Page 110 - 1898-05
P. 110
Nr. 118—1889. GAZETA. TRANSILVANIEI Pagina 2
c}ise, că va persista se refuse înfiin acum, că a sosit momentul, în care genţilor Aguinaldo a fo3t adus de-o lui de puterea oficială în cestiunea de ma-
ţarea de gimnasii române confesio nodul trebue să fiă tăiat. E gene corabia americană la Filipine şi că gkiarisare a numelor cetăţenilor nema-
ce
nale. — După "Wlassics luă cuvântul rală convingerea — 4 f mai de se silesce a aţîţa poporaţiunea la ghiarl.
contele Mauriciu N. Eszterhâzy, care parte — că cu organisaţia de faţă răseblă, der nu i va succede. A treia A cere, ca ciue-va să-şi lapede nu
spuse verde, că în acest proiect el a „Reichsrath“-ului nu mai merge. telegramă este cea de a4î, care mele — clise vorbitorul -- însâmuă a cere,
vede cestiune de naţionalitate; guvernul Va urma o schimbare seu înainte, spune, că Manilla e încunjurată de ca să-i fiă ruşine de aceia, cari i-au dat
neputând se pbrte lupta pe faţă cu seu după jubileul monarchului. Pe insurgenţi şi de American! şi nu-i viaţă, a-se desbrăca de demnitatea sa de
a
cestiunea de naţionalitate, vre s'o Ceh! — fiice „Narodny Listă — scăpare decât prin mbrte vitejâscă. om, însemnă a-i pretinde să comită cel
resolve cu forţa şi cu ojutâre de ham. nu-i ameninţă nici un pericul. „Tote Şeful conservativilor Silvela şîa mai grozav păcat moral, să-şi vendâ ce
— I. P. S. Sa metropolitul Milialyi semnele şi tbte momentele arată, că oferit apoi sprijinul său pentru apă are mai preţios în lume pentru arginţi,
declaiâ dela îoceput, că nu prime^ce mergând în direcţia contemplata, va rarea patriei. Romero Robledo, disi cum a vândut Iuda pe Christos. Ce folos
proiectul şi se plânse asupra modu fi posibil, ca poporul nostru să ajungă dent conservativ, e gata şi el a spri ar pute să aibă statul din astfel de esis-
lui în care guvernul împarte preoţi mai curând la ţinta sa şi la un jinl guvernul, der îl acusă, că 39 tenţe ? Ferescă Dumnefieu, decă statul nostru
lor români uniţi cunoscutul ajutor viitor mai fericit". de fiile a stat în neactivitate fără ar ajunge, ca cu ajutorul acestor fel de ca
de stat. * să fi luat o hotărîre. Decă guvernul ractere să-şi apere esistenţa.
In fine amintim, că majoritatea va încheia o pace ruşinăsă, său va
Decă e să credem soirilor, ce Vorbitorul arată, că în nici un stat
pururea slugarnică, a primit proiec cere ajutor străin, dânsul va pro nu se fac schimbări de nume ca la noi,
tul fără nici o schimbare. sosesc despre resboiul dintre Spania şi testa energic. Bardo (Carlist) fiice,
America, atunci Spania cu drept cu unde acest sistem este o specialitate ma
* vânt pbte privi cu nelinişte în viitor. că guvernul nu merită încredere, ghiară. Spune, că în România este inter-
der pote conta la ajutorul Carlişti-
Veştile, ce vin din celelaltă De Marţ! începând Americanii ase lor în apărarea integrităţii Spaniei. fiisă prin lege schimbarea numelui — nu
parte a monarchiei nostre mult cer diază cu mare putere oraşul Santiago Ministru-preşedinte Sagasta răspunse, mai în Ungaria se aduc sacrificii financiare
cată de sbrte, adecă din Austria, ne de Cula, în portul căruia flota spa că guvernul nici nu portă vina în pentru lăţirea acestei imoralităţi. Apoi con
întaţişeză starea din imperiu în colori niolă de sub conducerea lui Cervera tâmplărilor din Filipine, nici nu e tinuă :
fbrte posomorite. Se vorbesce din stă strîmtorată de tbte părţile. Din răspunfiător pentru diurnul, ce la La noi fiă care tras-împins se consi
multe părţi, că şi fidele niinisteriul Londra se telegrafezâ cu data de 9 luat admiralul Cervera (care se află deră de un stâlp al statului, decă pote
Iunie, că pe înălţimile din jur de
Thun sunt numărate ; alţii r^ică, că la Santiago). Guvernul nu pbte face câştiga proseliţl de acestă specie. Dascălii
dieta imperială se va descompune Santiago fâlfăe stindardul american. destăinuiri, căc! acesta ar fi nepa îşi părăsesc catedrele şi percurg cu bilet
fără a fi putut lucra ceva serios. Armata de uscat a Americanilor a triotic. liber liniile ferate, ca să capaciteze şi inti
Acesta fiietă, numită şi „Reichsrath" atacat pe Spaniol! şi după o luptă S’a lăţit faima, că garnisbna mideze pe bieţii mici funcţionari în locul
a ţinut câte-va şedinţe, der în cur sângerosă li-au succes să-şi urce tu spaniolă din Manilla (Filipine) pre şi cu consensul superiorilor lor, apoi se
sul desbaterilor s'au deslănţuit ârăşî nuri pe coline, de unde au început feră mai bine de a se preda Ame laudă prin ’fiiare câte sute de amăriţî au
luptele şi pasiunile vechi între re- un foc diabolic asupra Spaniolilor. ricanilor, decât a lăsa se fiă masa câştigat ei pentru ideia de stat maghiar,
preseutanţii popotelor din împărăţia Totodată căpetenia resculaţilor din crată de rebeli. şi obţin laude şi la timpul său vor obţine
austriacă. O mulţime de cestiunî au Cuba, Garda, a atacat cu trupa sa şi remuneraţiunl prin înaintări. Este re
fost la ordinea cailei, dintre cari însă fortul, în care ceva mai târ4 1 u au voltător, când cetesc!, că un şef de gară,
nici una nu s’a resolvat pană acum. pătruns Americanii arborând stin Congregaţia din Sibiiu contra ma- d. e. cel din Alba-Iulia, carele nu are che
Germanii estremî naţional! radical! dardul lor. In acelaşi timp cine!co marea se facă politică, ci să servăscă pe
au păşit erăşî cu îndrăznâla lor şi răbii americane, sub conducerea lui ghiarisării numelor. publicul călător, are cutezanţa a pretinde
au zădărnicit or!-ce desbaterî seribse Sampson, au vărsat din guri de tun Miercuri în 8 Iunie n. s’a ţinut con chiar şi dela simplii muncitori, ca să-şi ma
şi liniştite. Unul dintre oratorii ger un foc vehemeDt asupra fortului gregaţia de primăvară a comitatului Sibiiu. ghiariseze numele, decă vor 'să mai capete
man! a mers pănâ a ameninţa cu Castel Morro. Acestă CoDgregaţiă s’a distins printr’o ho- lucru la liniile ferate, lucru fără care liniile
evenimentele din 1848, dâcă guver Veştî triste pentru Spaniol! so tărîre de însemnătate, luând posiţiă contra ferate nu pot esista. Acesta agitaţie peri-
nul nu va retrage ordonanţele de sesc şi din insulele Filipine. Res- maghiarisării numelor. culosă pentru stat trebue curmată. Trebue
limbă, făcând loc limbei germane, culaţii ajutaţi de American! au cu In numele Saşilor verfil, d-nul Oscar deschişi ochii celor dela cari aternă cur
ca limbă de stat. De altă parte cerit întieg teritorul dela Cavi ta şi Wittstoclc a propus o representaţiune contra marea răului, ca să-şi facă datoria.
Cehii au răspuns, că popârele ne Matanzas, au prins 2000 de Spa maghiarisării numelor, care să fiă trimisă După părerea mea însă, decă am primi
germane ale Austriei nu vor suferi niol! şi pn 300 i-au ucis. Se aşteptă guvernului. Clubul român din Sibiiu a luat
propunerea numai aşa cum ni-o presintă
niciodată se mai fiă ce a fost, adecă îu tot momentul căderea Manillei, hotărîre, ca să primescă propunerea lui
comisiunea permanentă, decă numai muni
limba germană şi egemoniă ger capitala insulelor. Guvernatorul spa "Wittstock şi soţi, cu adausul, ca să se co cipiul nostru s’ar adresa cătră guvern, am
mană, într’un timp când t6te cele niol Augustin a telegrafat la Madrid, munice tuturor municipiilor pentru spriji
face lucrul numai de jumătate. Pentru vin
lalte popore s’au deşteptat la nouă că e închis în Manilla si că pentru nire, însărciuându-se d-l P. Cosma cu pre-
decarea unui rău general cum este acesta,
viaţă. el şi ai săi altă scăpare nu este de sentarea propunerei clubului. este usul ca să se recerce tote municipiile
Vefiând guvernul, ce caracter cât moi tea. Representaţia a fost primită şi de din patrie, ca şi ele să facă asemenea.
iau discusiunile, a amânat parla *
comitetul permanent, însă cu modificarea, Primind deci propunerea d-lor Witt
mentul pe o săptămână, adecă pănă întâmplările din insulele Fili ca să nu se trimită şi la alte comitate, ci stock şi soţii, propun ca adaus, ca adresa
Marţ!. In acest restimp va trebui să pine au făcut tristă impresiune în numai la guvern. Pentru propunerea de se se comunice cu tote municipiile din patrie
se hotărâscă, că ce e de făcut: or! tre Spaniol!. In şedinţa de Joi a a-se trimite representaţia şi la celelalte co cu recercarea, ca se o sprijinâscă înain
va merge pe cale constituţională şi Cortesilor (parlamentul spaniol) mi- mitate n’au votat decât Românii şi trei tând şi ele asemene adrese la guvern. Mi-se
în acest cas va trebui să se retragă; nistrul-preşedinte Sagasta luând cu Saşi verdl. pote reflecta, că putem sci înainte că cele
ori va păşi pe calea absolutistică cu vântul 4iae : Poporul spaniol trebue Urmând la ordinea (filei desbaterea mai multe municipii, labox-ând şi ele de
scop de-a face rânduială peste ca să întimpine relele scirî cu seriosi- asupra propunerii 'Wittstock, din partea Ro boia şovinismului maghiar, nu numai că
petele partidelor, ce se bat la cuţite. tate bărbătescă. După neprevă4uta mânilor a luat cuvântul d-nii P. Cosma şi nu ne vor sprijini, ci din contră ne vor
Cutn-că ceva estraordinar se pierdere dela Cavite guvernul a pri Dr. L. Bran de Lemenyi. insulta Ei bine! ce ne pot face? Cel mult
pregătesce în Austria, se vede şi din mit numai trei telegrame dela insu D-l P. Cosma: sprijinesce cu totă căl ne vor fiice, că suntem răi patrioţi. Der
ceea-ce scrie organul Cehilor tineri lele Filipine. Cea dintâiu spunea, că dura propunerea d-lui Wittstock, pentru-că acest epitet de atâtea ori ni-l’am aufiit,
„Narodny Listi“. Fbia cehă fiice în sunt destule mijlbce de apărare şi e timpul suprem, ca cei chiămaţl să-şi ri încât este de tot tocit, nu mai prinde.
tre altele, că se plănuesc mari schim că se contâză la ajutorul indigeni dice vocea şi printr’un act de înalt patrio Decă adevăratul patriotism stă în maghia-
bări şi cercurile conducătore văd l o r ; a dona spunea, că şeful inaur- tism să cerâ, ca să se pună stavilă abusu- risarea uumelui nostru cinstit, preferim ca
largul, mergeau ca dinaintea Tăta primarul, câtă dare restantă este? telor despre Pintea Yitâzul, a bine Pintea a fost împuşcat în porta ce
rilor. Nu se opriră pănă în Bistriţă, Şi după ce primarul îi spuse, că voit a trimite la adresa „Gazetei tăţii Baia-mare, în 1703, er trupul
unde spuseră magistratului cele pă atâta şi atâta este, Pintea scose Transilvaniei" copia unui document, lui s’a îngropat făianicî o onorepe
ţite. Er magistratul, întru înalta lui punga şi numărând toţi banii, ce-i ce se păstreză în arcliivul oraşului culmea cetăţii, lângă gard înăîntru.
înţelepciune, ceru dela împerăţiă un datoria comuna Bicliiş, îi <4ise: „Să-i Baia-mare. O copiă de pe acest document
escadron de husari să trimită să duci, primarule, în Bistriţă la ma D-l Leşian ne spune, că tocmai a fost publicată de altmintrelea şi
prindă pe Pintea. Şi husarii veniră gistrat şi să-i spui, că Pintea i-a pus acum lucreză la „Monografia şi is
pănă unde veniră, der aufiând de ce pentru sat, că de pe omeni n’ai ce toria oraşului Baia-mare“, în care elvesztese es Felesegeiknek s gyermekeik-
sunt chemaţi şi sciind, că cu Pintea scote, fiind forte lipsiţi de bucate. mai pe larg se va vorbi şi despre nek fegyverre valo hânyattatâsa, es Birâk-
nak s Tanâcsnak felkaroztatâsa alatt; jol-
nu-i jucăriă de dat piept, se întor- Să mai spui magistratului şi aceea, Pintea Vitezul. Documentul, a căruia
lehet Szigetrol Majos ur uttyjât mas fele
seră îndărăt şi spuseră, că să mergă că de mai cuteză a trimite pe sate copiă ni-a trimis’o d-sa, portă data vette s bântodâsa az vârosnak miatta nem
magistratul prin munţii şi prin pă astfel de esecutor! fără - de - lege, de 14 Aug. 1703 şi e scris într’o essett, de mâs rendbeli kuruezok signantur
durile pe unde se ţine Pintea, că ei atunci are să se răfuescă cu Pintea. limbă şi cu o ortografia pocită un- (signanter) Bekessy Andrâs, Lantos Jânos,
cu caii lor nu sunt în stare. Primarului din Telciu încă îi gurescă, cum se scria pe acele tim Balla Urszuly Hadnagyok ket zâszloval,
es amaz hires Tolvay Hollomezei Pintye ur
După ce Pintea făcu scăpat din dete Pintea banii, cu car! erau da puri. *). Din document se vede, că * 1
heted vagy S-ad magdval, ki ekkor a meltos.
Bicliiş pe esecutorul şi pe slujitorii tor! telcenii în dare, se-i ducă în Fejedelem Felso vadâszi Râkoczi Ferencz
magistratului, chemă la raport pe Bistriţă, numai să nu mai trimită *) Etă documentul în copiă: kglms urunk Grâât (gratiâjât) mâs emberek
„1703 Die 14 Aug.
primarul şi-l întrebă, cum de lasă esecutor pe comună............ âltal soliicitâlta, es egy nehâny gyalogok
lucrurile baltă pănă vine asupra sa Ce-am mai rîde, se se scole 1. „Mâramarosban Szigethen levo Feo- az vâroshoz es alâ estve fele sebessen jo-
kapitanya az Kuruczoknak Majos Jânos vân, a Magyarkapu eleiben âllvân, poten
tului urgia acela de esecutor? Er Pintea şi să înveţe şi pe esecutorii
kât izben irt levelet az Nemeş Tanâcsnak. tei urgiâlâk (urgeâlâk) s kevânâk, hogy a
-
primarul îi spuse, că uite, în anul de afi! omeniă! elsoben keri es inti az nemeş Vârost az vârost adjâk fel az Veltos. Fejedelem szâ-
trecut au fost bucate puţine, din engedelemre; mâsodszor penig igen ke- mâra, es sok beszedek utân mind ok, mind
Un document despre JPintea Vitezul.
■care pricină omenii nu-ş! putură menyen parancsol ket rendbeli leveleben; a Vâros reszerol arra liajlottak, hogy akkor
plăti dările, dâr magistratul habar D-l Ioan Lefi an, învăţător ro hogy 3 vagy negy tonna puskaport; tizen- estvenek ideje leven, mindket reszrol zâl-
nyolcz sing ângliai posztot, szâz tallert, lagot advân egymâsnak, megesmertetnek
nu are de lipsa omenilor. mân gr. cat. în Baia-mare, vrând a
onât, toltest mennel tobbet, zaszlonak valo sub bonis modis az kevânsâg es az vâros
Atunci Pintea mai întrebă pe ne da un ajutor întru adunarea da bagâzsiât ktildjon az vâros, elete joszâga nak megh maradâsa irânt, a minthogy ak-
