Page 114 - 1898-05

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI N . 118 —1898.

Producţiunea tinerilor meseriaşi ro­ rora se oferă de mijlocitor. Are o nepotâ cului pretorial Bran (comitatul Făgăraş). Esamene la sate.
mâni din Braşovul-vechit. Ol ga Glitan (rolul d-rei Paraschiva Moldovan), Dela comuna Tohanul-vechiîî, apucând
văduvă tînără, însă cu trei fete: Lina (d-ra spre nord vest, pe drumul comitatului, dai Treiscaune, Maiti 1898.
Braşov, Iunie 1898. E. Lalea), Tiţa (d-ra M. Puiu) şi Mimi (d-ra într’o vale, care întrătaie două dâlurl destul Stimate D-le Redactor! împrejurările
Eug. Puiu), pe cari nu le-a adus cu sine de respectabile în privinţa înălţimei lor, mi-au dat ocasiunea de-a participa ca ospe
Bravii noştri tineri meseriaşi din Bra-
la băi, ca să nu i strice rostul pe acolo. acoperite cu pădure tînără de mestâcăn şi la esamenul, ce s’a ţinut Luni, în 25 Maiti
şovulvechifi au arangiat Dumineca trecută
Mai întâia face cunoscinţă cu un negustor brad. Percurgând cam patru chilometri c. la şcola confesională gr. or. din Poiana
în sala otelului Nr. 1 a doua producţiune
sârb Duşan (d 1 I. Tampa), pe care în?ă prin acestă vale şi pe o costă serpentină, Sărată, protopresbiteratul Treiscaunilor, sub
împreunară cu joc din anul acesta, tot atât
Pantilimon îl delătură, deorece scopul lui ajungi la punctul cel mai înalt numit conducerea protopresbiterului tractual Di-
de reuşită, ca şi cea dela Boboteză.
u
era ca să-i câştige pe Dumbrăvescu (d-1 „Predeal , unde ţi-se desvălesce înaintea mitrie Coltofeanu. Ca ospeţl au mai fost
De astă-dată produoţiunea a fost des­
Nicolae Lalea), un proprietar bogat, divorţat ochilor una dintre cele mai frumose pa­ presbiterul George Negoescu din Intorsura
chisă printr’o vorbire ocasională de d-1
de prima sa soţiă, având şi el trei fete. norame, căci pe o întindere delosă de Buzău, d-1 Gal, un inginer român, învăţă­
P. Dan, care n’a pregetat a sta într’ajutorul
Dâr Dumbrăvescu intrase în relaţiunl cu câteva mii de chilometri vecii colibele (ca­ torul Dimitriu din Hârjea (România) o co­
tinerimei cu sfatul şi îndrumările de lipsă
d-na Lrădescu (d-ra Mina Voicu). oare avea sele) Poenarilor, cari par’că fac concurenţă mună, care este despărţită de Poiana-Sărată
Salutând şi mulţămind tot-de-odată publi­
o fată frumosă Profira (d-ra Maria Jaliu) şi bolţii cerului cu stelele în noptea senină. aprope numai prin edificiile ambelor vămi,
cului, care s’a presentat în număr atât de
mâna acesteia voia el să o câştige. Profira Der când privesc! mai cu drag aceste apoi învăţătorul maghiar dela şcola de
mare, densul arăta cât de frumosă, nobilă
de altă parte avea şi alţi adoratori, pe con­ locuri patriarchale drumul înclinând spre stat de acolo şi conducătorul postului de
şi folositore este acâstă întreprindere.
tele Vladimir Klapatinslcy (d-1 G. Drăghicî), vale, le pierd! şi ajungi într’o vale adâncă gendarmî, precum şi mulţime de parochienl,
Este frumosă, dise d-sa, fiind-că ea
care vecinie aştâptă să-i sosâscă parale, şi şi îngustă şi în câteva minute eşti în co­ bărbaţi şi femei.
este purcâsă din dorul de înaintare a unor
pe studeutul cădut la maturitate Ionel (d-1 muna Poiana-Mărului. Incepându-se esamenul cu rugăciunile
tineri muncitori. E frumos, când omul, care
Dumitru Jaliu). — Pantilimon prin intrigele Prima impresie, ce ţ-o face comuna s’a esaminat din tote obiectele de învăţă­
trăesce din sudorea grea a feţei sale, când
şi păcăliturile sale îşi ajunge scopul: ne- ca atare, nu este dintre cele mai favora­ mânt. Fârte îndestuliţl şi pe deplin mulţu­
meseriaşul român rupe o parte însemnată
potă-sa Olga câştigă pe bogatul Dumbrâ- bile, înaintând însă spre centru dai de miţi am rămas toţi cei presenţl cu domnii
din timpul său de odihnă bine meritată,
vescu; îi răsărise sorele. Der d’abia făcuse edificii destul de frumâse, la cari înainte învăţători: Pavel Lirţ din clasa I-a şi David
pentru-ca să pună şi el umărul la ridica­
cu el învoiala şi âtă că apar, ohiămate tot cu câte-va minute nici nu te aşteptai. Pop din clasa Il-a, căci din răspunsurile
rea culturală a nemului său. Este acâsta
de meşter-strică Pantilimon, cele trei fete In mijlocul comunei la posiţia cea tinerimei şcolare s’a putut constata un pro­
cu atât mai vrednic de laudă, cu cât seim,
ale sale, despre cari nu pomenise nimic lui mai frumosă e aşedată şcola română, un gres forte frumos. Răspunsurile limpedî şi
că sunt destui şi mai cu dare de mână şi
Dumbrăvescu. Acesta rămâne desilusionat, edificiu nou şi pompo?, asemenea căruia respicate, în cari se cuprindeau şi între­
mai cu răgaz, cari habar nu au de înain­
der n’are ce mai face, să răsbună cu aceea, numai în rari comune românesc! poţi vede. bările, erau forte bune. S’a vădut şi mare
tarea binelui obştesc. Este nobilă aoăstă în­
că i descopere logodnicei sale celei nouă, Acesta dovedesce vrednicia şi hărnicia disciplină la copii, dovadă, că ambii învă­
treprindere, pentru-că ea ne arată, că ti­
că şi el are trei fete. Tînăra văduvă deci acelui popor vânjos, muncitor şi vrednic, ţători îşi cunosc pe deplin chemarea. Cân­
nerii noştri meseriaşi nici chiar atunci,
din trei ajunse de-odată la 6 fete Când laudă şi stimă conducătorilor acelei co­ tările în 2 voci de tinerimea şcolară au
când voiesc să-şi petrecă, nu- şl abat gândul
credea, că i a răsărit sorele, etă şi ploia mune. fost bine şi frumos esecutate; totă lauda-
dela dulcea nâstră mamă, dela biserică.
fu aici. Sore cu ploie, vorba lui Pantilimon. Faţă în faţă de şcolâ, la o înălţime o merită învăţătorul David Pop. Orî-ce pe­
Căci, precum se scie, venitul acestei pe­
— D-na Brădescu, care avea aspiraţiunl la de câţi-va metri, în costele unei coline se dagog ar fi luat parte la acest esamen, ar
treceri este destinat pentru procurarea unui
baroni, căpitani de husari, deputaţi, e în află biserica, deşi cam mică, dâr frumosă fi rămas încântat din tote punctele de
clopot la biserica din Braşovul-vechifi. In
fine silită să şî promită fata studentului şi bine îngrijită. vedere.
fine întreprinderea acâsta este mai pe sus
Ionel, care încercase să fugă în trăsură cu Mergând la Poiana-Merului spre a In fine d-1 protopresbiter tractual prin­
de tote folositore. Căci, ca nicăirî într’alt
Profira, der nu avuse bani, şi birjai’ul ce­ asista la şedinţa despărţământului, după 11 tr’o vorbire adresată tinerimei şcolare şi
loc, aici ni-se dă prilej de-a ne întruni cu
ruse plata înaiate. ore a. m. la signalul dat prin tragerea părinţilor copiilor arăta însemnătatea şco-
toţii cei cu inimă română, şi întrunindu-ne
Atât d-rele, cât şi d-nii diletanţi au clopotului începuse a-se aduna din fote lei, şi că ce bucuriă pot ave toţi de o ase­
să facem, ca năcazurile nostre din mari ce
jucat cu deplin succes, aşa că publicul a părţile sute de bărbaţi şi femei, băieţi ti­ menea instituţiune, din care cu drept cu­
sunt, să se micşoreze, âr bucuria şi încre­
ascultat cu multă plăcere, a rîs necontenit neri şi moşnegi cu părul cărunt, toţi îm­ vânt putem elice, că vor eşi în timpul său
derea în noi înşi-ne să se ridice, să se rnă-
şi adese-orl a isbucnit buna disposiţie în brăcaţi în haine de sărbătore. Ei se postară creştini buni, morali, omeni de omeniă şi
râscă. Banii aceia, ce-i cheltuim aici, sunt
aplaus9. D-1 Gorbenciu a secerat cea mai înaintea noului edificiu şcolar, decorat cu cetăţeni vrednici.
o jertfă prea mică pentru marele folos, ce
mare laudă. D-ra Moldovan a dovedit, că verdeţă de brad, când şi sosiră în număr La vorbirea d-lui protopresbiter a răs­
toţi împreună îl tragem din întrunirea nos •
se simte acasă pe scenă, a jucat cu mult aprope de 59 de onoraţiorl, domni şi puns prin câteva cuvinte frumose şi bine-
tră. Căci aici ne vedem, ne cunoscem, ne
curaj şi pricepere. Tot atât de drăgălaş a domne, îu frunte cu vrednicul . preşedinte nemerite părintele parocli loan Olteana, ca
privim cu dragoste frăţâscă, er din acâstă
fost şi jocul d-rei Voicu şi al d-rei Jaliu al despărţământului, d-1 advocat Nicolae director şcolar.
dragoste şi bună înţelegere răsâri-va sorele
şi fiă-care diletantă a fost la urmă pre­ Garoiu din Zârnescî, fiind întâmpinată de Un asemenea esamen ar pute servi
mântuirii nostre.
miată cu câte un frumos buchet de flori. preşedintele agenturei locale preotul Moise ca esemplu de imitat nu numai învăţăto­
Producţiunea a constat din cântări, — Pe deplin ne-a mulţămit şi jocul d-lor Micu, care păşind la mijloc, cu capul des­ rilor din tractul Treiscaunelor, ci şi învă­
u
declamaţiunl şi teatru. „Sub patrafir de
Lalea, Tampa, Jaliu şi Drăghicî, cari toţi coperit, cu voce înaltă şi în cuvinte alese ţătorilor din alte tracte protopresbiteralî.
G. Coşbuc, a fost declamată cu tonul şi
au jucat natural şi cu multă vioiciune. In ne bineventâză în numele poporului. După esamen, mai mulţi dintre frun­
vocea omului ce se spovedesce înaintea fine trebue să amintim şi pe dl N. Gal, De aci ne duserăm în sală unde pre­ taşii români presenţl am făcut o escursiune
preotului, de d-1 G. Drăghicî. Tot atât de
care a făcut bună slujbă în rolul de şedintele despărţământului prin cuvântare la comuna Hârja, situată lângă vama Ro­
bine a declamat d-1 1. Tampa: „Glasul unui chelnăr. forte însufleţită şi în termini cât se pote mâniei. Intre mai multe discusiunî referi-
Român de A. Mureşianu; d-1 Const. Voicu
u
Precum se vede, producţiunea a fost de populari arată scopul, ce-1 urmăresce tore la şcolă, protopopul tractului şi-a es-
a înfăţişat forte potrivit firea ţiganului,
una dintre cele mai reuşite. Toţi cei de Asociaţiunea, adecă cultivarea poporului, primat dorinţa, ca pe viitor să se formeze
stârnind mult rîs prin declamaţiunea „Ţi­
faţă au avut o sară plăcută de distracţie recomandându i acestuia îmbrăţişarea me­ şi un cor pentru cântările bisericesc! la-
ganul la venat de bine cunoscutul Speranţă.
u
şi de învăţătură, toţi au fost forte mul- seriilor, să fiă cruţâtorl şi să jertfâscă pentru servieiul divin.
Unul dintre cei mai buni declamatori, atât T. G.
ţămiţî. scopuri culturale.
ca talent, cât şi ca voce a fost d-1 Michail presbiter.
Intr’o astfel de animaţie şi bucurie Trecând peste alte raportă a urmat
Gal, care a desfătat publicul prin „Z/ă fă­
s’a început apoi jocul cu o horă duplă mă- Monografia comunei compusă de simpaticul
cut de rîs seracu tot de T. Speranţă. Afară Ofenbaia, 21 Maiti v. 1898.
a
reţă, cum numai naţia din Braşov scie să notar loan Vodă, un studiu destul de apro­
de program a declamat d-1 G. Gal pe „Leţi-
o joce, frumos şi precis. Şi au jucat şi fundat, care a fost ascultat cu cel mai viu In 17 Maiu st. v. d. a. la 2 ore s’a-
vul de T. Speranţă cu mult humor şi cu şi-au petrecut flăcăi şi fete, tineri şi bă­ interes din partea publicului, mulţămindu-ne ţinut esamenul cu elevii dela şcola gr.-or.-
u
mare pricepere, er d 1 G. Jaliu „Strunga“ trâni, ţărani, burghezi şi inteligenţi până peste aşteptare. Ar fi mult de vorbit în din loc, sub conducerea d-lui protopresbiter
de V. Alexandri cu mult sentiment. Eroul
la răsăritul sorelui. Las’ să joce, căci au acestă materiă, der spaţiul ţărmurit al loan Danciu, asistând la esamen inteligenţa
acestei seri a fost însă d-1 Dumitru Gorbenciu,
binemeritat! Biblioteca înfiinţată în Braşo- acestui raport nu-ml permite. Aşi dori din Ofenbaia şi un public destul de nume­
care a reprodus într’un mod, cum nu se
vul-vechiă şi acum procurarea unui nou mult, că altul mai competent se-1 apretieze. ros. Elevi presenţl 41 din tote 6 cursurile..
pote mai succ s, pe vestitul „Sandu Napoilă clopot la biserica de acolo, este şi va fi ro­ Partea financiară încă a fost splen­ D-1 învăţător N. Fodorean a esaminat
w
de V. Alexandri, representând şi prin cos­ dul material al celor două întreprinderi didă, incassându-se tacse dela membrii şi din tote obiectele de învăţământ, adecă:
tumul său pe adevăratul boer velit, care
culturale ale tinerilor meseriaşi din acâstă colecte în sumă de 266 fi., dintre cari din Religiune, Limba maternă, (scrisul, ce-
nu se pote împăca cu formele şi reformele
parte a oraşului nostru. aprope 100 fi. s’au incassat dela bravii Poe- titul la înţeles şi gramatică), limba ma­
timpului, ci ţine morţiş la vechile pri...
De încheiere recomand aici numărosei narl. Fapta acesta se ilustrâză de sine, ca- ghiară (cetire şi analisare), matematică cu
pri... privelegiurl.
nostre inteligenţe sfatul unuia dintre cei racterisând dărnicia poporului şi vrednicia tote despărţămintele mental şi în scris cele
Corul tinerimei a esecutat forte fru­ presenţl la acâstă producţiune, al ilustrului conducătorilor. 4 operaţiuni cu numeri întregi şi c) i î y
ec m
11
mos cântările: „Sfânta di de libertate , veteran loan Lran de Lemcni, ca pe viitor din geometrie măsurarea suprafeţei cu me­
Finindu-se partea oficiosă ne-am re­
u
„Hai leliţă sus la vie şi „Noi ţăranii dela să dea mai multă atenţiune acestor nobile trul cuadrat; din istoria, geografiă ş. a.
tras mtr’o altă sală, tot în edificiul şcolar,
munte“. — De sine se înţelege, că publi­ întreprinderi. X.
unde ne aştepta un prânz îmbelşugat, de Scrisori de esamen au avut toţi elevii
cul a răsplătit cu aplause ostenâla decla­
felul căruia numai în Poiana-Mărului gă­ presenţl, bine şi frumose, cei mai mărişori
matorilor şi a cântăreţilor. Dela adunarea despărţământului II sesc! ; recunoscinţa nostră D-nei preotese au avut şi din limba maghiară, ba unii şi
Acum urma representarea piesei tea­ şi D-nei notărese, cari ca adevarate surori desemnurl. Programa pentru esamen şi
(Bran) al Asociaţiunei.
trale Sore cu ploie , apărută ca primul nu­ şi-au intrepretat cu succes rolul Martei şi condicele şcolare tote au fost în ordine.
u
r
măr în biblioteca teatrală şi scrisă de d-1 Zerneştî, 8 Iunie n. 1898. Măriei. Dee bunul Dumnedeu să aibă poporul
losif Vulcan. Este o comediă într’un act In 7 Iunie n. c. s’a ţinut adunarea
Succeclându - se toastele unul după român mulţi învăţători asemenea d-lui Fo­
destul de succesă Scenele se petrec la băile generală a despărţământului al 11-lea (Bran)
altul, în mijlocul veseliei ne pomenim cu dorean. P. O. D-n protopresbiter, într’o
din Mehadia, unde se întrunesce tot felul al Asociaţiunei în comuna Poiana-Mărului.
un taraf de lăutari din Braşov; se încinse vorbire bine simţită, şi a arătat deplina sa
de lume, unde mai ales este locul de a Deci cred de interes şi folositor a descrie
o frumosă horă, care ’ţl umplea inima de mulţămire cu răspunsurile micilor şcolarii
pune la cale căsătorii. Acest rol îl are descursul acestei adunări, atât din punct
mulţămire şi mândriă naţională. Unul din cei presenţl.
Pantilimon (jucat cu multă măestrie de d-1 de vedere al posiţiei, locului, cât şi al
Astfel am petrecut la Poiana, de unde
Dumitru Gorbenciu), un flăcău tomnatic, care stărei sociale al acestei înfloritore comune,
ne-am întors cu cele mai plăcute suvenirl.
să pricepe de minune de a pune lucrurile precum şi pentru succesul moral şi mate­ In Vălcăul maghiar (Sălagiu), după:
la cale, a încurca iţele, a trage pe unul rial al scopului pentru care ne-am adunat. CăUtorul. cum ni-se scrie, s’a ţinut esamenul sub
şi pe altul pe sforă, având tot-deuna în Comuna Poiana-Mărului se află si­ presidiul d-lui vicar Alimpiu Barbolovicî,.
vedere de a bea şi a mânca pe contul că­ tuată la partea estremă nord-vestică a cer­ fiind esaminaţl 19 băieţi şi 15- fetiţe din.