Page 12 - 1898-05
P. 12
Pagioa 4. GAZETA TRANSIVANIEI Nr. 97 - 1898
activ, se se ştergă cu totul şi tractatele nostră română pe calea dreptă şi legiută, pectare dela densele, nu voiţi încerca să Reminiscinfe dela marea adunare.
care s’au încheiat între înalta casă aus şi o voiQ apăra cu tote puterile în contra asupresc pre nimenea, dâr nici nu voifi.
triacă, porta otomană şi principatele ro rl-cărui atacaşi asupriri; nu voiţi lucra suferi să ne asuprescă nimenea; voiţi con Mare şi în veci neuitată este amin
mâne pentru economia vitelor, să se pă- nicl-odată în contra drepturilor şi a inte lucra după putinţă la desfiinţarea iobăgiei, tirea ta, cji luminosă de 3 (15) Maia 1848!
descă cu totă scumpătatea. reselor naţiunei române, ci voiţi şi ţinea la emanciparea industriei şi a comerciului, Sore strălucitor te-ai înălţat pe ori
6) Naţiunea română cere desfiinţarea şi voiă apăra legea şi limba nostră ro la pădirea dreptăţii, la înaintarea binelui zontul cernit al naţiunei române asuprite
dişmei, adecă a cleciuelei (Zehendt) meta mână, precum şi libertatea, egalitatea şi umanităţii, al naţiunei române şi al patriei de veeurî, şi razele sorelui tău au alungat
lelor create în patria acesta, care deciuelă frăţietatea; pe aceste pricine voiă respecta nostre. Aşa să ml ajute Dumnedeu şi să-mî cu putere negura gheţosă a sclăviei.
:
e o adevărată pedecă pentx u lucrarea mi tote naţiunile ardelene, poftind egală res dea mângăerea sufletului meu, Amin. Salutăm cu evlavie amintirea ta, frunţi
-
nelor. La toţi propietarii de fodine să şi genunchi închinăm umbrelor măreţe ale
li-se dea acelaşi drept în privinţa măsurei eroilor, cari au făcut şi condus marea ta
hotarului fodinei. adunare!
7) Naţiunea română cere libertatea Fii salutată, fii binecuvântată sfântă
de a vorbi, de a scrie şi a tipări fără nici R E S U N E T di de libertate şi de frăţie, di mare a re
o censură, prin urmare pretinde libertatea deşteptării şi desrobirei nostre naţionale!
tiparului pentru ori ce publicare de cărţi, de ❖
* *
de jurnale şi de altele, fără sarcina cea ANDREII! MUREŞIANU,
grea a cauţiunii, care să nu se cără nici publicat pe pag. 200 a „Foiei pentru minte, inimă ţi literatură“ Nr. 25 dela 21 Iunie 1848. Adunarea dela 3 (15) Maiu 1848 a
dela jurnalişti, nici dela tipografi. fost atât de numerosă, atât de mărâţă, în
8) Naţiunea română cere asigurarea 200 cât aşa ceva Românii dela descălecarea
libertăţii personale; niminea să nu se potă P T. C 6 N E T. Pommî din iiarps Biirtspî, ansm, opî ni<iî odan lor n’au avut, n’au mai vădut.
prinde supt vre’un pretest politic. Cu Sniijini jţn impeT, suini in. ’n cîmnipî I Deşi stăpânirea luase măsuri, ca po
Denjoan-nrc pomine din cornnu.i ne.i do mdpxo,
acesta dimpreună cere libertatea adună /jln Kape Te admiipi uapr.npil .dp Tipanî! CTpirayî .ismea aapn ki Dsiupeal «’Bparfe porul să nu ia parte nici la adunarea din
llpin iiixpin mi ci.n, nin-iene Bneapip]!
rilor, ca omenii să nu cadă la nici un pre Ansm, opY niiT odan Kpoîeiije’jjî a.m. cenre, Dumineca Tomii, nici la aceea din 3 (15)
./la uapea ea ce ’nisine iui Kp-jziî ral dsumianT! Upeoflt, kb npB'iea’nopBii re, Ki'it deread npeigini a
pus, decă se adună numai ca să vorbescă Maiu, totuşi — după mărturisirile tuturor
DeBica’î jisepTnTe, uii ckohb.i eî lipea coinr!
şi să se înţelegă în pace. Ansm, opl iiiit oilan ci. dam donezi .ia ;ume, Mspim mal nîne ’n .ibutt,, kb raopie den.iini, scriitorilor noştri contimporani — mii de
Ki’n acTo mani mal iiBpue sn cimie do noman, Dean ci <aîm ciuaniiaputiî.jin bokIb.i nocT mininr!
9) Naţiunea română cere tribunal Român! erau adunaţi şi la Dumineca Tomii
Uli m’n a ndc'rpe nenrspT nicxpim kb <ea.ii. 8» usme
a. m ... 8,
de juraţi (Jurye) cu publicitate, în cari Tpi8tn<iiTop de nono.il. sn nume de Tpaîan. pe câmpia Blaşului, cari duceau în triumf
procesele să se facă verbale. jpna.ijja’jjT .iaTa «pairra, n i r.aBTi ’n yt*p de Tine pe Bărnuţiu, manifestând în cel mai impo-
10) Naţiunea română cere înarmarea Ksra cTati nn spazî .ţin mume Bolniil cbtb de niiî •' A <i> o p i c m e. sant mod dorul lor de libertate.
Bn nac eî mal am.oar.Ti iui cap na .ibiiî cTine Cei-ce, cu lupte mari şi piedecl nu-
poporului, seu gardă naţională spre apă
EiTpml, Bipuajjt, ffiSnl, TÎnepI din manijl iui din 5niî nir.paKi. dpeniaToa ^imp’o ®op>
rarea ţărei înlăuntru şi din afară. Miliţia uimirii! mărose, au fost la Dumineca Tomii în
mi, sape e mal ^.nţppiKomaT-b mi mal Te.
română să-şi aibă ofiţerii sei români.*) piuiţi. desiT Tân nedpenTaTea. Blaşiu, reîntorcendu-se pe la casele lor s’au
Ifpiaiijt mipejje smupe, Mixata, llje.aai), Kopaine
11) Naţiunea română cere denumirea .Ia naijia pomina, .lat Bccrpil crpinenoijl! Kit e de cirupi ^ir.epTaTea, sape Q făcut tot aţâţi apostoli şi propovăduitori
unei comisiunl mixte compusă din Români Ks npaneae apmare, ks «.oasa Bocips ’n ninc, cnepiin ţnidpii;d8im) deja Tepopicm? — ai marei adunări, ce avea să urmeze la
Bifniji ’n aiuepTare, opî mdpi'e expira toiji !
şi alte naţiuni transilvane pentru cerce K it e de cir»p iui tepopicmoji, deja sape 3 (15) Maiu.
tarea căuşelor de meduine, ale moşiilor şi Ile noi iii, nimi’iipi a nicmeî pisTaTo ce cneponzi jiiiepraTea. De când e ţera Ardealului mişcare şi
Uli 6pi;a nesnipc aa Mi.moB iui Iîapiiaijî!
pădurilor, de ocuparea pământului comun Dap noi niTpsnai! -'.a csa/jeT de c<t>inTa -linepTaTe, Knpe n.iflÎ8ne e mai nJT>i.8TTi jbi De* agitaţiă ca acesta nu s’a mai făcut, „nici
mnczeS, nou ^in^piEiTope, opî nea (jleuiEi*
şi a sesiunilor colonicale şi alte câte se JKspim, kt, uom da mina, ci *im nspspeaapagf! mai puternică, nici mai cutezătore, nici în
Tope) incidianTi mi nindÎTope ?— Ni‘ii Ja
ţin de categoria acesta. O manii nidsBÎTi de.ia IMixats km mape ana ne iam 'jeTÎT ensomis^ de .iaade spirit mai de pace şi libertate — dice
u
12) Naţiunea română cere dotarea cle Upe rinde deja <aii’u:î azi mini d’aiKSTop , c'MTa cr.pinTEp’b. P. Uarianu.
Uli BjacTimi kb jaxpiml .f.n ont, ne opî mi Kape
rului român întreg din casa statului, în JJin acT<x.c.iTs de nepiKB.i.ce -aa'ie Binzirop. " Kape— Hir.eiye ^icepTaTea? ^inTT>i Ungurii văclend mişcarea Românilor
tocma cu cierurile celorlalte naţiuni. aaeen, Kape e ram toti opa a o nep- se făceau luntre şi punte a zădărnici par
De oBjyepe ci neapi, de ipicner iui nseoci de, nenrpo de a o <Ba«ie cTaTopniKi; iap
13) Naţiunea română cere înfiinţarea Opî iiape c’ap peTpane din r.iopiocs.i .iok, mai ^inKO.io Toyi ■aipi ocenipe, Kapii npe* ticiparea poporului la adunarea cea mare.
şcolelor române pe la tote satele şi ora Kmd naToia caii mama kb inima dsiâci însuşi guvernul îşi puse în cumpănă totă
Ba >iepe «a ci Tpeiein npin cauie uii <m>k. H3iecK uii anipi ne mapTipii ei; din Kon-
şele, a gimnasiilor române, a institutelor Tpi ciot mimai Tipanii iui Tp-idiTopii. — influinţa, ca să împiedece un resultat al ei
militare şi tehnice şi a seminarelor preo N’awsnce Hvrarans.i Eapnapeî cemusne, l lej dinTii npÎBi‘jei,!îE ecTe Mea dioni în sens naţional politic; printr’o hârtie cu
A Kipst iuiyt <i>ara.ie uii azt je mal cimjjim:
ţesc!, precum şi a unei universităţi române AKBin ce a.ipi unuia Jţn n a Tpe,ie CTpiBBne; cemn, r.i cTaTBJ RETape ca Kinvra ranrpe* data de 5 Maiu făcu imputări episcopilor,
dotate din casa statului în proporţiunea Dap mnproD ne 6 Domiisj, ki nit ns o npiiinim. ni (paRj .«in rpsn. că „de ce au chiămat în unul şi acelaşi loc
poporului contribuent, în dreptul deplin Pomanii zîk: „nona e Ta.ma iads^ni“ şi pe uniţi şi pe neuniţî ? u
ÎM’aiKBnce decnoTicmB.i kb ’nTpeara jbî opcie,
mi ope nenrpE ne? — nenrpB uh nei mai
de a-şl alege directori şi profesori şi de A Kipst mar din neiiKspî na niieje’j nsprom; Tote măsurile şi ameninţările guver
Ansm ce ’mieapKi Kpszit j^n dpna jop Tpumie, rnii.ijjj na ce nefioeca ci .ie <j>ie TaJna iui
a-şl sistemisa învăţăturile după un plan nului şi ale Ungurilor mari şi mici, sluşbaşl
Ci ne piniacKi -limoa; dap mopjit nsmat o dim! a uapadicajBi n'LmmTecK.
scolastic şi cu libertate de a învăţa (do- şi nesluşbaşî însă, au fost zădărnicite de
RF.DAC10R GEORGIE BARICZ. EDITOR JOAM G0TT.
cere.) însufleţirea puternică a junimei române cu
14) Naţiunea română pretinde pur care predica poporului îu totă ţera evangelia
tarea comună a sarcinelor publice după libertăţii naţionale şi-l îndemna, că decă
starea şi averea flăcăruia, şi ştergerea pri A R D E A L U L U I . vre să fiă naţiune liberă, atunci să alerge
vilegiurilor. la Blaşiu, înfruntând chiar şi primejdia
15) Naţiunea română poftesce, ca să Ah, câte veeurî pe-al teu plaiu morţii. „Sburătorele de sub ceriu, tîrîtorele
se facă o constituţiune nouă pentru Tran Mereu am suferit, pe păment se adună, spre a face împreună
rarumos te-a mai împodobit
silvania prin o adunare constituantă din Şi cât ai noştri bieţi strămoşi cât n’ar pute face singură nici una din
^LLiPărintele ceresc,
naţiunile ţărei, care constituţiune să se în La sînu’ţî au jelit! ele; de ce să nu vă adunaţi şi voi pentru
Ardealul nostru mult iubit,
temeieze pe principiile dreptăţii, libertăţii, a-vă sfătui asupra binelui vostru, pentru
îj;jî Scump legăn părintesc!
egalităţii şi fraternităţii, să se lucreze co- De eâte-ori al teu păment a-vă apăra drepturile, a vă câştiga o uşu
dicl nouă de legi civile, criminale, comer Cu sânge au udat, rare a sarcinelor?... Veniţi la Blaşiu cu
Mănose câmpuri, mândre văi
ciale ş. a. tot după acelea principii. Seninu’ţi cer de eâte-ori toţii, veniţi să spunem, că nu mai suntem
In sînu-ţî a întins,
16) Naţiunea română cere, ca con- C’un falnic brâu de munţi stâncoşî De lacrimi s’a ’norat! iobagi, ci vrem să fim naţiune liberă“.
locuitorele naţiuni nici decum să nu ia la Măreţ mi-te-a încins. Astfel învăţa şi predica tinerimea că-
desbatere causa uniunii Transilvaniei cu De grea robie veeurî lungi tră popor.
Ungaria, pănă când naţiunea română nu In miedul teu de preţ nespus Se ’ndure le-a fost scris, Şi învăţăturile ei n’au căcfut în pă
va fi naţiune constituită şi organisată cu Ascuns’a mii comori, Şi rare-orî un cer mai blând ment sterp, ci la inimi însetate după o
vot deliberativ şi decisiv, representată în Cu codri munţii ’ţî-a ’mbrăeat, 0 clipă Ie-a suris. sorte mai bună, mai ferice.
camera legislativă; âr din contră, decă Ş’a tale văi eu flori. Din cele mai depărtate locuri ale ţării
dieta Transilvaniei ar voi totuşi a-se slo- Der ori şi cât au suferit, Ardealului: cu merindea în spate, cu piep
bodi la pertractarea aceleeaşl uniuni de noi Şi rîuri limpedî, viu cristal, Ei nu te-au blăstemat, tul aprins de dorul libertăţii naţionale; cu
fără de noi, atunci naţiunea română pro- Din sînu-ţî a pornit Ci c[i de di şi an de an tinerii conducători în frunte, în frunte cu
testeză cu solemnitate. Şi ’ntr’ale lumei patru părţi Mai cald te-a ’mbrăţişat. preoţii cei mulţi; cu speranţa în Dumne
Ca dar le-a împărţit. zeu şi într’un viitor mai frumos al Româ
Şi decă sortea ’n viitor nilor; înfruntând tote piedecile, tote amă
Forma jurământului, Şi eătră ceruri te-a 'nălţat, Tot chin ne-o rendui, girile, tote ameninţările inimicilor, prin apă
Stăpân pe depărtări,
pus de adunarea generală a naţiei ro Cu fală ’n juru’ţî se priveseî, 0 clipă nu vom înceta şi pe sub furci trecend, mergeau Românii
cu miile la marea adunare. Mulţi fură bă
mâne în Câmpul Libertăţii la Blaşiu Tu ţeră între ţerî! Ca ei a te iubi. tuţi şi închişi, ca să nu mergă; alţii se în
în 3 Maiu 1848. torceau îndărăt cu inima sfâşiată de durere,
Şi ’neăpetor mi-te-a croit, Şi ’ntemniţărî şi schingiuiri
(„Din „Foia pentru minte, inimă ţi literatură“ De nemuri primitor, Şi noi vom îndura, pentru-că nu puteau trece apele Murâşului,
Nr. 20 din 1848). Arieşului, Ternavelor, din causă că duşmanii
Se dai sălaş şi adăpost Der nieî-eând nu ne-om deslipi
Eu N. N. jur în numele Tatălui şi al Şi hrană tuturor. De sfântă glia ta. rupseră podurile — dice Papiu Ilarianu.
Fiului şi al sf. duh Dumnedeului celui viu, Etă ce ne spune un alt luptător dela
cumcă voifi fi pururea credincios împăra Se fii în lume a voit Şi cel din urmă-al nostru gând 48, V. Moldovan, în Memoriile sale: „Târ-
tului Austriei şi marelui principe al Ar Un cuib de fericiri, Spre tine-o fl ţintit, diu după amiadl am ajuns în hula Şeuliei
dealului Ferdinand I. şi augustei case Dovadă viie pe păment Ardealul nostru, legăn scump, (plecase din Ohirileu). Aci ne-am urcat pe
austriaco; amicilor Maiestăţii şi ai patriei De-a lui eeresei iubiri. Der mult nenorocit! cea mai înaltă culme şi am căutat împre
voiţi fi amic, şi inimicilor inimic; cumcă jur. Nici înainte, nici îndărăt nu vedeam
Dar ah, prea sfântă vrerea lui Braşov, Maifi 1898. unde e fruntea şi unde e coda poporului,
ca Român voih susţinea totdeuna naţiunea
Cum sortea o-a schimbat Andreiu Bârseanu. ci cat cuprindeau ochii nu vedeai decât
*) La acest punt se vorbiră multe în fa- Şi cât amar şi cât necaz Români___ De pe dâlul Cetăţii-de-Baltă
vorea grăniţerilor români. Mereu te-a cercetat! se vede valea Ternavei-micl. Tot aceeaşi
