Page 113 - 1898-05
P. 113
Nr. 118—1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5
Frăţilă, L. Horşa, E. Nestor şi A. Şonea. tor şcolari săraci cărţile de lipsă pentru pusei şi topore, au dat vacei drumul, care Congresul Ligei. In efiua de Ro-
— Maturi 13, anume: C. Antal, C. David, şcolă, premiându-i tot-odată şi cu bani. şi pleca imediat spre copacul scorbui’os. sălii s’a ţinut congresul Ligei cul
T. Doşa, P. Far caş, Petru Floria», Yirgil Pentru frumosa atenţiune, d-1 înv. David Acolo ajunsă, vaca începe a mugi, er din turale în BucurescI. S’a reales ve
Hăiegan, I. Jlopârtean, V. Moldovan, P. Pop esprimă pe acestă cale sinceră mulţă- copac începe a-se lăsa la vale mai mulţi chiul comitet, căruia 'i-s’a espri,
Muntean, N. Oncu, N. Pogăces, A. Radu şi mitâ d-lui Ţuluca. şerpi, unii ajungând lungimea de 3 metri, mat încrederea. S’a luat hotărîrea,
I. Tarţia. Unul a fost relegat pe 3 luni, er er grosimea unui picior de bărbat. Locui de-a sărbători la 1901 aniversarea
Inspecţia casarmei Sf. George. Sâm
unul pe un an. torii trag focuri de pusei şi isbutesc a de trei sute de anî dela mârtea ma
bătă, 23 Maiă, la 10 ore dim. Regele Ca-
omorî B şerpi dintre cei mai mari. Copii relui Domn Mihaiu Vitezul, ridi-
Esamenele la şcola civilă de fete a rol însoţit de adjutantul de servicii!, a
însă spre a stîrpi cuibul de şerpărie, au cându-i-se un monument la mănăs
Asociaţiunei din Sibiiu, se vor începe Mer- mers la casarma Sf. George din BucurescI,
dat foc copacului ardând în scorbura de tirea Delului, unde ’i se află depus
curl, în 22 Iunie st. n. cu esamenul privat spre a inspecta regimentul 6 de artilerie.
jos mai mulţi şerpi, âr cei din scorbura de capul, po care l’a găsit şi l’a
al elevelor din cursul complementar; Joi La sosire, a fost primit de Principele moşte
sus umblau furnicând pe crăci; apoi că- dus acolo Vodă Bibescu. S’a ho-
în 23 Iunie n. înaintea de amecji religiu- nitor, comandantul brigadei a 8-a de in
dând tulpina, au eşit din scorbură şi erau tărît se se constitue un fond ne
nea cu elevele din tote classele civile fanterie, de d-1 ministru de răsboih, de co
cu cei de pe crăci mai bine ca la 200 mai atacabil al Ligei, pentru care d l
şi limba francesă III şi IY; după amecll mandantul corpului II de armată, şeful ca
mici şi mai mari, din cari locuitorii Bre- Iosif Oroveanu din Rîmnicul-Sărat a
classa I civilă din tote obiectele de învă sei militare regale, inspectorul artileriei
benl au isbutit a mai omorî vre-o B0, cari depus suma de 1000 de lei. S’a tri
ţământ; Yinerl în 24 Iunie a. m, el. IV, corpului II de armată, comandantul pieţei
au fost îngropaţi; au mai cădut din scor mis o felicitare d-lui baron Vasilco
er după amecll cl. II din tote obiectele de şi de comandantul regimentului, care a pi’e-
bură vre-o baniţă de ouă. Cu tote acestea pentru căldurosa apărare, ce a fă-
învăţământ; Sâmbătă în 2B Iunie înainte sentatMajestăţii Sale raportul despre situaţia
cei ascunşi flueră şi acum căutând culcuşul cut’o causei ardelenesc! în delega-
de amecjl cl. III civilă din tote obiectele trupei. Regele trecu pe dinaintea frontu
tîrîndu-se peste ouăle sfărîmate. ţiunî.
de învăţământ, er după amecll musica in lui trupei aşedată în ordine de bătae, pe
strumentală şi vocală; declamaţiunî; înche- platoul din faţa casarmei, în sunetul imnu Inteliginţa română din Deşiu învită la
Ateneu franco-român.
iarea solemnă a anului şcolar şi împărţirea lui naţional, aclamat fiind de uralele pre petrecerea de vară, ce o va arangia Du
testimoniilor. In decursul esamenului lucru lungite ale trupei. După revistă, Suveranul minecă, 26 Iunie n. c. în otelul „Anglez**.
Din Paris i-se scrie „Drapelu-
rile de mână femeescî vor fi espuse într’una a primit defilarea, er în urmă a ordonat Venitul curat este dettinat pentru scopuri
luri:
din şalele institutului. a-se executa diferite mişcări din şcola de filantropice, despre care se va raporta pe
De-o bună bucată de vreme deja s’au
Omeni rei. Din Purcăreni ni-se împăr division pe jos şi din serviciul gurilor de cale diaristică. Comitetul arangiator : Si- pus basele în Paris unei societăţi franco-
tăşesc fapte, cari dovedesc, că în sînul po foc, după care a trecut în manej, unde meon Rusu, prasident; Dr. I. Sleam, se române: Ateneul franco-român. Esistenţa
porului de-acolo se află anumiţi omeni două reprise au executat cu multă precisie cretar; Petru Leppa, controlor; Al. Avram, unei asemenea societăţi era simţită de mult
tare nemernici şi răutăcioşi, cari numai ru diferite mişcări din şcola tunarilor călări. cassar. Membri: Dr. G. Buzura, I. Bacociu, şi ea răspunde unei necesităţi strigătbre.
şine fac locuitorilor din sat prin faptele şi De aci Majestatea Sa a trecut în inspec Eug. Gelner, Cl. Hosszu, Dr. L. Mişca, Românii locuind Parisul, fiind cu totul
purtarea lor. Aşa de esemplu ni-se împăr- ţie clădirile regimentului.' In urmă s’a în Drd. I. Morariu, C. Muşte, V. Muşte, I. străini de FrancesI, nefiind primiţi nicăirl
tăşesce, că Duminecă noptea spre Luni (24 dreptat cătră piaţa de arme, unde se afla Oltean, I. Pap, I. Pop, Tr. Todorescu. — şi neputând astfel să-şî dea sâmă de ca
v. c.) când părintele Toma Giurgiu cu fa adunată trupa. Aci, Regele, adresându-se Intrarea : de personă 1 fl., de familiă pănă racterul şi de adevăratul fel de a fi a po
t
milia sa nu se aflau acasă, cine-va a intrat oficerilor, făcu înaltele sale apreciaţi uni la 3 persene 2 fl., pentru galeriă de per porului în mijlocul căruia locuesc, Ateneul
asupra resultatului inspecţiei şi tot-d’odată sonă 80 cr. începutul la 7 ore sâra.
în grădina sa, situată în nemijlocită apro franco-român caută să strîngă legăturile de
piere de locuinţa învăţătorului N. Nătescu, le recomanda de-a continua şi în viitor a Escursiune în „Stejeriş *. „Societatea prietenie între Români şi FrancesI şi să
1
şi i-a curăţit de coje jur împrejur aprope lucra cu aceeaşi rîvnă, pentru-ca diferitele zidarilor români din Braşovul-vechiu va arete acestor din urmă arta şi literatura
u
toţi pomii din grădină, făcându-i o însem instrucţiuni ce se fac în regiment să pro- arangia o petrecere în „Ştejeriş** mâne, nbstră, calităţile nostre personale, prin con
nată pagubă. Miserabilul făptuitor, a cărui păşescă necontenit cu de-o potrivă măsură Duminecă, în 12 Iunie st. n., la care onor. ferinţe publice, producţiunl artistice şi bu
ispravă în caşul de faţă e mai păcătdsă şi După-ce fiă-care ofiţer i-a fost in parte pre public român e cu onore învitat. Taxa letine periodice.
pentru dansatori B0 cr., pentru dansatore
mai condamnabilă chiar decât a unui hoţ sentat, Majestatea Sa a trecut pe dinain 30 cr. Plecarea la 10'/ ore a. m. dinaintea Faptul, că societatea numără deja prin
2
ordinar, încă nu s’a putut constata cu do tea frontului trupei, căreia ’i-a urat sănă scolei române gr. or. din Braşovul-vechih. tre membrii ei nume de învăţaţi ca d-nii
vedi. Tot în Purcăreni s’au spart Marţi tate. Apoi Regele a părăsit regimentul în Pentru comitet: Ioan Gojocariu, preşedin Lavis, Picot, Psichari, Gaston Pariq, Re
noptea ferestrile unui membru din comite mijlocul aclamaţiunilor trupei şi în sunetul tele societăţii; George Zavicî, cassar. nault, Alglave, Lyon-Oaen şi tot ce are
tul parochial; s’a cerut ajutorul gendar- imnului naţional. Concerte. Musica militară va concerta mai bun elementul românesc, e o asigurare
milor, der aceştia nici nu s’au înfăţişat mâne seră, Duminecă, în grădina otelului vădită de succes şi bună reuşită a resulta-
Cununiă. D-1 George Birt, măestru zu-
momentan la faţa locului. De sigur, că „Pomul verde**. Programa, compusă din telor, ce se urmăresc.
graz în loc, se va cununa mâne, Duminecă,
decă cine-va li-ar fi minţit, că e vorba de vre-o 10 puncte bine alese, conţine şi vre-o Deunăzi sera societatea serbâ inau
la orele 12 din di în biserica Sftului Ni-
vr’o adunare de „Valahi**, în care se ce gurarea printr’un splendid concert pus sub
colae din Prund cu d-şora Maria Cacăs. trei piese românescî forte frumose.
u
tesc „replici" şi „memorande , numai de înaltul patronaj al d-lui Gr. Ghica, minis
— D-nul Dumitru I. Lapşan şi d-ra — Musica orăşenescă va concerta
cât s’ar fi presentat. Românii din Purcă- trul României, şi al d-nei Gr. Ghica. S’au
Paraschiva Câpăţină din loc se vor cununa mâne după amâcjî la 4V ore la casa de
2
renl, cari ţin la cinstea şi bunul nume al aplaudat talentaţii noştri artişti: de Nuo-
mâne, Duminecă, în biserica Sf. Treimi de tir. Intre 10 puncte ale programului se
lor, vor face bine, decă vor căuta ei în- vina, Enescu, de Max, d-ra Solacoglu şi
pe Tocile. află unul românesc. „Tntâia sărutare", vals
şi-şl să afle şi să pună la regulă pe ase cei mai buni artişti parisienl, cari ne-au
Dorim fericire tinerelor părechî! nou de A. Oirillo.
menea mişei, er nu să aştepte ca gendar- dat preţiosul lor sprijin. Concertul a avut
mii ungurescl să-i scape de ruşine. Un cuib uriaş de şerpi. In corn. Brebu loc în sala societăţei de geografie. Sala pre-
Mijlocirea de pace a puterilor.
lângă Câmpina, jud. Prahova, pădurea Efo sintă un aspect feeric, cu totul plină de
Ministrul Sturdza la monarchul nostru.
riei, în apropiere de sat este un copac mare Diu Paris se telegralâză cu data lume, întrâga colonie română, studenţi fran-
O telegramă din Viena cu data de 9 Iunie
de fag scorburos. Venind cu vacile dela de 10 Iunie: cesî şi societatea parisiană în număr.
spune, că ministrul-preşedinte D. Sturdza
păşune, soţia unui locuitor dădu drumul In cercurile competente de aici Meritul organisărei revine în special
a fost primit în audienţă privată de Majes-
viţelului să sugă lapte dela vacă. Ea vădu se crede, că este aprâpe timpul, actualului comitet, d-lor presidenţl: Emile
tatea Sa monarchul nostru.
însă, că după câte-va sugătiui, viţelul lasă când va fi bine, ca marile puteri Picot, membru al institutului, şi dr. I. Can-
Dar pentru şcolă. Din Poiana sărată ţîta, sare de vre-o trei-oiă, apoi cade jos europene se caute a mijloci o pace tacuzin, dela institutul Pasteur; precum şi
ni-se serie, că d-1 Ioan R. Ţuluca, un fiiu mort; femeia bănuind ceva, se uită în gura intre Spania şi America, deore-ce neobositului secretar general d. D. A.
al acelei comune, domiciliat adl în Brăila, viţelului şi vede gingiele vinete. încredin acum pacea pentru Spania ar fi mai Teodoru.
abătându-se dilele trecute prin comuna sa ţată fiind, că vaca e suptă de şerpi şi că avantagiâsă şi America ar primi In curând se anunţă o interesantă
natală, a cercetat şi şcola română confe din veninul lăsat s’a otrăvit viţelul, dă mai uşor o mijlocire. conferinţă a d-lui de Mortillet, dela socie
sională, cu care ocasiune a dăruit mai mul veste la câţî-va vecini, care armându-se cu tatea de antropologie.
nu-i consideră de luptători sinceri vom considera şi acea împrejurare, tea a fost acela, care a condus pe Maramureş, care cu Românii săi a
ai drepturilor poporului, ci numai că n’a fost un simplu gregar în oş Tătari în comitatele Sătmar şi Ma nimicit în anul 1717 ordele Tătari
ca pe nisce făcători de rele. tea lui Racolţa, ci precum se 4i° ramureş. Acestă versiune însă, toc lor şi a eliberat multe mii de creş
e
Cum se ne esplicăm însă acea în document, cel mai de frunte con mai decă esistă, nu are nici o basă tini din captivitatea lor.
împrejurare, că în acest document ducător al acestei oştiri Racolţane, istorică, deorece Tătarii au devastat
Nu-i imposibil, că Teodor Cră
Pintea se numesce „domn“—Pintye ur? care a voit să ocupe cu asalt ceta în comitatele amintite în anul 1717,
ciun încă a fost dintre acei fârtaţî
Ore să fie acesta o ironie la adresa tea Baia-mare. âr Pintea a murit în 1703, aşa-deră
viteji ai lui Pintea, care a rămas în
lui Pintea care în timpul scrierii cu 14 anî mai înainte de venirea
Cumcă Pintea vitezul n’a fost vieţă, pănă la venirea Tătarilor, în
documentului era deja mort, der Tătarilor.
un hoţ ordinar, încâtva şi străinii o tâmplată, cum s’a amintit mai sus,
pănă era în vieţă toţi cetăţenii din Tot în acestă carte, la pag. 299,
recunosc. Etă ce ne spune în asta la anul 1717.
Baia-mare tremurau de frica l u i ? Seu se cjice, că o altă versiune a tradi
privinţă cartea mai sus amintită:
doră Pintea în adevăr n’a fost un ţiunei poporului descrie în formă Pănă aci comentariile d-lui Ni-
„Nagybânyaes kărnyeke** la pag. 298:
simplu ţăran şi, prin urmare, a me romantică întâlnirea lui Pintea cu colae Nilvan.
Nu-i lipsită de verosimilitate acea pă
ritat epitetul de „domn? , Eu aşa Teodor Crăciun, care a fost încre De încheiere mai am să adaug,
11
rere — scrie autorul maghiar — că Pintea
cuget, că Pintea a fost născut din dinţat din partea autorităţilor, ca să că un om din Măgogia mi-a spus la
a făcut parte din acel soiu de haiduci, pe
familia nobilă a Pintescilor şi ca prindă pe Pintea; tradiţiunea spune 23 Maiu a acestui an, că coiful şi
cari mai mult amărăciunea şi dorul de râs-
atare n’a putut fi împiedecat a în adecă, că cu acea ocasiune s’a do cămaşa cea de zale a lui Pintea se
bunare, decât pofta de a jăfui i-au silit să
văţa şi ceva carte, păte tocmai la vedit după semnele, ce le purtau află în biserica din Budescî, în Mar-
ducă vieţă baiducescă; ba chiar nici aceea
şcolele din Baia-mare; prin urmare ambii la grumazi, că ei sunt fraţi maţia, şi că sunt atât de grele, în
nu-i imposibil, că el a fost unul dintre
el a aparţinut puţinei inteliginţe ro adevăraţi. cât el nu le-a putut ridica, deşi s’a
conducătorii mai îndrăsneţî de guerile cu-
mâne din acele timpuri, care s’a in La acesta numai atâta avem opintit din răsputeri.
ruţescl (racolţane), căci dându-li-se oca
teresat de sortea neamului său. de observat, că întru adevăr ei au
siune, nu s’au reţinut nici dela aventuri
Presupunând, că Pintea a fost fost fraţi adevăraţi, pentru-că ambii
hoţesc!.
născut ca nobil şi a avut şi ceva au fost Români şi ambii au fost
carte, cu tot dreptul a meritat nu Acelaşi autor scrie, că după viteji, deore-ce acest Teodor Crăciun
mirea de „domn**, mai ales decă unele versiuni ale tradiţiunei, Pin (Karâcsony) a fost dela Borşa în
