Page 115 - 1898-05
P. 115
Nr 118.—8981 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 7.
fote studiile prescrise. Răspunsurile au fost câte o moneda de 5 franci pentru fiâ-care aceeaşi mare plăcere de cetit. La biserică Cursul Ia bursa din Viena.
forte bune. Lucrurile de mână ale fetiţelor minut dela nascerea lui Christos, ea n’ar — ţăranii şi ţărancele cântă cu copiii lor Din 9 Iunie 1898.
încă au fost forte frumose, făcând onore fi putut să aibă, în anul 1871, cu ce să în cor. La sate au săli de concert, în
Renta ung. de aur 4%..................................121.15
•tinerei învăţătore, d-ra Lucreţia Ciupe, una facă faţă indemnisărei de răsboifi de cinci cari se ţin conferinţe, în cari se represintă
Renta de corâne ung. 4 ° / . . . . 98.85
din fiicele d-lui învăţător Ioan Ciupe din miliarde date Germaniei. piesa de teatru popular. Ţărancele svedese 0
1
Stârci, care pe un fiiu al său l’a făcut ju Se vede prin acest esemplu bătător se ocupă cu cusături, alesături frumose ca Impr. căii. fer. ung. în aur 4 / °/ . 119.—
0
2
rist, pe două fiice învăţătore, er alţi doi la ochi, că nu trebue să se joce oine-va şi ţărancele române, lucreză apoi dantele Impr. căii. fer. ung. in argint 4 / % 100.—
1
<
2
copii îi susţine la şcolă în oraş. La esa- cu miliardele. (spiţurl) în mari cantităţi cari se trimit în Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 119.75
menul din Vălcău a luat parte şi popor şi * totă lumea. Femeile ţărance cunosc o mul Bonuri rurale ungare 4°/ . . . . 97.—
0
inteligenţă în număr mare, rămânând cu Cum a ucis pe un tătar un ţigan. ţime de arte casnice, — cari le duc fru Bonuri rurale croate-slavone . . . 97.75
toţii mulţămiţî.
— Bună c]iua, măi ţigane, dise un mose câştiguri. Ele fabrică chiar brânză de- Impr. ung. cu premii.................................. 157.50
român unui ţigan pe care nu-1 Yăc}use de liciosă sciu să lucreze din cânepă pânze LosurI pentru reg. Tisei şi Seghedin . 139.50
L i t e 8 * a t « u i B * ă . mult. Unde ai fost de nu te mai văcjuşî de de corăbii, — cresc păsări domestice pen Renta de argint austr................................. 101.86
atâta timp? tru ale vinde, au societăţile lor femeescl de Renta de hârtie austr................................. 101.85
1
„Cartea poporului '. Cartea de cetire
— D e . . . unde să fiu, am fost la tă economie, de prevedere şi de perfecţionare Renta de aur austr...................................... 121.80
pentru anii din urmă ai şcolelor poporale,
tari măi Românico. a meseriilor rurale. Din tote acestea ve LosurI din 1860........................................... 141.—
şcolele de repetiţiune, cursurile de adulţi
— La tătari!! Der pentru ce ? nitul unei ţărance să ridică (jilnie la 4—5 Acţii de-ale Băncei austro-ungară . 913.—
şi pentru poporul nostru întocmită de sub
— Să mă lupt cu ei. lei, 2 fi. Acţii de-ale Băncei ung. de credit. 400.75
scrisul, editura librăriei N. I. Ciurcu, Bra
— Hai!! Şi ce ai făcut, ai tăiat mă Ţărancele svedese sunt în marea lor Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 368.75
şov 1892, este aprobată de ministeriul de
car veri un tătar? majoritate bălane, de talie mijlocie, fru NapoleondorI............................................... 9.527 2
culte şi instrucţiune publică cu dtul 26 Ia
— Ba bine că mo ! mose, blânde şi fârte iubitore de curăţenie. Mărci imperiale germane . . . 58.85
nuarie 1894 Nr. 56,775 ex. 1893. — Er op-
— Şi curm de l’ai tăiat? Casele ţărănesc! din Svedia sunt în mare London vista................................................120.—
şorul meu: Curs practic despre cultivarea
— Uite aşa! umblând eu prin câm parte de lemn der mai cu gust ca cele de Paris vista...................................................... 47.50
pomilor şi a frăgarilor (Arad, tipografia
piile alea întinse ale lor, zărind sabia dela zid; cu mai multe camere, minunat mo Rente de corone austr. 4°/ . . . 101.45
0
diecesană) e recomandat' de Uustritatea Sa
brâu şi pe care o furasem dela un turc bilate şi vrednicia ţărancei svedese e mai Note italiene.................................................... 4440
părintele episcop, al Aradului prin circu-
mort, zăresc cât colo un tătar zdravăn pre sus de orl-ce comparaţie. întâlnind în
lariul nr. 2894 din 1894. Aceste spre orien
lungit sub umbra unei sălcii. Atunci eu di de lucru o ţărancă svedesă, crerjl că e
tare d-lor învăţători, cari mi-au pus între Cursul pieţei Braşov.
furişându-mă şi tiptil ajung sub salcie şi gătită de sărbătore, — în realitate astfel
bări în acestă privinţă. — Zi P. Reteganul. Din 11 Iunie 1898.
cum dormia tătaru, hârşt, îi taiîi mâna umblă în fiă-care cji. Este peste putinţă să
* dintr’o singură lovitură. Der tătaru al întâlnesc! un ţăran sâu o ţărancă svedesă Bancnota rom. Cump. 9.47 Vend. 9.50
In editura Tipografiei v Aurcra A. naibei, nici că se mişca, vrea să mă apuce în haine murdare. Copiii ţărani frumoşi, Argint român. Cump. 9.42 Vând. 9.46
u
Todoran din Gherla a apărut: Îndreptar ca să mă taie. Dâr ţi-ai‘ găsit; doră nu graşi, curaţi nu cunosc murdăria, lenea, — Napoleond’orl. Cump. 9.50 Vând. 9.53
teoretic şi practic pentru învăţământul intui sunt cela prost să stau. Eu ştiindu-i gân şi hoinăritul celor dela noi. O familie de Galbeni Cump. 5.62 Vând. 5.67
tiv în folosul elevilor preparandiall, a în dul îi taih şi mâna ceal’altâ, ca să nu mai ţărani svedes e tot ce pote fi mai frumos Ruble RusescI Cump. 127.— Vând. 127.7
4
văţătorilor şi a altor omeni de şcolă, de aibă cu ce da în mine. Pe urmă l’am lăsat şi mai vrednic de văcjut. Ţăranul svedes e Mărci germane Cump. 58.65 Vend. 58.70
V. Gr. Borgovaftu, profesor de pedagogiă şi am plecat. mândru, vîrtos, stăpân la sine acasă, — Lire turcescl Cump. 10.70 Vend. 10.75
la şcola normală de institutori în Bucu- — Da bine, măi ţigane, tu tot prost în oraş e stimat ca frate şi de autorităţi Scris. fonc. Albina 5°/ 101.—Vend. 1C2 —
0
resei. Ediţiunea III. Preţul 1 fi. 20 cr. (Cu să fii, de ce n’ai tăiat capul dela început, tratat cu stimă şi ascultat. In Svedia câr
posta 1 fi. 30 cr.) Se pote procura şi dela nu mâna? ciumile s’au împuţinat forte mult. („G. Ţ.“ B u r s a d e B u c u r e s c î .
Tipografia „A. Mureşianu“ din Braşov. — Hei, hei! măi Românico, deeă ar
din 8 Iunie n. 1898.
fi avut tătaru cap, nici că mă apropiam Oălexxcla.r'O.l septemânei.
. £ Scad. Cu
de el, că doră nu eram prost.
SOIRI ULTIME. IUNIE. are 31 <jile. CIREŞAR. Valoii. cup. bani
* rQ gata.
Londra, 10 Iunie. Lui „iVIorning pilele Călend. Iul. v. Călend. Gregor.
S’a înfundai vulpea în sac. Rentă română perpetuă 1876 &7o Apr,- Oct, 100 »/ 4
Post“ i-se telegrafia din Washing Renta amortisabilă . . . . 5°/o 99.7:
Intr’o ţeră locuia odată un om, oare Duru. 31 Toţisf. ap.P. Er- 12 Ioan Pac „ n (Impr. 1892 . . .
ton, că trupele americane au debar 5% lan.—lai. 101.7,
ghîcia la ori şi cine fără descântece, fără Luni 1 Ouv. păr.Nicefor 13 Anton de Pad. „ din 1893 5°/„ 101.7,
cat la Surgidero de Aguadores şi la „ „ 1894 int. 6 mii. 5°/o Apr.-Oct. 99—
nimic. Marţi 2 Ouv. m. Iustin 14 Antonia „ „ (Impr. de 32. '/ mii. n, lan.-lulie
Daiguiri şi au avut lupte cu Spani Mer. 3 S. m. Lucian 15 Vitus 2 92 */
4
Aucjând regele acelei ţări despre acest ,, „ (Impr. de 50 mii. n 93. V,
olii, earî au suferit înfrângere. A m e ■Joi 4 Păr. Mitrofan 16 Iustina „ „ (Imp. de 274 m 1890 n n n 93 7,
om minunat, îşi chs© în sine: stai tu, numai „ „ (Imp. de 45 m. 1891 93.7,
ricanii au ocupat înălţimile dela Vin. 5 M. Dorofteiu 17 Adolf *7o n n
să nu îmi ghicescl mie, că te învăţ eu Sâm. 6 Visarion şi Ilar. 18 Marcela _ „ (Im. de 120 iul. 1894 n » 93 7,
Santiago. O canonieră americană a „ „ (Im. de 90 mii. 1896 4°/ 0 92.-
minte; şi dete poruncă la slugi să-i aducă Oblig, de Stat (Conv. rurale,).
împuşcat cu granate asupra unui tren, o vulpe vie din pădure şi un sac, apoi Preţurile cerealelor din piaţa Braşov. Oblig. Casei Pensiunilor fr. 300 e°/n Mai- Nov.100. v 4
LO
ce se apropia de Santiago, care tran Oblig, comunei Bucurescl 1883 5°/° lan,-lai, 100. -
dete er poruncă la alte slugi să se ducă Din 3 Iunie st. n. lBt:8 „ „ ,. din 1884 5% lai-Nov, —•
sporta ostaşi spanioli. O mulţime
la omul cu prioina să i spue, că-1 chiamă „ „ „ din 1888 57, Iul-flec. —
dintre ei au fost omorîţî. Măsura V aluta ., „ „ din 1890 B°/« Mai-Nov. 98 »/
regele. austr. Scrisuri fonciare rurale . . . &7o lan.-lulie 98 — 4
Madrid, 10 Iunie. „Imparcial sâu C a l i t a t e a .
11
#
In acest timp regele bagă vulpea în greutatea „ „ urbane Bucurescl e /n n » 101.7,
anunţa, ca ministrul spaniol de es- fi. | or. n » u ii 57c n n '09 7g
sac şi o puse într’nn colţ al sălei sale, ,, ,, ,, Iaşi .
terne a avut un consiliu cu marii 57n 94.-
dicând în sine, că dâcă nu-i va ghici lui Grâul oel mai frumos 9 20 Oblig. Soc. de basalt artificial ®7o » n —.—
ambasadori asupra situaţiunei. S6r- 1H. L. V.N.
— căci el crede că ghicitorul va face far Grâu mijlooiu . . 8 40 Banca Rom. uit div. fr. 12.81 500 150 v --. —
tea Filipinelor reclamă grabnic o in-
mece — să-l omore numai decât. Grâu mai slab . . 8 — Banca Naţion. uit. div. 86— 500 într. v. 2260
iervenire a marilor puteri. Grâu mestecat . . 5 80 Banca agricolă................................ 500 150 v. 320 —
Venind omul, nici n’apucă repede să-i Dacia-România uit. div. 35 lei 200 într. v. 460-
Londra, 10 Iunie. Din tote păr Săeară frumâsă . . 5 80 200
spue pentru ce l’a chiemat, şi abia intrând Naţionala de asig. uit. div. 43 lei )) 529.--
ţile se confirmă scirea, că guvernul Săcară mijlociă . . 5 10 Soc. Bazalt. Artif. uit. div. lei 30 250 385.—
pe uşe cjise: Orz frumos . . Soc. Rom. do Constr, uit. div.16 1. 250
spaniol a îndrumat pe ambasadorul V 5 — 100 90—
120. -
— E he, vulpe vulpe, păn’acum ai I» Orz mijlooiu . . . 4 60 Soc. Rom. de Hârtie uit. —
seu din Viena, se se adreseze cătră Ovăs frumos . . . 3 40 „Patria ' Soc. de asig. uit d. 4 lei 100 _, —
--. —
)>
ministrul Goluchoivski pentru iniţiarea umblat cât ai umblat, dăr acum ţi s’a în î? Ovăs mijlociu . . 3 20 Soc. rom. de petrol 1 em. u. d. 0 200 ---.---
„ ,, „ „ 2 em. u. d. 0 100J
trădărilor de pace. fundat. Cucuruz . . . . 4 3 0 Soc. de fur. militare u. d. 60 leiJOC _,_
Aucjând acăstă neaşteptată vorbă, „Bistriţa" soc. p. f. hârtii 30,,/'' 1.000 ---.---
Madrid, 10 Iunie. Guvernul spa Mălaiu............................ 3 80 --
pentru darul ce Dumnedeu ’i-a dat lui, Mazăre........................... 9 — Societ. p. const. de Tramways 206 •) 1)
niol vre se încredinţeze sortea insu 20 franci aur
regele îl cinsti, dându-i mari onoruri şi n Linte .............................. 10 50
lelor Filipine marilor puteri. Spre sco Fasole.............................
ţinendu-1 la curtea sa pănă ce muri. 5 80
pul acesta ministrul de esterne a Sămânţă de in . S C O M P T U E l :
(„F. p. t.“) )) 8 —
păşit deja la tractări cu cabinetele * n Sămânţă de cânepă 5 —
streine. Cartofi . . . 2 — Banca naţ. a Rom. 6% Paris . . . .
Viaţa Svedenilor. Măzăriche . . ____ — Avansuri pe efecte ®7« Petersburg . .
Brnxella, 10 Iunie. Don Carlos a Casa de Depuneri 57, Berlin . . . .
chiămat pe toţi conducătorii carliştl Dragă Prietine! Tocmai din cel mai 1 kilă Carne de vită . . , _____ 49 Londra . . . . 4% Belgia . . . . . . .
Viena....................... 4.—
Carne de poro . . .
56
Elveţia .
—
I»
la o consfătuire aici. In cercurile depărtat unghiu al Europei ’ţl scriu. Pentru Carne de berbece . . — —
Oarîiştilor e răspândită scirea, că dragostea iubiţilor tăi ţărani, nu obosesc 100 kil. Său de vită prospăb 20 —- Proprietar: Wr. Aurel JMhireşiaîaw..
partida se pregătesce la o mare ac a’ţl descrie viaţa Svedenilor dela ţâră. Ţă n Său de vită topit 32 —
ţiune. ranii svedesl deşi greoi de fire, tăcuţi şi Redactor responsabil: ctresoriu Ma,s<»r.
meditativi, — der sunt de-o energie şi de-o C u r s u l l o s u r i l o r p r i v a t a
din 8 Iunie 1898.
putere de muncă nepomenită la noi. Ţâra 8000000000000000000009
MULTE ŞI DE T O T E . acesta se asâmănă mult cu văgăunele şi Basilica oump. vino* Medic român în Karlsbad.
0 70
7 10
dâlurile nostre dela munte. Atât numai că, Credit . . . . 201 200.10 2 >
Clary 40 fi. m. c. 66.- 95.50
sunt găuri cu zăpadă nu se scie de când, Medic universal
Cc va se dică un „miliard". Navig. pe Dunăre 171.— 175 -
— zăpadă care nicî-odată nu se topesce. [nsbruck . . . 29.75 27.75 Dr. Romulus L. Crăciunu
30 75
Aucjim adesea vorbindu-se de milione Vara şi erna aici ’şî dau mâna la fiă care Krakau . . . . 27.- -
23.-
şi miliarde de cătră omeni, cari nu-şl dau pas. Lângă poenile înverfiite, zărescl pro Laibach . . . . 22. — 67.25 66 — Medic clinic în spitalul uuivers. imp. reg
Buda
Palfiy
socotâlă de importanţa acestor cifre. Acâsta fund văi pline cu ghiaţă şi de sloi mari. Crucea roşie austr. 66.- 67— din Viena (clinica D-lui consilier de curte
ne face să punem întrebarea următâre: Clima e ca la noi în Martie. Ţăranul sve- dto ung. . 20 30 20 90 Prof. Neusser). Specialist pentru morburile
1050
11 —
„Câte miliarde de minute au trecut des pe lângă, că e bun penar, meşter păs dto ital. 12.— 12.— interne. Medic al asociaţiunei pentru în
Rudolf .
_
—
—
dela nascerea lui Christos ?“ tor de vite, mesiariaş şi neguţător harnic, Salin . . . . . . . 2 7 85.— 2 4 85.75 grijirea studenţilor morboşl din Viena. Pro
Salzburg . . . .
Vom. face să se mire pote unele per- mai este şi un neobosit observator al 28.25 29 60 tector: Majestatea Sa împăratul etc. etc.
St. Genois 79.60 80.50
ione spunându-le, că primul miliard de mi naturei. St.anislau . . . . 6 0 5 - 4 — Ord. din 1 April pănă în 1 Octomvre
nute strecurate dela începutul erei creştine Abia la miie e unul care nu scie carte. Trieitine 47,7a 100 m. <s. 161 — dela orele 6—9 a. m. şi 3 — 5 p. m. în
dto 4!% 60 73—
au va fi atins decât la 15 Aprilie anul Ţăranul svedes vecinie are cu sine cărţi, Waldstein 60— 64— Miihlbadgasse casa „Sckwarzes Ross • . 2 3
dto de 10 franc!
1902 la 10 şi 40 minute dimineţa. reviste şi (fiare pentru ’a ceti în cesurile
Banca h. ung. 4% 122.40 123.40 •000000000000000000008
Deeă Francia ar fi pus de o parte de odihnă. Femeile svedese, ţărancele au
