Page 11 - 1898-05

Nr. 97—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

a) Locul unde se ţinu adunarea se lucruri frumose, cum: ridicarea unui mo­ făcu o colectă, ca de 500 fi., re’mpărţin- Testamentul lui Iancu.
numi pentru tot-dâuna Câmpul Libertăţii. nument în Câmpul Libertăţii, răsplată tine­ du-se câte 10 cr. de ora.
b) Naţiunea română se decbiarâ, că rilor ostenitori întru deşteptarea şi condu­ Purtarea junimii nostre literare şi cul­ „Ultima mea voinţă!
vrâ a rămână pururea statornică, credin- cerea poporului, colecte spre întâmpinarea tivate fu în adevăr de model; modestia ei „Unicul dor alvieţeimele e, se-mi
ciosă împăratului Austriei, care este şi rege speseler trebuinciose. Catalogul deputaţi­ ne opresce a-o copuri cu laude; destul că ved naţiunea mea fericită, pentru care
al Ungariei şi m. principe al Transilvaniei, lor se ceti din nou şi se mai adause. ţinerea poporului în cea mai deplină linişte după puteri am şi lucrat pănă acuma,
şi augustei case austriace. La 1% după amiadl D-nii comisari şi asculta-e, înteţirea lucrurilor, câte erau
c) Naţiunea română se decbiarâ şi se guverniall veniră în mijlocul adu'.anţ'ei şi a se pune pe hârtiă, moderatele serenade durere fără mult succes, ba tocmai
prockiemâ pe sine naţiune de sine stătă- cu un cuvânt scurt o închiseră, recunos pe la episcopl şi alţi câţl-va bărbaţi, cum acuma cu întristare văd, că speranţele
tore şi parte întregitore a Transilvaniei, când cu multă plăcere buna şi seriosa pur­ şi iluminarea oraşului sunt resultate ale os- mele şi jertfa adusă se prefac în
pe temeiul libertăţii egale tare a poporului şi promiţând recomanda­ tenelei junilor noştri. Dea ceriul, ca veni- nimica.
d) Naţiunea română depuse jurămân­ rea causei române. D nii episcop! mai cu­ torul nostru se fiă consolidat într’ânşii.
tul credinţei cătră patriâ şi cătră naţiunea vântară amândoi cătră popor, dându-le bi­ Se mai vorbim şi de toasturi! Aceleaşi „Nu sein câte clile mai pot ave;
română. Acest jurământ îl depuse întrâga necuvântarea spre a merge în pace. Imnul fuseră multe şi sincere, începând dela mo- un fel de presimţire îmi pare că mi-ar
adunare a Românilor cu t6tă solemnitatea împăratului de cântat fu însoţit de salvele narchul şi casa domnitore, până la persâ- spune, că viitorul este nesigur. Yoesc
sub stindardul împărătesc negru şi galbin tunurilor. nele primare stătătore în fruntea trebilor deră şi hotărît dispun, ca dupămor-
şi sub cel român albastru, roşu şi alb. De Duminecă pănă Mercur! steteră publice, pănă la naţiuni şi relegi, ş. a. ş. a tea mea, totă averea mea miscătore
e) Se ceti de pe tribună rugămintea mai multe mese întinse atât în reşedinţa — Orl-ce discanturl se vor fi ivit în tonul şi nemişcătore s<5 frecă în folosul na­
întâlnirilor din Blaşiu în ceasurile dintâih,
compusă pentru scăparea advocatului F. episcopâscă, cât şi în seminar şi la o casă ţiunii, pentru ajutor la înfiinţarea
Micheş, carea apoi după amiadf se purisâ privată, la care se da prân4 gratis pe lângă se absorbiră curând prin categorica ten­
şi se înainta prin comisari. arătarea de bilete. Liberalitatea D-lui Epis­ dinţă a unei maiorităţl impuitore şi sână- unei academii de drepturi; tare
In tâtă şedinţa I. desbaterile fuseră cop se arăta şi astă-dată ca tot dâuna că­ t6se cătră scopul naţional cu înlăturarea credend, că luptătorii cu arma legii
vii, entusiastice şi prea puţin curmate prin tră ospeţii săi; d nii canonici încă nu lip­ tuturor particularităţilor. Decă mai rămase vor pute scote drepturile naţiu­
oposiţiunl, căci tot ce se vorbia, era nu­ siră a pune t6tă sihnţa spre a înlesni pe­ vre-o neînţelegere, pricina este, că Românii nei mele.
pănă acum nu avură prilej a se cunosce
mai nouă întăriri ale adevărurilor propuse trecerea în loc a bărbaţilor de inteleginţă. între sine, a conversa mai des şi mai de
de unul, recunoscute de toţi. Pentru cei mai lipsiţi din popor încă se aprope. Câmpienî, 20 Decemvre 1850.
Şedinţa II se defipse pe Marţi la 8 ore. Avram Iancu m. p.,
11
advocat şi prefect emerit .
In şedinţa II din 16 (4) Maiâ, du-
pă-ce Dn episcop Ioan Lemeni dechiarâ
în faţa adunării, că venind printre popor, Piuiturile naţiunei române transilvane,
l’ar fi audit pe acesta strigând, că nu vo-
esce uniunea Transilvaniei cu Ungaria, votate în adunanţa naţională dela
Prea sf. Sa încheia în scurt, că astă-dată Blaşiu în 15—17 Maiii căi. n. 1S48.
uniunea nici-decum nu s’ar putâ lua la
(Din „Foia pentru minte, inimă ţi literatură■*
desbatere; respinse tot-odată unele cârtiri, Nr. 20 de Luni 17 Maia 1848.)
arătând prin hârtii oficiale, că adunanţa o
1) Naţiunea română răzimată pe prin­
mijloci însu-şl Pr. Sa dela guvern. După
cipiul libertăţii, egalităţii şi fraternităţii,
acesta se ceti, se îndreptă şi se aprobă
pretinde independinţa sa naţională în res­
protocolul de ieri, cu care ocasiune câţl-va
pectul politic, ca să figureze în numele
oratori se întinseră asupra unor speciali­
său ca naţiune română, să-şi aibă repre-
tăţi, er anumit se desfăşurară pricinele, sentanţii săi la dieta ţării în proporţiune .
pentru cari naţiunea română nu află cu cu numărul seu, să-şi aibă dregătorii sei
oale a-se lăsa în desbaterl asupra uniunii în tote .ramurile administrative, judecă­
cu Ungaria pănă când nu-şî va avâ ai săi toresc! şi militare în aceeaşi proporţiune,
deputaţi pe scaunele dietei. Oi fiind-că tim­ să se servescă cu limba sa în tote trebile,
pul ’nainta fără resultate, se cetiră pun- ce se ating de dânsa, atât în legislaţiune
turile petiţiunii, ce era a se subşterne atât cât şi în administraţiune. Ea pretinde pe
împăratului, cât şi dietei, la care îşi putea tot anul o adunare naţională generală. —
face ori-cine reflecsiunile sale, precum se La acestea s’au adaus, că de aci înainte în
şi întâmplă, căci ele se analisară unul câte lucrările legale ale celor-lalte naţiuni tran­
unul şi fuseră primite de cătră popor cu silvane şi în limbele lor, Românii se se
entusiasm şi unanimitate, încât orl-ce oposi- numâscă români, er nu Olâh, Walach şi
ţiune ar fi trebuit să amuţescă. Anume la Bloch.
aducerea aminte despre vechiul drept al 2) Naţiunea română pretinde, ca bi­
Românilor de a avâ metropoliă (scaunul serica română, fără distincţiune de confe­
ei la Alba-Carolina) şi sinod anual gene­ siune, să fiă şi se rămână liberă, indepen-
ral, se proclamă de popor metropoliă ro­ dintă dela ori care altă biserică, egală în
mână transilvană cu aplaus unanim, smul- drepturi şi folose cu cele-lalte biserici ale
gându-se de sub orl-ce influinţă a primatelui A V R A M I A N C U Transilvaniei. Ea cere restabilirea mitro­
din Strigon, asemenea se smulse şi epis­ născ. 1824—f 1872. poliei române şi a sinodului general anual
copia Sibiiului de sub a Oarloviţului. Dog­ după vechiul drept, în care sinod să fiă
mele rămân; iurisdicţia se restrînge. Pen­ deputaţi bisericescl şi mirenescî. In ace­
tru ştergerea iobăgiei poporul promise, că Iancu şi punctele naţiunei române. Iancu a răspuns numitului de­ laşi sinod să se alegă şi episcopii români
va mai aştepta pănă la sancţionarea mo- putat între altele: liber prin maioritatea voturilor fără can­
narchului, ce este să urmeze încă în cur­ Avram Iancu, eroul Munţilor, a „Să nu fiţi mici la credinţă înşelân- did aţie.
sul dietei de acum. Trei oratori vorbiră şi fost, putem (ţice cu drept cuvent, du-vă, că noi am fi orbe instrumente ale (La aducerea aminte despre vechiul
în privirea asuprelelor din pământul re­ conducetorul junimei române în miş­ Gamarillei... nu, domnilor, nu! Noi sun­ drept al Românilor de-a ave mitropolie
gesc, dintre cari unul ceru şi o comisiune carea din primăvara anului 1848. tem omenii libertăţii! ... Pentru asta ne-am şi sinod general anual, s’a proclamat de
mestecată neinteresatâ pentru regularea Atât la Dumineca Tomii, cât şi în vărsat şi suntem liotărîţî a-ne vărsa popor mitropolia română transilvană cu
hotarelor ş restaurarea în drepturile vechi, 4iua de 8 (15) Maiu el era, după sângele pănă la ultimul Român. Bra­ aplaus unanim. Decă episcopii celor-lalte
;
peste tot egalitatea perfectă; se atinse şi Bărnuţiu, cel mai popular dintre tri­ ţele nostre din 15 Mani ale anului tre­ naţiuni şi confesiuni vor ave pe venitoriu
starea dominiurilor, câte se află în mânile bunii poporului. cut pănă la ora cea fatală, deschise au scaun în dietă, ca representanţî ai bisericii
naţiunii săsesc!, date ei cu condiţiune de La adunarea din 3 (15) Maiu stat, ne-am oferit fraţilor Maghiari de cei lor, şi decă capitulurile lor vor fi repre-
a păcji graniţa, pe carea însă astăzi o pă- Avram Iancu a sosit stând în frun­ mai sinceri amici pentru tote adversităţile sentate, naţiunea română cere aceleaşi
desc Românii şi Săcuii ş. a. ş. a. tea a 10,000 de Moţi şi la sosirea timpurilor viitore, numai să ne garanteze drepturi pentru episcopii şi capitulurile lor.)
După-ce se primiră tote punctele pe­ sa pe Câmpul Libertăţii au fost pri­ naţionalitatea pe temeiul dreptului egal. 3) Naţiunea română, ajungând la con-
tiţiunii de adunare, se propuse alegerea a miţi c’o însufleţire ne mai pomenită Dumnialor însă în loc de a-ne dobândi sciinţa drepturilor individuale, cere fără
două deputaţiunl, dintre cari una de 30 de cătră cei-ce erau deja întruniţi.. inima prin aceste mijloce, în loc de a do­ întârdiere desfiinţarea de iobăgie fără nici
persone să mârgă cu cererea Românilor la Tot la acestă mare adunare Iancu bândi inima unui popor compact din mai o despăgubire din partea ţăranilor iobagi
împăratul, âr alta de vre-o 100 să-o ducă a fost ales membru în comitetul na­ multe milione, întrebuinţară sbiciul teroris- atât în comitate cât şi în districte, scaune
la dietă. Presidente celei alese la Viena fu ţiunei. tic, şi aşa siliţi ne retraserăm îndărăt. .. şi graniţa militare. Ea cere tot-de-odată şi
ales D n episcop Andrei Şaguna, âr al ce­ Cât de serios a înţeles Iancu „Trebue să vă fiă cunoscute d-vostră desfiinţarea dişmelor, ca a unui mijloc de
lei dela Cluşiu D n episcop Ioan Lemeni*). hotărîrile luate de adunarea din doririle naţiunei concepte într’una petiţiune contribuire împedecătoriu economiei.
In urmă se alese un comitet permanent, Blaşiu şi cât de mult ţinea el la în 15 Mai fi an. tr. în Cămpul Libertăţii şi 4) Naţiunea română pofteşte liber­
ca de 12 bărbaţi, care să-şi aibă al său celea 16 puncte şi stăruia ca se ţie aşternute la dieta ţierii în Cluşiu şi Pesta... tatea industrială şi comercială cu ridicarea
scaun în fiibiiu sub preşedinţa episcopului totă naţiunea, se pote vede din scri- „Punctele petiţiunei nostre la cercaţi, ţehurilor şi a privilegiurilor şi a tuturor
şi vice-preşedinţa lui Simion Bărnuţiu. sorea, ce a adresat’o în 15 Iunie v. spuneţi lui Kossuth şi ascerneţi-le înaintea pedecilor şi stavilelor cu ţările convecine,
O ploie furtunosă şi măuosă mână 1849 din Câmpeni, unde era cartie­ măritei diete manifestând, că dela acelea de care se ţine desfiinţarea vămilor la
adunarea în oraş pe la 1 '/ ceas. rul seu general, ablegatului dietal nu ne putem abate, nici alte puncte a face graniţă.
2
In şedinţa III de MercurI, ţinu*ă în din Biharia Ioan Gozman, pe care-1 nu suntem în stare, deore-ce aici noi nu 6) Naţiunea română poftesce, ca daj-
piaţă dinaintea bisericei, se ceti protocolul puse Kossuth se caute a-1 împăca cu formăm naţiunea întregă, er ca parte al dea ce s’a pus dela un timp încâce asupra
întreg, îndreptându-se în unele puncturl după Iancu şi care se oferia împreună cu aceiaşi, la astfel de tractate nu ne putem vitelor, care din pricina strimtorii hota­
sloboch, temându-ne de înşelăciunile, care
observaţiunile făcute de unii şi primite de soţii sei români din dietă „cu cea relor gremiale se ţin şi se nasc în ţerile
într’atâtea rânduri ne plesni fruntea.
cătră adunanţă. Se mai propuseră şi alte mai mare dragoste şi însufleţire“ a vecine cu mari cheltuelî şi nespusă greu­
„Rămânem dâră statornici pe lângă
fi mijlocitori între Iancu cu Românii tate şi însuşi cu periculul vieţei, ca o ve-
*) Deputaţiunea de 30 porni pe la 19 şi 20 punctele petiţiunii din 15 Maitî al an. tr.
Maia n sei şi dieta ţerii. alcătuite de totă naţiunea“ ... d erată pedecă a industriei şi a comerciului