Page 109 - 1898-05
P. 109
HED ACŢIUNEA, „gazeta“ iese în flacare ji.
AdrâinistraţiiiM şi Tipografla. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
iB&AŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe săse lunî
6 fl., pe trei lunî 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecii 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franoT, pe şăso
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
KINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franoî.
următcirele Birouri de anunoluri: Se prenumeră la tdte ofi
In Yiena: M. Dukes Nachf. ciale poştale din întru şi din
Max. Auganfold & Emorloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Sohalok. Rudolf Mosso.
A. Oppoliks Nachf. Anton Oppollk. Abonamentul pentru Braşov
InBudapesta: A.V.Qoldbor- Admmistrufiunca, Piaţa maro,
ger, Ekstein Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Marolyl &. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şăse
PREŢUL INSERŢIUfilLOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond jie o colona 6 cr. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu de ZDuLZXiInecă, 22) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — t T n esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
| RECLAME pe pagina, a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. simt a se plăti înainte.
Nr. 118.—Anul LXI. Braşov, Duminecă 31 Mai» (12 Iunie). 1888.
D datoriă fată ou scolele nostre.
decade, ba pe-alocurea nici nu-i dăm rea este atât de slabă tocmai din de dragul unui ajutor, care semăna
'l *
de urmă de loc. partea celor, ce sunt chiămaţî şi da mai m u l t a batjocură, decât a ajutor.
In articulul nostru de Rosalii Ce urmeză de aici ? E invederat, tori să ridice moralul poporului şi Episcopul Meţianu arătă cu multă
am vorbit de sfânta chiămare şi da ca în grelele împrejurări de faţă se-1 însufleţescă pentru marile idea convingere, că prin acest proiect de
toriă, ce o au bărbaţii luminaţi ai însufleţirea, curagiul şi abnegarea, luri naţionale? lege guvernul se amestecă în auto
poporului nostru, de a-i premerge precum şi consciinţa datoriei trebue Dâcă interesul ar fi la înălţimea nomia bisericelor, mai ales prin §§
cu esemplu bun, de-a lucra pentru să fiă, dâcă nu încjecit, cel puţin în lui, atunci raporturile, ce ni-se tri 7, 8 şi 9 „prin cari preoţii se espun
deşteptarea lui povăţuindu-1, cum se doit mai mare la aceia, cari chiă- mit, ar trebui se vină dela cei mai arbitriului tuturor acelora, ce ar voi
se apere de înrîuririle rele şi de cur maţî sunt a conduce poporul, căci de frunte şi cei mai competenţi in se-i denunţe , fiind-câ se cjice îo a«ei
4
sele viclene ce ’i-se pun, şi de-a aduce altfel cum vor pute ei se susţină în teligenţi ai noştri, şi în colonele paragraf!, că „decă cutare preot ar
însufleţire în şirurile lui. popor moralul, curagiul, însufleţirea foilor ndstre ar trebui se se reoglin- ajunge se fiă dat în judecata bise
Este un adevăr ac{î recunoscut şi încrederea în causa şcdlelor lui, deze întrega ndstră viaţă şcolară, ricei pentru purtări nemorale ori
de toţi Românii, că şcdla e acea te- când ’i se cer tot mai multe jertfe cel puţin acum, la încheierea anulai contrare statului, chiar şi decă au
meliă fără de care nu se pote clădi şi tot mai mare abnegare, şi când şcolar. toritatea bisericescă nu l’ar afla vi
)
nimic pentru binele poporului. Acesta de altă parte adversarii românismu Dorinţa ndstră este, ca rându novat, el totuşi îşi pierde" dreptul la
convingere este atât de generală şi lui îi pun curse periculdse, vrând, ajutor, de cumva judecata bisericescă
rile acestea se contribue măcar cât
atât de tare în poporul nostru, încât cum cji se un magnat unguresc cjilele de puţin a risipi negura nepăsărei, nar mulţămi pe ministru*. Episcopul
numai ei avem de a-i mulţămi, că acestea în dietă, să-l facă se înge- se mai plânse, că statul nu permite
ce pare că s’a lăsat asupra unei
cu cele mai mari opintiri şi jertfe nunche prin forţă şi prin ajutore confesiu); ei gr. or. române a-şî înfiinţa
mari părţi a inteligenţei ndstre.
ne-ara ridicat noi, sub scutul bise- bănesc! ? gimna.su confesionale nici pe hanii ei pro
Vrem vieţa. nu mărie. De aceea
ricelor nostre, cu propriele mijlâee Va înţelege dâr fiă-cine dintre prii. In fine P. S. Sa declară în în
no trebue fapte şi însufleţire na
miile de şcble poporale, precum şi noi, cari avem se ne luptăm cjilnic ţelesul cunoscutelor hotărîrî ale Si-
ţională
celelalte şcole şi institute, ce le cu aceste rele şi neajunsuri, că as- nodelor, că în condiţiunile puse de
avem. tăcjî trebue se dăm mai mult ca ori proiect, preoţimea gr. or. română
Der pe cât de convinşi suntem, şi când probele cele mai tari, că Revista politică. nu pote primi ajutorul, şi a tăcut pro
că aceste scole formeză acjî scutul înţelegem pe deplin datoria ndstră punerea în numele seu şi al celor
cel mai puternic al naţionalităţii faţă cu poporul şi se căutam a-1 în- In camera magnaţilor din Peşta lalţi archierei gr. or. români, ca ca
ndstre, pe atât de vădit trebue se curagia prin fapte şi esempie, cari a fost Marţia trecută mare sfat. S’au mera se trimită îndărăt proiectul la
ne fiă de altă parte, că cei ce vor să se-i dovedescă acesta. adunat toţi grofii şi baronii unguri ministr’fl de culte pentru a-1 schimba,
sape grdpa naţionalităţii române şi Tocmai în momentele de faţă în frunte cu ministrul de culte şi luându-se în considerare dreptul de
s’o desfiinţeze, lucră din răsputeri, ni se ofere ocasiune de-a vede, cum instrucţiune Wlassics, ca se desbstă autonomiă al bisericei româue gr. or.
ca încetul cu încetul se ne despoie fruntaşii poporului nostru îşi înţeleg proiectul despre întregirea venitelor După episcopul Meţianu a luat
de acest scut al românismului nostru. datoria lor faţa de învăţământul ro preoţimei necatolice, care a fost primit cuvântul br. Provay, cat e a declarat,
Noi însă, lucrând pentru înain mânesc şi, mărturisind adevărul, nu deja de m u l t din partea camerei de că biserica evangelică maghiară vede
tarea învăţământului şi susţinerea putem fi mulţămiţî de probele, ce putaţilor. Dintre archiereii biserice- în acest proiect o vătămare, deci
şcdlelor nostre românesc!, şi luptând ui-se dau în privinţa acesta. lor române au luat parte la acâsta nu-l primesce. — P. S. Sa episcopul
pentru apărarea şi susţinerea şcd Din raporturile, ce le primim desbatere metropolitul gr. cat. dela Popea dela Caransebeş a declarat, că
lelor ndstre românesc!, îndeplinim o despre descursul eeamenelor la şco- Blaşiu Dr. Victor Milialyi şi episcopii se alătură întru t6te la cele cjise de
îndoită datoriă: cătră patriă şi ome lele ndstre sătesc!, reese, că înafară gr. or. loan Meţiunu dela Arad şi episcopul Meţianu. — Episcopul lu
nire, şi cătră naţiunea ndst.ră, care de învăţători, de puţini preoţi şi de Nicolae Popea dela Caransebeş. Am teran Baltik încă s’a pronunţat contra
numai prin şcole române pote trăi şi mai puţini protopopi, nu se gă- spus’o de atâtea ori, că prin acest proiectului. — A luat apoi cuvântul
şi esista. sesce mai nimenea din inteligenţa proiect se ţintesce făţiş la umilirea ministru! Wlassics ţinând un lung dis
In împlinirea acestei datorii ve ndstră, care se arate interesul viu clerului român şi la înjugarea lui in curs de apărare a proiectului. Minis
dem, că poporul pretutindeni, cu şi serios, ce-1 datorim mersului în tereselor ideii de stat maghiar. trul s’a ocupat şi cu vorbirea epis
tdte că stă se cadă în brânci sub văţământului nostru. Unde sunt pro Desbaterea a fost începută prin copului Meţianu, despre care cjise,
grelele sarcini publice, ne întîmpină prietarii mai cu dare de mână, ad vorbirea P. S. Sale episcopului I. că-1 „torturâză cu ameninţări —
4
cu iubire şi încredere şi ne spriji- vocaţii, medicii, comercianţii ete., Meţianu. Vorbirea P. S. Sale dela der el „nu va lăsa se fiă torturat .
4
nesce. Atârnă ÎDse dela hărnicia, cari toţi au aceeaşi datoriă, de-a se Arad a fost dela început pănă la Wlassics cjise, că atitudinea preoţimei
cinstea şi curagiul celor ce stau în îngriji de şcolele ndstre şi de-a în- sfîrşit pătrunsă de spiritul indepen româue gr. or. isvoresce numai din
fruntea lui, ca acest sprijin se fiă curagia desvoltarea lor? denţei bisericei şi clerului său, in motive de disciplină, că adecă nu
mai tare. Unde lipsesc aceste însu Der însufleţirea unde rămâne? dependenţă pe care biserica şi cle vre se fiă supravegbiată în purtarea
şii! ale conducătorilor, acolo şi în Cum va cresce ea şi se va putâ rul dânsului, „ori cât de sărac* — ei politică de cătră guvern. Privitor
sufleţirea poporului se slăbesce şi străplânta în popor, când interesa- cum <4îbg episcopul — n ’ o pote jertfi la înfiinţarea de gimnasii Wlassics
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 4 însoţit de un scriitor şi de doi pan bieţii creştin! se facă ban! şi din El porunci pandurilor dela ma
duri dela magistrat. pământ, numai se nu ajungă pe mâna gistrat se desbrace pe esecutor şi
Ceva despre Pintea vitezul. Sunt riguroşi şi esecutorii de esecutorului. pe scriitor şi se-i pună pe „dereş
4
dare din cjilele nostre, numiţi de în acest mod toturase pe un şi se le torne la fiă-care numai câte
De Ion Pop Reteganul.
popor „jucuţei şi „arjucuţî , der nenorocit din Telciu, tocmai când cjece cofe de apă rece pe cap. Şi
4
4
(Urmare). esecutorii magistratului Bistriţei din se apropia Pintea de acea comună. porunca fu împlinită. Şi cum turna
Cum-ca Pintea a fost un ade cjilele lui Pintea, erau mult mai cum Cum aucji Pintea de acesta, se puse apa pe ei, sloiu de gliiaţă se făcea.
vărat apărător al poporului asuprit, pliţi. Ei, adecă, cum ajungeau într’o a căuta pe esecutor, se-1 înveţe ome Er bietul esecutor cu scriitorul ma
se vede din următorea tradiţia păs comună, mergeau la primarul şi-i ni ă. Dâr esecutorul era dus. Omenii gistratului clănţăniau în dinţi de
trată pana acjî în giurul Năsăudului: visitau răvaşele. Apoi alegeau de pe îi spun, că e în Bichiş. Numai atâta gândiai, că hodorogesce o mâră golă.
Pe timpul lui Pintea se ţinea de răvaş pe păcătosul, care era cu mai i-a trebuit la Pintea, se scie unde e „Aţ! vecjut, le cjise Pintea, cât
districtul Bistriţii tot cornul Ardea multă restanţă de dare, şi-l chemau esecutorul. Ca fulgerul de iute a e de bine ceea ce faceţi voi? Mer
lului cunoscut mai târejiu sub nu înaintea esecutorului; acesta porun sburat pe un armăsar negru pănă geţi acum la magistrat şi-i spuneţi
mele de districtul Năsăudului şi al cea pandurilor lui se desbrace pe în Bichiş, urmat de vre-o câţ!-va or ce aţ! păţit; de v’a îndemnat magis
Bistriţei, adecă cam acel ţinut, care nenorocitul, se-1 lase numai în că tac! de ai lui. tratul, el se ve scotă frigul din piele;
acjî formeză comitatul Bistriţa-Nă- maşă. Apoi îl legau ţepen pe un cal Când ajungeau ei în Bichiş, toc de aţ! făcut din firea vostră cea de
seud. de lemn numit „dereş şi turnau pe mai punea esecutorul pe un om pe câne, răbdaţi şi mulţămiţî lui Dum-
4
Magistratul Bistriţei se îngrija el apă rece. Acesta era ierna prin dereş şi turnau pe el apă rece. Ve- neejeu, că aţ! scăpat aşa u ş o r ! . . .
şi de adunarea dărilor, Primarul fie câşlegile Crăciunului! Nenorocitul rjend Pintea atâta barbariă, porunci Acum îmbîăcaţi-i, apoi îi legaţi pe
cărei comune era dator se ducă da ţipa, se sbătea, der nu-i folosia ni se deslege pe nenorocitul şi luă la cai şi-i duceţi păn’la Salva, de acolo
rea ia Bistriţă, şi adecă pănă în cjiua mic; pentru fiă-care husoş, ce era trei-parale pe esecutorul: „Cuie ţi-a vor nimeri ei drumul spre Bistriţă.
de anul nou trebuia se fie dusă. dator în dare, ’i se turna o cofă de poruncit ţie, om fără de suflet şi Der vai de pielea lor, de mai dau
Decă pănă în cjiua de anul nou nu apă rece. Unii mai muriau de frig, fără Dumnecjeu, se fac! ce ai făcut ? unde-va de ei! 4
ducea care-va primar darea întrâgă, alţii se alegeau cu bole pe totă Se vede, că de Dumnecjeu nu te Aşa grăi Pintea şi făcu scăpat
îndată după anul nou se trezia cu viâţa. tem!, că te-a bate, se te tem! încai pe esecutorul şi pe slujitorii magis
esecutorul din Bistriţă în comună, Cu acestă tortură înfricau pe de mânia lui Pintea! 4 tratului. Er aceştia, vecjându-se 1-
a
