Page 112 - 1898-05

Pagina 4. GAZETA TRANSIVANIEI Nr. 118 —1898

borând stindardul originei nostre romane, siunei însărcinate cu esaminarea raportului • pentru noua încredere pusă în mânile sale; fi putut fi şi mai frumos, dâcă diferite ac­
susţinând prin lupte de vâcurl furtunose comitetului societăţii şi insinuarea propu- [ mulţămesce pentru că adunarea generală îi cidente nu l’ar fi umbrit încât-va şi dâcă
sămînţa latinităţei în munţii şi pe plaiurile nerilor în interesul fondului. Acest raport, face posibil să lucre la acel plan, care sin­ convingerea naţională am fi aflat’o mai
Carpaţilor: âtă cum ne-am împlinit me­ constatând marea activitate a comitetului gur i-a fost scopul vieţii şi împlinindu-se, adânc crestată în aceste spirite.
nirea; âtă titlurile nostre la recunoscinţa espirat, constatând uriaşa înaintare a tutu­ va elice mângâiat: „acum, Domne, slobocjl S’a vorbit mult şi bine; dorim, ca
lumei, âtă dovedile nostre, că suntem un ror intereselor societăţii, atât în privinţa pe robul tău. cele spuse spre binele naţiunei să se în-
nâm de omeni cu putere de viâţă, care nu literară, cât şi materială, propune votarea In sfârşit, alegându-se o comisiă pen­ plinescă.
se p6te stînge, care are să trăâscă vecinie. absolutoriului acestui comitet demn de tru verificarea procesului verbal din acea Să fie fapte, nu vorbe.
* funcţia, pe care a ocupat’o. Ge privesce şedinţă, adunarea se închide prin calde cu­ M.
anunţarea propunerilor pentru înaintarea vinte de recunoscinţă pentru HaţeganI, es-
Trecut-au vâcurilâ întunecose şi zorile
intereselor societăţii, se face pe lângă con­
unui timp senin s’au ivit de mult pe ceruri. primate de d-1 Vulcan, la cari răspund d-nii
tinuarea avântului început de comitet, una Gheaja şi I. Muntean.
Aerul prospăt al dimineţei învie tot
dintre cele mai folositore propuneri, adecă : ■
şi dă puteri nouă. Ast-fel partea oficială a adunărei se — 30 Maia v.
comitetul central să se pună în înţelegere
Tote se mişcă, tote încep să lucreze. termina cu acel mare profit, că Românii
cu diferitele centre românescl şi, somând Agenturi ale Asociaţiunei. Dumineca
Pasările cântă vesel şi vântul adie cu drag, cunosc progresul acestui fond adunat în
aceste centre, ^ să înlesnâscă diferite pro- trecută s’au presentat în comunele Codlea
aducând simburii deşteptărei. adevăr din picături de sânge ale poporului
ducţiunî în interesul societăţii, să ridice şi Ghimbav trei delegaţi, trimişi din par­
A început o vieţă nouă. Fiă-care nem nostru; se sfîrşesce cu acea mângăere su-
acest fond în rândul ce-i compete atât din tea comitetului despărţământului braşovean
s’a apucat de lucru, unele mai iute, altele fletâscă basată, că fondul e în mâni sigure,
punct de vedere material, cât şi din punc­ al Asociaţiunei cu însărcinarea, să consti-
mai târcliu, tâte vor să-şl iee un loc de se administrâză aprope cu totul fără spese
tul de vedere al prestigiului spiritual. tue agenturi şi să câştige membri noi. In
frunte în rândul naţiunilor, câte-va ’şi-au şi cresce repede.
Codlea s’a reconstituit agentura, fiind ales
şi luat. Infinite aplause acoper acâstă minu­ In decursul adunărei generale sosiră preşedinte d-1 paroch Iosif Comanescu, no­
Diu acâstă muncă ne cerem şi noi nată propunere, care se primesce cu una­ mulţime de telegrame de felicitare din di­ tar d-1 învăţător Ananie Boldor, bibliotecar
Românii partea nostră. Yrem să muncim nimă aclamaţiă, âră D-1 Mihu este felicitat ferite centre românescl. Aşa dela vice-pre-
d-1 învăţător Ioan Iliescu, âr cassar d-1
pentru deşteptarea, luminarea şi înaintarea pentru predarea şi apărarea incomparabilei şedintele Societăţii V. Oniţiu (Braşov), care Nicolae Cârstea. Intre membri, afară de
nostră culturală. Vrem să răspândim cul­ propuneri de îmbunătăţire. îşi esprimă regretul, că nu i-a fost posibil d-1 paroch I. Gomanescu şi de Societatea
Gât privesce raportul comisiei pentru
tura în tâte păturile vieţei românescl. să participe şi doresce înaintarea interese­ de lectură de-acolo, cari sunt membri or­
Vrem cultura naţională, căci numai asta câştigarea membrilor noi, a fost relativ lor societăţii; apoi dela d-nii: O. Bredi dinari cu taxe de câte 5 fi. la an, s’au mai
se potrivesce firei, dorinţei şi menirei succes. Etă resultatul: ceanu (Lugoş), Dr. Muntean (Orăştie), A. înscris următorii membri ajutători cu taxe
nostre. Institutul „Hăţegana" şi d-1 advocat Belis (Siman), „Trib. pop“. (Arad), Ghidiu de câte 1 fi. la an: Ioan Iliescu, Ananie
Bontescu, ca membri fundatori, au solvit
E'ă şi cuvântul, pentru care voim să (Caransebeş), Mangra (Arad), I. Velcean Boldor, Nicolae Oârstea, Ion Marcu, Geor­
înfiinţăm un teatru naţional, care este un taxa de câte 100 fi.; 16 membrii ordinari (Reşiţa), Reuniunea de cântări din Reşiţa; ge Ilie, Nicolau Florea, Ioan Pripiş, Irimie
organ de frunte pentru răspândirea culturei â 5 fi. 90 fi.; dela membri ajutători 32 fi.; Mai mulţi domni (Braşov), D. Moldovan Moldovan, Ion Budnariu, Ion Marian. — In
D-1 Ungurean ca întregire la taxa de 100 fi.
naţionale. (Orăştie), Banciu (Sălişte); Mai mulţi din Ghimbav agentura s’a constituit astfel: pre­
de membru fundator a solvit 20 fi. Gu
înfiinţarea acestuia însă cere ajutorul Hunedora; A. Stanca (Petroşenî) etc. şedinte d-1 paroch Iosif Maximilian; notar
totul 342 fi.
întregei naţiuni, căci noi suntem avisaţl Petrecerea cu dans. d-1 învăţător Ion Meţian; cassar d-1 Petru
Adăugându-se la aceştia venitul curat
numai la puterile nâstre; de aceea am Neamţir, bibliotecar d-1 Dumitru Pop. S’au
venit şi aici, ca să facem apel la senti­ de 100 fi. al producţiei literare, avem Unul dintre cele mai feerice momente înscris membri ordinari cu taxe de câte
442 fi. la cari s'au mai adaus şi alte venite ale petrecerilor -din Haţeg a fost sigur pe­
mentul de sprigin naţional al d-vostre. 5 fi. d-nii: Ios. Maximilian paroch şi Ion
incurse dela diferiţi membri anunţaţi mai trecerea cu dans, arangiată Luni sâra. Şi
Adresându-vă acest apel, deschid adu­ Meţian învăţător; âr membri ajutători cu
târdiu, şi dela serata dansantă. cum s’ar pute să nu fie ast-fel când în
narea generală! câte 1 fi. d-nii: Petru Neamţu, Nicolau Şu-
După rostirea acestui discurs, viu Prin acâstă sumă averea societăţii de acâstă sâră Haţegul şi jurul şi au desvălit rariu, Dumitru Pop, George Muntean, Ni­
118,981 fi. 67 cr. (care avere în raport cu adevărata comoră, în caşul acesta adevă­
aplaudat de public, aleseră notari pentru colae Hamsea, Dumitru Eremie, Ion Poe-
u
cea din anul trecut a crescut cu 10,116 fi. ratele „mărgăritare , adevărata podobă a
şedinţele adunărei p6 d-nii V. Goldiş şi P. nariu junior, Ion Tohănean, Dumitru Nis-
Grivulescu; ş’a cetit raportul comitetului 38 cr.), resultă, că averea actuală a socie­ acestor locuri, centrul de descălecare al tor, Vasilie Vlădărean junior, George Şuşu.
despre lucrările sale dela ultima adunare tăţii este 116,423 Jl. 67 cr. măriţilor noştri strămoşi. Era frumos mo­ — Delegaţii comitetului au fost întâmpi­
Primindu-se o telegramă a inteligenţei mentul, când descoperirăm bogăţiile; dâr
încoce, din care s’a vădut, că comitetul a naţi în ambele comune cu vădită bucuriă
române din Abrud, prin care societatea e era şi cam desoîător, fiind-că e mirare, că
desvoltat o activitate frumosă; s’a cetit ra­ din partea bunului nostru popor, care s’a
portul cassarului, din care s’a văcjut, că în invitată a şl ţinâ în anul viitor adunarea floricelele cresc cu atât belşug, fără ca ci- arătat forte dispus a aduce jertfe pentru
decurs de 28 de ani Societatea a ajuns să generală în acel loc, se hotăresce cu ne- ne-va din iubirea faţă de ele să-şi rupă înaintarea causei sale culturale
descrisă însufleţire, ca societatea să-şi ţină vremea. Să nu se crâdă, că umblăm prin
aibă un fond de aprope 120,000 fi.; s’au
în anul viitor adunarea în frumosul centru acesta şire să facem reclamă, nu, e purul Esamenul de maturitate la gimnasiul
ales diferitele comisiunl şi la urmă d-1
din munţii apuseni, Abrud. adevăr, şi cine doresce să se convingă, pof- din Blaşiu s’a ţinut în 6, 7 şi 8 Maiă st. n.
Sextil Puşcariu a cetit o pre frumosă şi
potrivită disertaţia, întitulată: „Din tainele D-1 Preşedinte S. Yulcan în câte-va tâscă în mica Andalusie, şi sunt convins, că sub presidiul directorului suprem Alesiu
cuvinte mulţămesce societăţii, că l’a ridicat întorcerea lui va fi cu multă pompă făcută; Kuncz, asistând ca comisar ministerial Ni­
culiselor “.
în scaunul presidial şi, împlinindu-se 3 ani patru cai negri înhămaţi la trăsura împo­ colau Putnoky, directorul gimnasiului de
Cu acestea s’a isprăvit şedinţa primă.
A urmat în aceeaşi di un banchet, âr sera dela alegerea actualului comitet, acesta îşi dobită cu ghirlande de flori, dintre cari va stat din Lugoş, âr ca comisar consistorial
depune mandatul, rugând adunarea a alege zimbi sfiosă ea, florea alâsă. d-1 canonic Gavrilă Pop. Asupra resultatu-
teatru şi concert bine succes.
pentru un nou period funcţionari noi. D-1 Petrecerea a durat mult şi bine; s’au lui esamenului ni-se raportâză următorele:
Şedinţa a doua s’a ţinut Luni, a doua
Vulcan propune tot-odată pentru conduce­ jucat diferite jocuri, şi cu deosebirea ne-a La esamenul scripturistic s’au supus 31 de
(li de Rusalii. Despre decursul ei raporto­
rea alegerei ca preşedinte ad hoc pe D-1 atras atenţia frumosul dans naţional „Hă- maturisauţl, dintre aceştia însă numai 29
rul nostru ne comunică următorele:
vicar Nestor. ţegana", dans plin de graţiă, bogat în fi­ s’au supus şi la esamenul verbal, fiind-că
Şedinţa ÎL
Se propune pentru noul comitet ur- guri şi vesel, punctul de forţă al d-şorelor unul a fost relegat pe un an, âr altul s’a
Şedinţa s’a deschis la 10’/ ore a. m. mătorea listă: Preşedinte: Ios. Vulcan, V. Hăţegane. retras din causă de bolă. Esamenul a suc­
2
decurgând conform programului stabilit. Preşedinte : V. Oniţiu, membri în comitet: In pausă aceiaşi tineri, cari eri jucară ces forte bine. Dintre 29 au reeşit maturi:
După cetirea şi verificarea procesului ver­ George Dima, Vasilie Goldiş, Valeriu Bologa, pe bină, jucară acum în sală, şi mişcările prestaţiune eminentă 7, şi anume: Emil Hă-
bal din şedinţa de mai înainte, după ra­ Coriolan Breăiccanu şi Ioan Mihu. lor erau par’că mai precise, mai matematic ţegan, Ion Moldovan, Cornel Ordace, I. Pan-
portul comisiei asupra socotelilor cassaru­ Propunerea se primesce unanim en socotite, decât să nu-i admiri cu respect. tea, Marian Popa, Ovidiu Pop şi R. Secoşan.
lui şi propunerea absolutoriului din acâstă bloc, la ceea ce D-1 preşedinte în cuvinte Ast fel s’a sfârşit adunarea generală — Maturi cu prestaţiune bună 7, şi anume:
parte, — D-1 Mihu citesce raportul comi- inspirate de un înalt simţ poetic mulţămesce din Haţeg, cu succes bun şi frumos, şi ar I. Câmpean, S. Cheţan, Iuliu Florian, S.

cut în Trapezunt (Asia) şi, ca preot forte tului, aceste cuvinte: „Eu pentru credinţă, Numai ca şef recunoscut şi ener- comunicat şi nouă d-1 învăţător Leşian,
învăţat, trăind în Roma mai mulţi ani, a speranţă şi iubire mor“. gios al oposiţiei şi nu ca hoţ şi-a apoi continuă astfel:
fost trimis din partea Pontificelui, ca pa­ Decă acâstă istorioră este ade­ putut câştiga Pintea vitezul acea Din acest document se vede
roch al bisericei gr. cat. din Dobriţin, unde vărată, şi adevărată trebue se fie, mare popularitate, ce se vede după apriat, că Pintea n’a murit ca un
a şi funcţionat ca atare mai mulţi ani. pentru-că d-1 Arcadiu Pâsztori m’a tradiţiunea poporului, că a avut’o. hoţ persecutat, ci ca un oşten vitez,
Deorece însă pe el şi pe credincioşii asigurat, că e basată pe documente, în fruntea acelei oşti Racolţiane, care
Pe timpul, când s’a răsculat
săi l’au atacat tocmai sub decursul servi­ ce se află la mănăstirea Bicsadului, s’a luptat să , ocupe cu asalt cetatea
Francisc Racolţa în contra casei dom-
ciului dumnedeesc calvinii din Dobriţin, şi atunci e evident, că poporul român Baia-mare, şi că în acea oste au fost
nitore, popularitatea şi renumele lui
le-au luat cu puterea localul unde s’a ţinut din acele părţi s’a opus şi cu forţa şi alţi căpitani români, şi anume
Pintea erau la culme, şi acâsta a fost
serviciul divin, el a părăsit Dobriţinul şi propagării unirei, şi ca conducător unul, care se chiăma Urs Bala, seu
causa, că ajutorul nu de puţin preţ
a mers în „Ţâra OaşuluP, unde cu ajuto­ cunoscut al oposiţiei a fost Pintea pote Bălan.
rul împăratului Leopold şi a Papei a în­ vitezul. *) al lui Pintea a fost bine primit de E adevărat, că scriitorul aces­
temeiat mănăstirea dela Bicsad în anul 1700. cătră Racolţa şi că Pintea s’a lup­ tui document îi dă lui Pintea şi epi­
tat cu totă energia, ca Lobonţii,
11,
In acea mănăstire, primul egumen a tetul de „tolvaj , adecă hoţ; însă
*) In Strîmbul, lângă Lăpuş, încă este cum îi numiau pe partisanii casei
fost însuşi Isaia Caroli; fiind însă un ener- o mănăstire, ce se ţine de diecesa Gherlei. domnitore, să fie învinşi. Zelul cel trebue să seim, că Maghiarii au avut,
gios propagator al unirei între poporul ro­ Strîmbenii toţi simt Români uniţi şi au mare, ce a desvoltat Pintea pen­ ba şi astăcjî au datina a-i numi „hoţî“
mân şi sbiclnuind fără cruţare în morali­ biserică de pâtră. înainte de unire însă au pe toţi acei bărbaţi născuţi din si­
avut bisex-ică de lemn. Strîmbul, vor­ tru a promova causa lui Francisc
tatea, mai ales bigamia forte usitată în nul altor popore conlocuitore, cari
bind eu cu mai mulţi omeni bătrâni, am Racolţa, se vede şi din un document
acele părţi, în noptea dintre 14—15 Maiu s’au distins prin oposiţiă contra voin­
audit dela ei următorea legendă: După contimporan, ce se află în archivul
1703 l’au atacat şi l’au ucis în aşternutul trecerea la unire, o singură babă rămase oraşului Baia-mare, şi este publicat ţei lor. Chiar în cjilele nostre încă
său omeni de ai lui Pintea şi cadavrul lui credinciosă legei, ce o apucase din stră­ la pagina 296 în cartea „Nagybânya aucjim despre cutare bărbat mai ener­
l’au dus între munţi, unde călugăi’ii, cari moşi, ea nu voia să trâcă la unire din gic român cjicendu-i-se: „tolvaj N. N.“
causă, că uniţii au biserici de pâtră, pe es kornyeke“, tipărită în Baia-mare
în noptea amintită toţi erau absenţi, nu­ şi în general: „tolvaj olâh“. De aci
când sciut lucnx este, elicea ea, că în petrii, la Mihai Molnar în anul 1894.
mai după câteva dile l’au găsit. Insu-şl vine, că pe Horia şi Cloşca, pe Iaucu
w
în stânci şi bolovani „şede ucigă-1 crucea .
Isaia Caroli a scris în acele momente cri­ De aceea conchidea ea, că legea uniţilor La acest loc d-1 Nilvan reproduce do­ şi pe apărătorii mai energioşî ai cău­
tice, cu sângele său propriu, pe dunga pa­ nu pote fi bună. — 1. P. B. cumentul unguresc amintit, pe care ni-l’a şelor române, nu i-au considerat şi