Page 111 - 1898-05

Pagin 8. GAZETA TRANSILVANIEI. ' Nr. 118—1898.

în acâstă cestiune să fim taxaţi de răi pa­ înaintea curţii cu juraţi din Oradea-* Dupâ-ce ospeţii luară, parte la servi- dispărut în jur de noi şi nu li-a mai ră­
-VH HH /H A A A 1 ^ A /H H lll rl H TTH V\ W\ A HI /V A VH a! H «H t A H X 1 rH V\ H rt AVI A n /V »H
/N HA a ..I .. A A i. A i-
trioţi. mare s’a pertractat Miercuri procesul de ciul divin, mergând întâia la biserica gr. mas decât numele: âr seminţia latină a
Cu mai mult drept susţin eu, că nu­ pressă intentat fdiei „Tribuna Poporului * or. şi apoi la cea gr. cat., urmă la orele eşit din mijlocul tuturor vitejiilor viie, cu
1
mai naţionalităţile, cari vor să susţină din Arad pentru un articul intitulat „Vre­ 11 a. m. deschiderea şedinţei prime în sala fruntea ridicată, cu stâgul ,spintecat, dâr
u
statul aşa cum el s’a întemiat, şi cum sin­ mea s’a împlinit *. otelului „Molnar . purtat tot în sus, lăsându-1 nouă urmaşilor
1
gur este posibil să esiste şi să înflorâscă Acusat a fost d-1 Aurel Trif, care a Şedinţa I. drept moştenire sfântă, ca sub el să trăim
spre mulţumirea tuturor civilor săi, sunt luat răspunderea pentru articul. Tribunalul, şi să murim ...
D-1 preşedinte Tosif Vulcan deschise
buni şi adevăraţi patriot”, şi toţi aceia, pe basa verdictului Curţii cu juraţi, a Mărâţă a fost menirea, ce împăratul
adunarea prin următorea cuvântare:
cari agitâză, că statul nostru să fiă lipsit osândit pe d-1 Trif la trei luni inchisore de Traian a impus coloniilor sale aşedate aici.
de caracterul seu poliglot şi să devină un stat şi 50 fl. amendă. Ascusatul Trif a fost Domnilor şi Domnclor! Numai acâstă măreţie ne lămuresce, că
stat naţional maghiar; — ceea ce este im­ apărat de d-1 advocat Aurel Suciţi din Adânc mişcat vin să-mi ridic glasul pentru-ce nu ’i-a fost jale să le rupă din
posibil — sunt răi patrioţi. Arad. în locul acesta. Căci este sfânt pământul trupul gintei mame şi să le espună la
După d-1 Cosma Oskar Wittstock îşi In vorbirea sa de acusă procurorul pe care ne aflăm, sfânt tot ce ne împre- marginea cea mai îndepărtată a civilisaţiei,
motivâză propunerea, fără a reflecta la Perjessy a făcut o preţiâsă mărturisire. El soră, tot ce vedem în jur de noi. T6tă tocmai în valurile vîrtejului omorîtor al
adausul Românilor. Dr. Wolff primesce adecă cjise, că „da, noi (Maghiarii) vrem se valea acesta, tote colinele ce o împrej- migraţiunei popdrelor.
propunerea comisiunei permanente, adausul maghiarisăra**. muesc, tâte păraele ce o udă, codrii şi A avut trebuinţă de o păzitdre a la-
Românilor însă nu. Dr. Liviu de Lemenyi Procurorul nu s’a sfiit a-o spune munţii ce o încunună, tot ce este aici în tinităţei în răsăritul Europei, care să ve­
sprijinesce propunerea lui Cosma. Albert acâsta în faţa unui public număros. ţâra Haţegului vecinie şi neperitor, — ne
gheze cu ochii ageri şi să dea piept cu
Arz o respinge. -* insuflă o simţire fermecătore, care ne în- tote pornirile duşmăndse; care se susţină
Punendu-se la vot propunerea comi- căldesce inima şi ne ridică sufletul, în­
Din Cenneiu (comit. Aradului) se ves- aici mărirea numelui roman şi să fiă în
siunei permanente de a-se adresa repre- tocmai ca revederea mult doritei nostre
tesce, că la porunca solgăbirăului, sluş- acelaşi timp farul, care să reverse lumină
sentanţia guvernului, ea s'a primit cu una­ mame dulci.
başii acestuia au intrat în biserica română în mijlocul întunerecului barbar...
nimitate, âr adausul Românilor nu s’a Aici suntem ca la mama nâstra, căci
de-acolo, au scos afară un prapor şi l’au con Din Roma ne-am adus o five
primit. aici a fost vatra nâmului românesc, obârşia Să fim noi chiagul de trezire
fiscat cu- tote protestările preotului. Praporul
nostră naţională, de unde ne-a răspândit A tot ce dorme amorţit;
a fost confiscat pentru-că, între altele, avea
Versare de sânge, prigoniri şi şi colorile galben, albastru, vânăt. Preotul a în câte părţi, întemeiând o nouă familie Să fim a'cia steaua care
de popor în mijlocul străinâtăţei, un nou Arată, calea de ’nviare
volnicii. mai fost ameninţat, că va fi pedepsit cu neam prin munţii şi văile Carpaţilor, for­ Poporelor din răsărit!..
îiOO fl. şi 30 cjile arest. Multe vâcurl au trecut de atuncia.
Gendarmii unguresc! n’au păreche în mând o nouă limbă dulce si armonidsă şi
Aşa: într’un loc puşcă ’n noi, într’alt Şi dâcă astădl avem să ne dăm sâtnă, că
brutalităţi şi sălbătăcime. Aprope dilnic păstrând întocmai credinţele şi obiceiurile
loc întră cu forţa în biserici şi ne răpesc cum ne-am împlinit însărcinarea, ce ni-a
cetim şi primim veşti despre purtarea lor aduse cu noi.
obiectele sfinte. Vor ajunge adî mâne să încredinţat marele împărat? Cari sunt tit­
sălbatecă faţă de acei nenorociţi, cari se Aici au descălecat legiunile împă­
ne ia şi crucea. Pan’ la atâta îndrăznâlă şi lurile nâstre la recunoscinţa lumei, câşti­
întâmplă să le ajungă înaintea puscilor. ratului Traian, venind să cucerescă Dacia;
cutezare au ajuns sbirii guvernului, acum gate cu susţinerea rolului primit? Unde
Un cas revoltător peste măsură s’a aici au dat ele năvală asupra armatei voi­
în vâcul libertăţilor şi al luminei. ni-s dovedile, prin cari probăm în faţa şi
întâmplat în 8 Iunie n. în comuna româ- nicului Decebal, care umilise atât de adenc
împotriva tuturor puterea de viâţă a ele­
nâscă Doi din cercul Almaşului, aprope de trufia romană; aici s’a petrecut crâncena
Nesfîrşită e cronica acestor volnicii. mentului românesc ?
gara Nadăş, unde gendarmii au vărsat ciocnire a doi urieşi, care a schimbat pe
Mai înregistrăm una: Cu prilegiul târgului Yom răspunde:
sânge românesc. veeie charta acestor părţi ale Europei.
din Câmpeni (în munţii Abrudului) genăarmii Menirea, ce s’a dat strămoşilor noştri
Soirea e grozavă. Câţî-va locuitori Par’că vedem înfricoşata luptă pe
au escortat la judecătoria cercuală o mulţime pe cât de mărâţă, a fost tocmai atât de grea.
români din comuna Doi îşi mânaseră vi­ viaţă şi morte între cele două naţiuni mari;
tele la păscut, şi din întâmplare ele scă­ de femei şi copii, cari purtau colorile naţio­ par’că audim strigătul de îmbărbătare al AşeclaţI în calea năvălirei poporelor
nale românesc! pe îmbrăcăminte. Intre cei din răsărit spre apus, necontenit isbiţi în
paseră — cum se elice — pe-un loc al unui ostaşilor, cari se bat fericiţi pentru o ideiă
escortaţi a fost şi soţia preotului Constan­ fiinţa nostră şi lipsiţi de ajutorul mamei
proprietar ungur din comună. Proprietarul sfântă, pentru viitorul nâmului lor; par’că
tin Cotişel din Certege. Poporul audând de
voi să închidă vitele, la ceea-ce ţăranii au munţii şi văile răsună de gemetele sfâşie- dulci: rolul nostru impus a fost să ne apă­
acâstă volnicie s’a adunat în număr de mai
protestat. Văclând proprietarul, că omenii tore ale celor ce trag pe morte şi de cân­ răm viâţa, să ne păstrăm limba, semnul
multe sute înaintea judecătoriei, cerând li­ invederat, că suntem de viţă latină.
nu se lasă cu una cu două, a chiămat geo- tecele de negrăită bueuriă ale învingătorilor.
berarea arestaţilor. Numai după multe in-
darmeria. Gendarmii sosiră în număr de 4. Inchipuirei ndstre ’i se înfăţişâză o Vâcurl întregi ne-am consumat tote
sistărl preotâsa şi celelalte femei arestate,
Neputându-se delătura neînţelegerile din­ iconă chaotică stropită cu sânge, în care puterile spre a-ne scuti existenţa. O luptă
au fost puse în libertate.
tre Români şi proprietarul ungur şi po­ trosnetul armelor, tropotele cailor, zuruitul t tanică acâsta, cu droia de popore cutro-
Alta: In comuna Selişte 7 Români
porul protestând din nou, gendarmii au tras carălor, vaietele răniţilor, plânsetele femei­ pitore, din cari am eşit biruitori, dâr nu­
cu glonte asupra Românilor. Puşcăturile au au fost ridicaţi nâptea din aşternuturile lor şi lor, fumul satelor arejânde şi croncănitul mai graţie puterei de viâţă a sângelui
escortaţi de gendarmi, pe motiv, că în diua
avut urmări grozave: dece Români, între vulturilor flămâncjl, fac un amestec ame­ n stru moştenit din Roma.
de 15 Maih au arborat tricolorul român.
cari primând, curatorul, crisnicul şi un jurat, ţitor, de unde străbate tipetul fetei lui Probă ne e istoria, ale cărei pagini
In afacerea acâsta s’a făcut şi o interpe­
căcţurâ într’o baie de sânge. Dintre cei că- Decebal, care-’şl vede părintele murind şi spun, că ne-am luptat mai mult pentru
rluţl trei inşT au murit pe loc, âr şepte au lare în adunarea comitatului Sibiiu. strălucita lor capitală, Sarmiseghetusa, în limbă, decât pentru viâţă; martorii ne sunt
Etă cu ce mijloce de forţă vor duşmanii
fost răniţî de morte. De-asemenea o mul­ flăcări, cutropindu-se ruină peste ruină... munţii şi văile din jurul nostru, unde s’au
noştri să ne facă a ne lăpăda de numele
ţime'de vite au căcţut jertfă puşcăturilor. Şi tot înaintea nostră se înalţă din petrecut atâtea fapte de vitejie. Ou tot
şi trecutul nostru şi a sterpi din inimele
Acâstă fiorosă măcelărire a produs cenuşe falnic Ulpia-Traiană, vestind lumei dreptul putem esclama cu poetul:
nostre iubirea de neam.
spaimă grozavă în întrâga comună. Cei mirate închegarea unui nou neam, în care Sfi spue Retezatul, acel asii de pace,
rămaşi nevătămaţi fugiră plângând şi blăs- vulturul roman a împlântat seminţa lati- De-a fost Românul trândav îu timpu l de
tărnând pe la casele lor, umplând comuna Serbările dela Haţeg. nităţei; o nouă fiică a yintei romane, îm­ [nevoi! ?
cu ţipete şi vaiete de spaimă. podobită drept zestre cu tote însuşirile Probă de venj osia nâmului românesc
întâmplarea acâsta o întăresce şi un Dumineca trecută, în diua primă de bune şi frumose ale părinţilor şi dâudu-i-se este, că nici cele mai crunte prigoniri ale
scurt raport, ce i-se ti'imite unei foi un­ Rosalii, s’a întrunit în Haţeg adunarea ge­ menirea de-a fi sentinela Romei în aceste sorţii nu ne-au putut stînge, că suntem
guresc! din Peşta. nerală a Societăţii pentru fond de teatru ro­ părţi depărtate ale Europei răsăritene... tot acolo, unde ne-a aşedat Traian, că
Trag gendarmii ’n carne viie de Ro­ mân, al cărei sediu este în Braşov. Românii Multe vâcurl au trecut de atunci, po­ stăm neclintit aici, că vrem să rămânem
mân, fără târnă de răspundere şi urmări. hăţeganl au făcut frumose pregătiri pentru pore peste popore au cutrierat aceste lo­ tot a i c i . . .
Pănâ aici am fi ajuns sub fericita oblă­ adunare. Oraşul era îmbrăcat în haină de curi, stăruind să cutropescă nâmul găsit Totdâuna şi vecinie călăuziţi de ace­
duire ungurâscă. sărbătore, împodobit cu verdeţuri. aici. Dâr înzadar. Limbi şi ţări streine au laşi gând înalt, totdâuna şi vecinie ar-

11
în „Familia (nr. 22 din 1895), că­ interesant comentar, din care repro­ 14, prin urmare el a trăit la linele comunele Finteuşul mare şi Vălenii
reia ’i s’a comunicat din partea d-lui ducem la acest loc următorele: secolului al 17-lea şi la începutul seco­ Şomcutei, în fostul district al Chio­
Nicolau Nilvan. D-1 Nilvan, publi­ „Poporul, (ţice d-1 Nilvan, nu fără lului al 18. Tot atunci a trebuit se rului, — servescă drejit probă şi ur­
când documentul, l’a însoţit cu un causă a onorat pe Pintea cu fru­ facă şi vitejiile, pentru cari poporul mătorea istorioră:
mosul epitet de „Vitez“ şi nu fără îl numesce „vitez“. Fiind subscrisul în vara anului 1894
kor estve az Zâllogok in vicem bejovân s causă i-a eternisat memoria prin Soim din istoriă, că la începutul la scăldile (băile) Bicsadului, din „Ţâra
kimenvân, reggel mind az vâros râszârol, aceea, că cele mai frumose locuri secolului al 18-lea două evenimente Oaşului în comitatul Sătmar, am visitat
u
mind a kuruezok irânt arra hajlottanak,
ale naturei le-a numit după numele istorice de mare însemnătate s’au şi mănăstirea Bicsadului, care este în de­
hogy embere âltal az Nemeş Vâros a Mâlt.
Fejedelmet megtalâlja, mely vâgzâsbe mind- lui, precum sunt între altele: „Po­ ivit, cari au pus pe poporul român părtare numai de ’/î oră dela scăldl şi
nyâjan acquietâlvân, âtellel s itallal gaz- iana Pintii“, „Fântâna Pintii“, „Petra din Ardeal şi comitatele vecine în care aparţine diecesei gr. cat. a Gherlei,
dâlkodvân, kât szekeren kenyeret, hust, Pintii“, „Şatra Pintii“ ş. a. mare fierbere şi turburare. Acele în sala de mâncare a călugărilor basiliţl,
âtalâgban bort vivân az Vârostol a Ku- Şi decă întru adevăr nu fără două evenimente importante au fost: mi-a atras atenţiunea un tablou, care re-
ruczoknak — nem tudatik mitol viseltetven
causă a onorat şi onoreză încă şi 1) Presiunea' din partea romano-ca- presintă o scenă înfiorătore, cum au ucis
a hust — kenyeret, szâllyel hânyva, a bo-
ros âtalagok fenekât kivertâk âs a kapura astăd'f poporul român amintirea lui tolicilor, protegiaţ! de curtea dom- nisce Români îmbrăcaţi în haine ţărănesc!,
nagy duliossâggel jovân, a kiilso kaput Pintea Vitezul, de sine se ivesce în­ nitore, pentru a-i uni pe Români în cu toporele, pe un călugăr.
bevâgtâk, kozottuk fii es em leven az meg- trebarea, că ore care pote fi acea cele religiose cu biserica Romei; Observând d-1 Arcadiu Pâsztori, egu­
emlitctt Pintyc maga es vagta a) leaput, az causă? Ca se putem răspunde la 2) Răscola lui Francisc Racolţa II menul mănăstirei, că me interesez de acel
vârosban levo kuruez zâllogok s Hadnagyok
acestă întrebare, trebue se cunoscem în contra casei domnitore. tablou, mi-a istorisit următorele:
sok rendbeli tilalmazâsok ellen; azârt a
măcar în liniamente generale starea Cumcă Românii nu bucuros şi Mănăstirea Bicsadului s’a înfiinţat la
kuruez zâllogok nogatâsbol, midon mâr kât-
szeri lovâseket is elszenvedtek volna a lako- socială, religiosă şi politică a popo­ fără opunere au primit unirea cu anul 1700 prin Isaia Caroli (Kârolyi) cu
solc puslcdzăshoz IcenyszerittetteJc nyulni es a rului român din acel timp, când şi biserica Romei, — afară de faptul, acel scop, ca să stirpescă imoralitatea, ce
puslcdzds Iciizbe a megmondott Pintyc meglii- în mijlocul căruia a trăit Pintea că multe comune românesc! au ră­ era forte lăţită la poporul român din acele
vettetett, mivel o az orszâg uttyâban sok
Vitezul. mas pănă acjî neunite cu biserica părţi, care trăia resfirat prin munţi, ducând
ârtatlan vârt ontott o neki is vâre az or­
Pintea Vitezul, precum se vede Romei, deşi sunt resfirate tot prin­ o viâţă desfrânată, în bigamiă, şi pentru
szâg uttyâban az kapu elott kiontatctt. teste
penig, [mint gonoszteviinelc, tisstcseg nelMd a din un document autentic contimpo­ tre sate unite, ca nisce insule în ca călugării să conlucreze la propagarea
Vdrdombon belul az Iceritescn eltcmettetetC. ran, a murit în anul 1708, xAugust mijlocul unei mări, precum sunt unirei cu Roma. Isaia Caroli a fost năs