Page 112 - 1898-05
P. 112

Pagina 4.                                                            GAZETA TRANSIVANIEI                                                                     Nr. 118 —1898


             borând  stindardul  originei  nostre  romane,  siunei  însărcinate  cu  esaminarea  raportului  •  pentru  noua  încredere  pusă  în  mânile  sale;  fi  putut  fi  şi  mai  frumos,  dâcă  diferite  ac­
             susţinând  prin  lupte  de  vâcurl  furtunose  comitetului  societăţii  şi  insinuarea  propu-  [  mulţămesce  pentru  că  adunarea  generală  îi  cidente  nu  l’ar  fi  umbrit  încât-va  şi  dâcă
             sămînţa  latinităţei  în  munţii  şi  pe  plaiurile  nerilor  în  interesul  fondului.  Acest  raport,  face  posibil  să  lucre  la  acel  plan,  care  sin­  convingerea  naţională  am  fi  aflat’o  mai
             Carpaţilor:  âtă  cum  ne-am  împlinit  me­   constatând  marea  activitate  a  comitetului  gur  i-a  fost  scopul  vieţii  şi  împlinindu-se,  adânc crestată în aceste spirite.
             nirea;  âtă  titlurile  nostre  la  recunoscinţa  espirat,  constatând  uriaşa  înaintare  a  tutu­  va  elice  mângâiat:  „acum,  Domne,  slobocjl   S’a  vorbit  mult  şi  bine;  dorim,  ca
             lumei,  âtă  dovedile  nostre,  că  suntem  un  ror  intereselor  societăţii,  atât  în  privinţa  pe robul tău.                         cele  spuse  spre  binele  naţiunei  să  se  în-
             nâm  de  omeni  cu  putere  de  viâţă,  care  nu  literară,  cât  şi  materială,  propune  votarea   In  sfârşit,  alegându-se  o  comisiă  pen­  plinescă.
             se p6te stînge, care are să trăâscă vecinie.  absolutoriului  acestui  comitet  demn  de   tru  verificarea  procesului  verbal  din  acea     Să fie fapte, nu vorbe.
                                   *                       funcţia,  pe  care  a  ocupat’o.  Ge  privesce  şedinţă,  adunarea  se  închide  prin  calde  cu­                                 M.
                                                           anunţarea  propunerilor  pentru  înaintarea  vinte  de  recunoscinţă  pentru  HaţeganI,  es-
                   Trecut-au  vâcurilâ  întunecose  şi  zorile
                                                           intereselor  societăţii,  se  face  pe  lângă  con­
             unui timp senin s’au ivit de mult pe ceruri.                                               primate  de  d-1  Vulcan,  la  cari  răspund  d-nii
                                                           tinuarea  avântului  început  de  comitet,  una   Gheaja şi I. Muntean.
                   Aerul  prospăt  al  dimineţei  învie  tot
                                                           dintre cele  mai  folositore propuneri, adecă : ■
             şi dă puteri nouă.                                                                               Ast-fel  partea  oficială  a  adunărei  se                            — 30 Maia v.
                                                           comitetul  central  să  se  pună  în  înţelegere
                   Tote  se  mişcă,  tote  încep  să  lucreze.                                          termina  cu  acel  mare  profit,  că  Românii
                                                           cu  diferitele  centre  românescl  şi,  somând                                                   Agenturi  ale  Asociaţiunei.   Dumineca
             Pasările  cântă  vesel  şi  vântul  adie  cu  drag,                                        cunosc  progresul  acestui  fond  adunat  în
                                                           aceste  centre,  ^  să  înlesnâscă  diferite  pro-                                         trecută  s’au  presentat  în  comunele  Codlea
             aducând simburii deşteptărei.                                                              adevăr  din  picături  de  sânge  ale  poporului
                                                           ducţiunî  în  interesul  societăţii,  să  ridice                                           şi  Ghimbav  trei  delegaţi,  trimişi  din  par­
                   A  început  o  vieţă  nouă.  Fiă-care  nem                                           nostru;  se  sfîrşesce  cu  acea  mângăere  su-
                                                           acest  fond  în  rândul  ce-i  compete  atât  din                                          tea  comitetului  despărţământului  braşovean
             s’a  apucat  de  lucru,  unele  mai  iute,  altele                                         fletâscă  basată,  că  fondul  e  în  mâni  sigure,
                                                           punct  de  vedere  material,  cât  şi  din  punc­                                          al  Asociaţiunei  cu  însărcinarea,  să  consti-
             mai  târcliu,  tâte  vor  să-şl  iee  un  loc  de                                          se  administrâză  aprope  cu  totul  fără  spese
                                                           tul de vedere al prestigiului spiritual.                                                   tue  agenturi  şi  să  câştige  membri  noi.  In
             frunte  în  rândul  naţiunilor,  câte-va  ’şi-au                                            şi cresce repede.
                                                                                                                                                      Codlea  s’a  reconstituit  agentura,  fiind  ales
             şi luat.                                           Infinite  aplause  acoper  acâstă  minu­      In  decursul  adunărei  generale  sosiră   preşedinte  d-1  paroch  Iosif  Comanescu,  no­
                   Diu  acâstă  muncă  ne  cerem  şi  noi   nată  propunere,  care  se  primesce  cu  una­  mulţime  de  telegrame  de  felicitare  din  di­  tar  d-1  învăţător  Ananie  Boldor,  bibliotecar
             Românii  partea  nostră.  Yrem  să  muncim    nimă  aclamaţiă,  âră  D-1  Mihu  este  felicitat   ferite  centre  românescl.  Aşa  dela  vice-pre-
                                                                                                                                                      d-1  învăţător  Ioan  Iliescu,  âr  cassar  d-1
             pentru  deşteptarea,  luminarea  şi  înaintarea   pentru  predarea  şi  apărarea  incomparabilei  şedintele  Societăţii  V.  Oniţiu  (Braşov),  care   Nicolae  Cârstea.  Intre  membri,  afară  de
              nostră  culturală.  Vrem  să  răspândim  cul­  propuneri de îmbunătăţire.                 îşi  esprimă  regretul,  că  nu  i-a  fost  posibil   d-1  paroch  I.  Gomanescu  şi  de  Societatea
                                                                 Gât  privesce  raportul  comisiei  pentru
             tura  în  tâte  păturile  vieţei  românescl.                                                să  participe  şi  doresce  înaintarea  interese­  de  lectură  de-acolo,  cari  sunt  membri  or­
              Vrem  cultura  naţională,  căci  numai  asta   câştigarea  membrilor  noi,  a  fost  relativ   lor  societăţii;  apoi  dela  d-nii:  O.  Bredi   dinari  cu  taxe  de  câte  5  fi.  la  an,  s’au  mai
              se  potrivesce  firei,  dorinţei  şi  menirei   succes. Etă resultatul:                    ceanu  (Lugoş),  Dr.  Muntean  (Orăştie),  A.   înscris  următorii  membri  ajutători  cu  taxe
              nostre.                                           Institutul  „Hăţegana"  şi  d-1  advocat   Belis  (Siman),  „Trib.  pop“.  (Arad),  Ghidiu   de  câte  1  fi.  la  an:  Ioan  Iliescu,  Ananie
                                                           Bontescu,  ca  membri  fundatori,  au  solvit
                   E'ă  şi  cuvântul,  pentru  care  voim  să                                            (Caransebeş),  Mangra  (Arad),  I.  Velcean   Boldor,  Nicolae  Oârstea,  Ion  Marcu,  Geor­
             înfiinţăm  un  teatru  naţional,  care  este  un   taxa  de  câte  100  fi.;  16  membrii  ordinari   (Reşiţa),  Reuniunea  de  cântări  din  Reşiţa;   ge  Ilie,  Nicolau  Florea,  Ioan  Pripiş,  Irimie
              organ  de  frunte  pentru  răspândirea  culturei   â  5  fi.  90  fi.;  dela  membri  ajutători  32  fi.;   Mai  mulţi  domni  (Braşov),  D.  Moldovan   Moldovan,  Ion  Budnariu,  Ion  Marian.  —  In
                                                           D-1  Ungurean  ca  întregire  la  taxa  de  100  fi.
              naţionale.                                                                                 (Orăştie),  Banciu  (Sălişte);  Mai  mulţi  din   Ghimbav  agentura  s’a  constituit  astfel:  pre­
                                                           de  membru  fundator  a  solvit  20  fi.  Gu
                   înfiinţarea  acestuia  însă  cere  ajutorul                                           Hunedora; A. Stanca (Petroşenî) etc.          şedinte  d-1  paroch  Iosif  Maximilian;  notar
                                                           totul 342 fi.
              întregei  naţiuni,  căci  noi  suntem  avisaţl                                                         Petrecerea cu dans.               d-1  învăţător  Ion  Meţian;  cassar  d-1  Petru
                                                                 Adăugându-se  la  aceştia  venitul  curat
              numai  la  puterile  nâstre;  de  aceea  am                                                                                              Neamţir,  bibliotecar  d-1  Dumitru  Pop.  S’au
              venit  şi  aici,  ca  să  facem  apel  la  senti­  de  100  fi.  al  producţiei  literare,  avem   Unul  dintre  cele  mai  feerice  momente   înscris  membri  ordinari  cu  taxe  de  câte
                                                           442  fi.  la  cari  s'au  mai  adaus  şi  alte  venite   ale  petrecerilor  -din  Haţeg  a  fost  sigur  pe­
              mentul de sprigin naţional al d-vostre.                                                                                                  5  fi.  d-nii:  Ios.  Maximilian  paroch  şi  Ion
                                                           incurse  dela  diferiţi  membri  anunţaţi  mai   trecerea  cu  dans,  arangiată  Luni  sâra.  Şi
                   Adresându-vă  acest  apel,  deschid  adu­                                                                                           Meţian  învăţător;  âr  membri  ajutători  cu
                                                           târdiu, şi dela serata dansantă.              cum  s’ar  pute  să  nu  fie  ast-fel  când  în
              narea generală!                                                                                                                          câte  1  fi.  d-nii:  Petru  Neamţu,  Nicolau  Şu-
                   După  rostirea  acestui  discurs,  viu        Prin  acâstă  sumă  averea  societăţii  de   acâstă  sâră  Haţegul  şi  jurul  şi  au  desvălit   rariu,  Dumitru  Pop,  George  Muntean,  Ni­
                                                           118,981  fi.  67  cr.  (care  avere  în  raport  cu   adevărata  comoră,  în  caşul  acesta  adevă­
              aplaudat  de  public,  aleseră  notari  pentru                                                                                           colae  Hamsea,  Dumitru  Eremie,  Ion  Poe-
                                                                                                                            u
                                                           cea  din  anul  trecut  a  crescut  cu  10,116  fi.   ratele  „mărgăritare ,  adevărata  podobă  a
              şedinţele  adunărei  p6  d-nii  V.  Goldiş  şi  P.                                                                                       nariu  junior,  Ion  Tohănean,  Dumitru  Nis-
              Grivulescu;  ş’a  cetit  raportul  comitetului   38  cr.),  resultă,  că  averea  actuală  a  socie­  acestor  locuri,  centrul  de  descălecare  al   tor, Vasilie Vlădărean junior, George Şuşu.
              despre  lucrările  sale  dela  ultima  adunare   tăţii este 116,423 Jl. 67 cr.             măriţilor  noştri  strămoşi.  Era  frumos  mo­  —   Delegaţii  comitetului  au  fost  întâmpi­
                                                                 Primindu-se o telegramă a inteligenţei   mentul,  când  descoperirăm  bogăţiile;  dâr
              încoce,  din  care  s’a  vădut,  că  comitetul  a                                                                                        naţi  în  ambele  comune  cu  vădită  bucuriă
                                                           române din Abrud, prin care societatea e      era  şi  cam  desoîător,  fiind-că  e  mirare,  că
              desvoltat  o  activitate  frumosă;  s’a  cetit  ra­                                                                                      din  partea  bunului  nostru  popor,  care  s’a
              portul  cassarului,  din  care  s’a  văcjut,  că  în   invitată a şl ţinâ în anul viitor adunarea   floricelele  cresc  cu  atât  belşug,  fără  ca  ci-   arătat  forte  dispus  a  aduce  jertfe  pentru
              decurs  de  28  de  ani  Societatea  a  ajuns  să   generală în acel loc, se hotăresce cu ne-   ne-va  din  iubirea  faţă  de  ele  să-şi  rupă   înaintarea causei sale culturale
                                                           descrisă însufleţire, ca societatea să-şi ţină   vremea.  Să  nu  se  crâdă,  că  umblăm  prin
              aibă  un  fond  de  aprope  120,000  fi.;  s’au
                                                           în anul viitor adunarea în frumosul centru    acesta  şire  să  facem  reclamă,  nu,  e  purul   Esamenul  de  maturitate  la  gimnasiul
              ales  diferitele  comisiunl  şi  la  urmă  d-1
                                                            din munţii apuseni, Abrud.                   adevăr,  şi  cine  doresce  să  se  convingă,  pof-   din  Blaşiu  s’a  ţinut  în  6,  7  şi  8  Maiă  st.  n.
              Sextil  Puşcariu  a  cetit  o  pre  frumosă  şi
              potrivită  disertaţia,  întitulată:  „Din  tainele   D-1  Preşedinte  S.  Yulcan  în  câte-va   tâscă  în  mica  Andalusie,  şi  sunt  convins,  că   sub  presidiul  directorului  suprem  Alesiu
                                                            cuvinte  mulţămesce  societăţii,  că  l’a  ridicat   întorcerea  lui  va  fi  cu  multă  pompă  făcută;   Kuncz,  asistând  ca  comisar  ministerial  Ni­
              culiselor “.
                                                           în  scaunul  presidial  şi,  împlinindu-se  3  ani   patru  cai  negri  înhămaţi  la  trăsura  împo­  colau  Putnoky,  directorul  gimnasiului  de
                   Cu  acestea  s’a  isprăvit  şedinţa  primă.
              A  urmat  în  aceeaşi  di  un  banchet,  âr  sera   dela  alegerea  actualului  comitet,  acesta  îşi   dobită  cu  ghirlande  de  flori,  dintre  cari  va   stat  din  Lugoş,  âr  ca  comisar  consistorial
                                                            depune  mandatul,  rugând  adunarea  a  alege   zimbi sfiosă ea, florea alâsă.             d-1  canonic  Gavrilă  Pop.  Asupra  resultatu-
              teatru şi concert bine succes.
                                                            pentru  un  nou  period  funcţionari  noi.  D-1    Petrecerea  a  durat  mult  şi  bine;  s’au  lui  esamenului  ni-se  raportâză  următorele:
                   Şedinţa  a  doua  s’a  ţinut  Luni,  a  doua
                                                            Vulcan  propune  tot-odată  pentru  conduce­  jucat  diferite  jocuri,  şi  cu  deosebirea  ne-a  La  esamenul  scripturistic  s’au  supus  31  de
              (li  de  Rusalii.  Despre  decursul  ei  raporto­
                                                            rea  alegerei  ca  preşedinte  ad  hoc  pe  D-1  atras  atenţia  frumosul  dans  naţional  „Hă-  maturisauţl,  dintre  aceştia  însă  numai  29
              rul nostru ne comunică următorele:
                                                            vicar Nestor.                                ţegana",  dans  plin  de  graţiă,  bogat  în  fi­  s’au  supus  şi  la  esamenul  verbal,  fiind-că
                               Şedinţa ÎL
                                                                 Se propune pentru noul comitet ur-      guri  şi  vesel,  punctul  de  forţă  al  d-şorelor  unul  a  fost  relegat  pe  un  an,  âr  altul  s’a
                    Şedinţa  s’a  deschis  la  10’/   ore  a.  m.  mătorea listă: Preşedinte: Ios. Vulcan, V.   Hăţegane.                              retras  din  causă  de  bolă.  Esamenul  a  suc­
                                              2
              decurgând  conform  programului  stabilit.  Preşedinte : V. Oniţiu, membri în comitet:           In  pausă  aceiaşi  tineri,  cari  eri  jucară  ces  forte  bine.  Dintre  29  au  reeşit  maturi:
              După  cetirea  şi  verificarea  procesului  ver­  George Dima, Vasilie Goldiş, Valeriu Bologa,   pe  bină,  jucară  acum  în  sală,  şi  mişcările  prestaţiune  eminentă  7,  şi  anume:  Emil  Hă-
              bal  din  şedinţa  de  mai  înainte,  după  ra­  Coriolan Breăiccanu şi Ioan Mihu.         lor  erau  par’că  mai  precise,  mai  matematic  ţegan,  Ion  Moldovan,  Cornel  Ordace,  I.  Pan-
              portul  comisiei  asupra  socotelilor  cassaru­    Propunerea  se  primesce  unanim  en  socotite, decât să nu-i admiri cu respect.      tea, Marian Popa, Ovidiu Pop şi R. Secoşan.
              lui  şi  propunerea  absolutoriului  din  acâstă  bloc,  la  ceea  ce  D-1  preşedinte  în  cuvinte   Ast  fel  s’a  sfârşit  adunarea  generală  —  Maturi  cu  prestaţiune  bună  7,  şi  anume:
              parte,  —  D-1  Mihu  citesce  raportul  comi-  inspirate  de  un  înalt  simţ  poetic  mulţămesce  din Haţeg, cu succes bun şi frumos, şi ar  I. Câmpean, S. Cheţan, Iuliu Florian, S.




               cut  în  Trapezunt  (Asia)  şi,  ca  preot  forte  tului,  aceste  cuvinte:  „Eu  pentru  credinţă,   Numai  ca  şef  recunoscut  şi  ener-   comunicat  şi  nouă  d-1  învăţător  Leşian,
              învăţat,  trăind  în  Roma  mai  mulţi  ani,  a  speranţă şi iubire mor“.                   gios  al  oposiţiei  şi  nu  ca  hoţ  şi-a  apoi continuă astfel:
              fost  trimis  din  partea  Pontificelui,  ca  pa­   Decă  acâstă  istorioră  este  ade­     putut  câştiga  Pintea  vitezul  acea              Din  acest  document  se  vede
              roch  al  bisericei  gr.  cat.  din  Dobriţin,  unde  vărată,  şi  adevărată  trebue  se  fie,  mare  popularitate,  ce  se  vede  după  apriat,  că  Pintea  n’a  murit  ca  un
               a şi funcţionat ca atare mai mulţi ani.      pentru-că  d-1  Arcadiu  Pâsztori  m’a  tradiţiunea poporului, că a avut’o.                hoţ  persecutat,  ci  ca  un  oşten  vitez,
                    Deorece  însă  pe  el  şi  pe  credincioşii  asigurat,  că  e  basată  pe  documente,                                              în  fruntea  acelei  oşti  Racolţiane,  care
                                                                                                                Pe  timpul,  când  s’a  răsculat
               săi  l’au  atacat  tocmai  sub  decursul  servi­  ce  se  află  la  mănăstirea  Bicsadului,                                             s’a  luptat  să  ,  ocupe  cu  asalt  cetatea
                                                                                                          Francisc  Racolţa  în  contra  casei  dom-
               ciului  dumnedeesc  calvinii  din  Dobriţin,  şi  atunci  e  evident,  că  poporul  român                                               Baia-mare,  şi  că  în  acea  oste  au  fost
                                                                                                          nitore,  popularitatea  şi  renumele  lui
               le-au  luat  cu  puterea  localul  unde  s’a  ţinut  din  acele  părţi  s’a  opus  şi  cu  forţa                                        şi  alţi  căpitani  români,  şi  anume
                                                                                                          Pintea  erau  la  culme,  şi  acâsta  a  fost
               serviciul  divin,  el  a  părăsit  Dobriţinul  şi  propagării  unirei,  şi  ca  conducător                                              unul,  care  se  chiăma  Urs  Bala,  seu
                                                                                                          causa,  că  ajutorul  nu  de  puţin  preţ
               a  mers  în  „Ţâra  OaşuluP,  unde  cu  ajuto­  cunoscut  al  oposiţiei  a  fost  Pintea                                                pote Bălan.
               rul  împăratului  Leopold  şi  a  Papei  a  în­  vitezul. *)                               al  lui  Pintea  a  fost  bine  primit  de         E  adevărat,  că  scriitorul  aces­
               temeiat mănăstirea dela Bicsad în anul 1700.                                               cătră  Racolţa  şi  că  Pintea  s’a  lup­     tui  document  îi  dă  lui  Pintea  şi  epi­
                                                                                                          tat  cu  totă  energia,  ca  Lobonţii,
                                                                                                                                                                           11,
                    In  acea  mănăstire,  primul  egumen  a                                                                                             tetul  de  „tolvaj ,  adecă  hoţ;  însă
                                                                  *)  In  Strîmbul,  lângă  Lăpuş,  încă  este  cum  îi  numiau  pe  partisanii  casei
               fost  însuşi  Isaia  Caroli;  fiind  însă  un  ener-   o  mănăstire,  ce  se  ţine  de  diecesa  Gherlei.   domnitore,  să  fie  învinşi.  Zelul  cel   trebue  să  seim,  că  Maghiarii  au  avut,
               gios  propagator  al  unirei  între  poporul  ro­  Strîmbenii  toţi  simt  Români  uniţi  şi  au   mare,  ce  a  desvoltat  Pintea  pen­  ba  şi  astăcjî  au  datina  a-i  numi  „hoţî“
               mân  şi  sbiclnuind  fără  cruţare  în  morali­  biserică  de  pâtră.  înainte  de  unire  însă  au                                      pe  toţi  acei  bărbaţi  născuţi  din  si­
                                                             avut  bisex-ică  de  lemn.  Strîmbul,  vor­  tru  a  promova  causa  lui  Francisc
               tatea,  mai  ales  bigamia  forte  usitată  în                                                                                           nul  altor  popore  conlocuitore,  cari
                                                            bind  eu  cu  mai  mulţi  omeni  bătrâni,  am  Racolţa,  se  vede  şi  din  un  document
               acele  părţi,  în  noptea  dintre  14—15  Maiu                                                                                           s’au  distins  prin  oposiţiă  contra  voin­
                                                             audit  dela  ei  următorea  legendă:  După  contimporan,  ce  se  află  în  archivul
               1703  l’au  atacat  şi  l’au  ucis  în  aşternutul   trecerea  la  unire,  o  singură  babă  rămase   oraşului  Baia-mare,  şi  este  publicat   ţei  lor.  Chiar  în  cjilele  nostre  încă
               său  omeni  de  ai  lui  Pintea  şi  cadavrul  lui  credinciosă  legei,  ce  o  apucase  din  stră­  la  pagina  296  în  cartea  „Nagybânya   aucjim despre cutare bărbat mai ener­
               l’au  dus  între  munţi,  unde  călugăi’ii,  cari   moşi,  ea  nu  voia  să  trâcă  la  unire  din                                       gic  român  cjicendu-i-se:  „tolvaj  N.  N.“
                                                             causă,  că  uniţii  au  biserici  de  pâtră,  pe   es  kornyeke“,  tipărită  în  Baia-mare
               în  noptea  amintită  toţi  erau  absenţi,  nu­                                                                                          şi  în  general:  „tolvaj  olâh“.  De  aci
                                                             când  sciut  lucnx  este,  elicea  ea,  că  în  petrii,  la Mihai Molnar în anul 1894.
               mai  după  câteva  dile  l’au  găsit.  Insu-şl                                                                                           vine,  că  pe  Horia  şi  Cloşca,  pe  Iaucu
                                                                                                       w
                                                             în  stânci  şi  bolovani  „şede  ucigă-1  crucea .
               Isaia  Caroli  a  scris  în  acele  momente  cri­  De  aceea  conchidea  ea,  că  legea  uniţilor   La  acest  loc  d-1  Nilvan  reproduce  do­  şi  pe  apărătorii  mai  energioşî  ai  cău­
               tice,  cu  sângele  său  propriu,  pe  dunga  pa­  nu pote fi bună. — 1. P. B.             cumentul  unguresc  amintit,  pe  care  ni-l’a şelor române, nu i-au considerat şi
   107   108   109   110   111   112   113   114   115   116