) propune în plănuită. Cu ocasia turburărilor cunoscute cu elevele din Internat, s’au făcut următd-
miilor.
fiinţarea unei societăţi, care să fiă recu din Milano şi alte părţi ale Italiei rescu- rele suprasolvirî:
Escurs'une în „Stejeriş^. „Societatea noscută de persdnă morală şi care să adune laţii purtau aprope toţi revolvere, ba dis D-na Zoe Damian 2 fl. 60 cr. D nii
u
jzidarilor români din Braşovid-vechiu va fonduri pentru susţinerea şcolelor române puneau chiar şi de magazii de arme se G. B. Popp 2 fl , G. Zănescu 1 fl. 40 cr.,
N. Eremia 1 fl. I. Ciurcu, I. Alesiu, D. Fă-
arangia o petrecere în „Ştejeriş poimâne, de pretutindeni. După o lungă discuţie, crete, pe cari însă autorităţile nu le-au
14
gărăşanu, Dr. D. David, N. Fizeşianu, D-na
Duminecă, în 12 Iunie st. n., la care onor. propunerea se trimite în studiul comite putut descoperiJ nici pănă adl. Dintre res- El. Adurian, D-na M. Baiulescu, D-nul I.
public român e cu onore invitat. Taxa tului central, ca la congresul viitor să facă culaţî sunt încă şi adl 900 arestaţi, între Moldovan, D-na M. Burduloiu, D-nii T.
pentru dansatori 60 er., pentru dansatore un raport asupra ei. D-l A. Iliescu (Craiova) cari şi câţi-va deputaţi şi cliariştl. PopovicI, N. PopovicI, B. Baiulescu şi M.
30 cr. Plecarea la 10 V ore a. m. dinaintea propune să se aducă mulţumiri pressei ro PopovicI câte 80 cr.
2
D-na A. Duşoiu, d-nii: Dr. A. Mure-
scolei române gr. or. din Braşovul-vechifi. mâne, care a îmbrăţişat cu căldură Liga şi Eesboml ispano-american. şianu, St. Stinghe, Surorile Wagner, d-nii
Pentru comitet: Ioan Cojocariu, preşedin cestiunea naţională. Se primesce. D-l Take
Măcelariu, I. Săbădeanu câte 60 cr.
tele societăţii; George Zavicî, cassar. Policrat (Oraiova) propune, ca Liga să adune Bombardarea dela Santiago.
D-na P. Vlaicu 50 cr. N. N. 40 cr.
fonduri pentru înălţarea unui monument
De Luni începând bombardarea por D-nele: El. Sotir, Ana Petrescu, M.
Import de bucate. Nicl-odată, de 4eee la mănăstirea Dâlului, în 1901, când se
tului Santiago de Cuba ţine într’una. Amă Cristu, M. Pruncu, D-şora E. Pârvu, d-nii:
ani încdce, nu s’au importat în monarchia împlinesc 300 de ani dela asasinarea lui A. Platşcu, N. N., D-na E. Blebea, d-nii
nuntele bombardării, aşa cum se dau din
nostră atâtea bucate din străinătate, ca în Mihaifi Vitezul la Turda Şi cu acestă P. Pop, N. N., Dr. Moşoiu, A. Ceortea,
isvor american, sunt următorele:
anul acesta. In luna lui Maifi, de esemplu, ocasie Liga să organiseze un pelerinaj na A. Petric, Inspector Bardosy, Dna P. Dariu,
ţ)ece corăbii pancerate americane cir N. N., N. N., Dr. I. Bunea, N. Bogdan,
au fost aduse în portul dela Fiume, va să ţional la mănăstirea Delului. Propunerea
culau pe dinaintea forturilor şi din tunurile D-şora Tini PopovicI, D-l Gr. Maior câte
dică numai pe mare, 111,347 măjl metrice se trimite în ''studiul comitetului central.
lor grele au dat 1500 puşcăturl. După o 30 cr.
de cucuruz, dintre cari 94.747 dela Brăila, D 1 Tălăşescu, în mijlocul aplauselor una
oră corăbiile începură a-se apropia de in D-l Z. Butnar 20 cr., d-na E. Aron
3535, dela Galaţi, er 13,747 dela Odesa. nime, propune să se trimită o telegramă 10 cr., d-şora M. Bogdan 10 cr..
trarea portului şi văzură, că corabia „Reina
Grâu a fost adus din Brăila 3775 măjl me de felicitare d-lui Baron Vasilco, pentru Resultatul material al producţiunei
Mercedes face pregătiri a ruina rămăşiţele
u
trice, er din America 5990 m. m. Dela 1 discursul pe care l’a rostit în delegaţia este 53 fl. 45 cr.
u
corăbiei americane Merrimac . O ghiulea
Decemvre anul trecut pănă la finea lui austriacă. v Subscrisul birou al Comitetului es-
dată de pe vaporul „Oregon a nimerit
u
Maifi a. c., va să dică în decurs de 6 luni. Luni comitetul central s’a compus în primă pe calea acesta muiţămită On. pu
14
„Reina Mercedes , i-a derimat partea su-
au fost importate cu totul prin portul dela modul următor: Preşedinte d-l M. Vlă- blic, care. prin presenţa sa şi prin contri-.
perioră şi i-a ucis mai mulţi matrozi. In- buirl în bani a asigurat reuşita acestei
Fiume: din Romqnia 329.156 măjl metrice descu; vice-preşedinte : d-l B. Delavrancea;
tr’aceea generalul Cervera a dat ordin, ca producţiunl.
cucuruz, 3777 m. m. grâu, 12.480 m. m. cassier: d-l Perieţeanu-Buzău : secretari:
corabia să fiă părăsită. Forturile, între cari In special mulţămim d-lui învăţător
orz şi 3140 m. m. săcară; din Rusia: d-nii A. d-l Florescu şi Demetrescu-Brăila;
„Morro , au fost ruinate. După amecll ca N. K StoicovicI, care a pus mult zel şi
14
111.855 m. m. grâu, 43.261 cucuruz şi membrii: d-nii Al. Lupaşcu, I. O. Grădiş- multă trudă în instrucţiunea elevelor din
valeria şi pedestrime spaniolă au atacat
17.170*săcară; din Turcia: 300 m. m. orz teanu, dr. O. Istrati şi Barbu Păltineanu. cântări.
trupa marină americană, care a debarcat
şi 2 m. m. grâu; în fine din Statele-Unite Din raportul eassarului, cetit la Con Agnes Duşoiu, Lazar Nastasi,
la ţărm în apropiere de Darigiuiri. Răscu
americane 19.764 m. m. grâu. Din buca gres, resultă, că în anul din urmă incas- preşedintă. actuar.
laţii au sărit în ajutorul Americanilor şi au
tele importate o parte mai mică s’a oon- sările au fost de 40,000 lei. In faţa acestui
respins pe Spanioli.
sumat în Ungaria, er cea mai mare parte resultat financiar insuficient, d-l Iosef Oro- SOIRI ULTIME.
Etă acum, după isvor spaniol, cum
în Austria. In periodul acesta de 6 luni veanu, unul din delegaţii Congresului, a
s’a petrecut lupta. 0 telegramă din FLa- Praga, 9 Iunie. „Narodni Listy
44
importul total de bucate a fost 867,391 propus, ca să se înfiinţeze un fond neatacabil
vanna cu data de 8 Iunie spune urmă 4ice, că se aşteptă mar! schimbări
măjl metrice, pe când în acelaşi period de al Ligei de cel puţm un milion de lei şi pen
torele : în organismul statului. Cercurile mai
timp al anului trecut au fost importate tru scopul acesta să se deschidă subscrip-
Cel din urmă atac al Americanilor a înalte şi toţi sunt convinşi, că cu
numai 6787 măjl metrice de cucuruz şi ţiuni în totă ţâra. D-l Oroveanu a şi pus
fost respins. Stricăciunile causate baterii
alt ceva nimic. Acâsta caracteriseză în- basa acestui fond, depunând imediat suma parlamentul de acjî nu se mai pbte
lor spaniole sunt neînsemnate şi deja sunt guverna. Viitorul parlament va lucra
de-ajuns. situaţiunea anormală a agricul de una miie lei. Propunerea acesta fiind
reparate. In decursul atacului tunurile nos- pe basa unui alt regulament. Causa
torilor dela noi. primită cu unanimitate, membri comitetului
tre n’au încetat nici pe un moment focul.
central au subscris îndată alături cu d-l cehă nu e în pericul.
Predici. Poimâne (Duminecă în 31 Colonelul Ordonez a condus însu-şî de pe Berlin, 9 Iunie. Intre Rusia şi
Oroveanu suma de 4500 lei pentru ace
Maifi. st. v.) va predica în biserica Sf. Ni- „Reina Mercedes canonada. Pierderile China s’a subscris un nou tractat,
14
laşi scop.
colae din Schiefi, părintele Dr. Vasilie constatate oficial sunt următorele: Din ar prin care Port-Arthur e numit esclusiv
Saftio. mată a cădut un soldat, colonelul Ordonez, al Ruşilor şi numai corăbii de re3*
Pin strein ătate.
Păruiala între „patrioţi . Din Jdsz- un căpitan, un locotenent de artileriă şi boiu rusesc! şi 'chinese vor pute se
11
14
bereny se vestesce un cas rar în felul său, Tripla alianţă. „Temps din Paris pu doi voluntari — toţi răniţi. Din marină al intre în port.
întâmplat acolo între câtl-va „patrioţi blică nisce destăinuiri interesante cu pri doilea comandant de pe „Reina Mercedes", Madrid, 9 Iunie. Veştile despre
14
vire la reînoirea triplei alianţe. După repă- cinci matrozi şi 21 marinari, un locote
dela rudă. Protonotarul Batho Endre îşi căderea Manilei şi despre debarcarea
şirea lui Crispi, ministrul de esterne Ribot nent şi 11 soldaţi de marină răniţi. Ră
petrecea într’o cafenea cu Elefanthy San- Americanilor în insula Cuba au pro
dor. Intr’aceea întră şi un anumit EOrădgh a început pertractări cu guvernul italian nirile în mare parte sunt uşore. „Reina dus aici mare întristare.
u
în societatea a trei oficerî de honvedl. asupra unei apropieri între Francia şi Ita Mercedes (3090 tone) s’a cufundat. Ea este Londra, 9 Iunie. Lui „Dayli
14
Deodată Eordogh îşi părăsesce masa şi se lia. Francia promitea Italiei, că în schim o vechiă fregată cu 13 tunuri. Chronicle i-se anunţă din Was
duce la Elefanthy, începând se facă perso bul unei alianţeJ îi va face mari favoruri A doua di d. a. bombardarea s’a în hington, că o espediţiă de 27,000
în Africa. Guvernul german luând veste ceput de nou. Ea a durat 4 ore întregi,
nalităţi şi să se certe, apoi să vateme pe 6men! a plecat la Tampa sub con
tatăl său, care a fost primar orăşenesc. despre acesta, a intervenit energic şi a forturile au suferit pagube, însă nici unul ducerea admiralului american Schof-
îndrumat pe ambasadorul său din Roma n’a fost pus în imposibilitate de a opera şi
Elefanthy provoca pe Eiirdogh să se mo fer. Espediţiă, după sosii e, va în
să ceră esplicărl dela Rudini. Urmarea in- mai departe.
dereze, der el scose un revolver, trase co cerca îndată debarcarea pe ţărmul
coşul şi ţînti spre Elefanthy. Tn acest mo tervenirei a fost, că Italia s'a retras dela Bescola din Filipine. dela Cuba.
ment grozav protonotarul Batho şi încă un alianţa ca Francia şi a rămas pe mai de
Despre răscola din insulele Filipine
domn prinseră pe atentator şi-l desarmară. parte în tripla alianţă. Convocare.
guvernatorul spaniol de acolo telegrafeză
Intr’acestea sări şi Elefanthy dela masă şi * Subscrisa ne luăm voiă a învita pe
următorele la Madrid:
aplică o straşnică palmă lui Eordogh, Grisa cabinetului frances. O scire tele On. inteleginţă română din Deşifi şi jur,
Situaţia în insule e forte seriosă. Lui ca să binevoiască pe 26 luuie n. c. d. a.
care căc}u jos. Iutr’aceea se mestecă şi ote- grafică din Paris anunţă, *că toţi miniştri
Aguinaldo i-a succes a face, ca ea să is- la 3 ore a participa la o consfătuire în lo
ilierul în certă, tocmai pe când Eordogh frances! şi-au pus portofoliile la disposiţia calul şcolei gr. cat. din Deşiu.
bucnescă în aceeaşi di pe întreg teritoriul.
scose un al doilea revolver, vrând să pusce lui Meline. Decă parlamentul va aproba O b i e c t e l e :
Fiind-că firul telegrafic şi telefonic este tă
pe Elefanthy. Acesta însă îl prinse şi-l politica acestuia, Meline intenţioneză, ca să 1. Reorganisarea despărţământului
iat, nu pot comunica cu celelalte provincii.
isbi de-un părete, apoi îl trânti jos şi în- reconstruescâ cabinetul pe base parlamen XVII al „Asociaţiunei pentru literatura
Inimicul pătrunde peste Balacon, Laguna şi
14
.cepu să-l calce cu piciorul. Făcându-1 apoi tare mai largi. română şi cultura poporului român .
▼ Moro; capitala e asediată şi atât de pe us 2. înscrierea membrilor noi.
scăpat, Eordogh clocotind de ură se duse
cat, cât şi de pe mare vom fi atrcaţi. Nu D e ş i fi, 4 Iunie n. 1898.
la otelier să-şi ia revolverul. Otelierul a Alegerile din Belgia, pilele trecute s’au
-
mă încred în indigeni şi în voluntar !, căci Dr. T. Mihalţ, Simeon Rusu, Ioan
refusat să i 1 dea, din care causâ Eordogh făcut în Belgia alegerile parlamentare. Cu Welle, Alexandru Avram, G. Gradoviciu,
deja s’au întâmplat multe deşertări. Bacon
l’a pălmuit. Scena s’a sfîrşit cu piersecarea tote opintirile socialiştilor şi liberărilor, Dr. Ioan FurTcaş.
şi Inius sunt deja în mâna inimicului. Răs
lui Eordogh, care a fost aruncat la stradă, partida clericală dela guvern a eşit învin-
culaţii dispun de forţe însemnate, şi de nu
însemnăm, că Eordogh este advocat, mare gătdre. Ea are aclî 113 mandate, o majo Proprietar: S>r. Aurel Mureşiama.
voih pute conta la ajutorul ţării, armata
proprietar şi preşedintele clubului partidei ritate uriaşă acesta, decă vom ave în ve
ce-mi stă la disposiţiă nu va fi suficientă Redactor responsabil: Gregoriu maior.
14
„naţionole (apponyiste) din Jaszberâny. dere, că camera se compune din 152 mem
de a-se lupta cu inimicul îndoit.
bri. Oposiţia dâr o formezâ numai 33
Capela tamburaşilor va mai cânta as- membrii. *
fădl, Vineri, în grădina otelului „Pomul * Judecând după acestea scirî, situaţia Medic român In Karlsbad.
■verde , după care probabil va şi pleca din Antisemiţii ţrancesî formâză în actula Spaniolilor începe să devină critică. Spania Medic universal
14
Biaşov. Cine a asistat la concertele aces cameră un grup de 18 persone : Drumont, abia va fi în stare să susţină lupta şi pe
tei capele, credem, că a rămas deplin satis Marchal, * Morinand, Firmin Faure (toţi uscat şi pe mare de odată şi să-şi apere Dr. ITicolae Comşa.
făcut. Este o musică internaţională, pe aleşi în Algir), Lazies, Gervaige, Ferette, coloniile atacate. K A R L S B A D ,
nare am audit’o esecutând diferite piese, Denis, Massabuau, Daude, Millevoye, ge Se pote ca încurând sorţii resboiului Weinhnus, Sprudelgiisse.
între altele şi românesc!, cu multă dibăciă neralul Jacquey, de Portbriaud, Pascal, să cadă în defavorul Spaniolilor, cari luptă
