Page 13 - 1898-05
P. 13

Nr. 97—1889.                                                              GAZETA TRANSILVANIEI Sj                                                                   Pagina 5.

    privelisoe.  Şesul  plin  cu  popor,  de  pe  tote  nepoţii  şi  posteritatea  peste  mii  de  ani.  şi  Vasile  Nopcea,  frate  al  fostului  cancelar  poporale  şi  cu  cetirea  cărţilor  din
    delurile  şi  colinele  curgeau  Românii  în  Naţionalitatea  e  îndemnul  cel  mai  puternic  Alexiu  Nopcea  şi  fost  prefect  în  comitatul  biblioteci.
    cete  mari  numerose.  Vâdâxxdu-le  omul,  ’i  spre  lucrare  pentru  fericirea  genului  ome­  Hunedorei.  „în  momentul  suprem  —  4^°®    Societatea  a  început  să  scbtă
    se  părea,  că  au  înviat  din  morţii  şi  grăbesc  nesc  ;  pe  care  nu-1  trage  inima  a  lucra  nici  Bariţiu  în  Istoria  sa  —  pe  când  î-idicarăm  şi  o  f<5iă,  care  se  numesce  „Şecfetb-
                                                                                                                                                               44
    la  Blaşiu,  ca  sâ  vadă  dina  libertăţii  cu  al  pentru  a  naţiunei  sale  gloriă  şi  fericire,  cu  toţii  mânile,  ca  să  punem  înfricoşatul  rea  Săteanului ,  care  apare  odată
                                u
    căreia dor le-a espirat sufletul .           acela  nu  e  decât  un  egoist  perdut  pentru  jurământ  naţional,  ridică  şi  Nopcea  mâna,  pe  lună  şi  are  de  scop  a  da  săteni­
        Şi  mai  departe:  „Decă  ne-am  scoborît  umanitate,  de  care  e  păcat  că  l’a  decorat  însă  mănuşată.  Atunci  un  tinăr  înfocat  ’i  lor  ceea  ce  le  este  de  folos  pentru
    în  şesul  Ternavei,  n’am  mai  putut  vedea  natura  cu  formă  de  om;  naţionalitatea  e  strigă:  „Scote  mănuşa/“  şi  Nopcea  o  scose  a deştepta în ei gustul de cetit.
    nimic  de  popor;  când  dramul  se  ridica  pe  libertatea  nostră  cea  din  urmă  şi  limanul  în  data.  i-'entru  "acea  participare  a  sa  la   Ceea  ce  a  îndemnat  pe  vred­
                                                                     44
    vre-o  colină,  nu  vedeai  nici  fruntea,  nici  salutei nostre viitore ....              adunai’e,  repausatul  a  sufei’it  cele  mai  mari  nicii  preoţi  şi  învăţător!  din  Bum­
    coda;  trecând  pe  lângă  păduri,  toţi  s’au                     *                       rele  dşla  insurgenţi;  palatul  său  nou  din  bescii  de  Jiu  şi  împrejurime  să  în­
    fost  împodobit  cu  frunde  Yerrli,  entusiasmul                 * *                      comuna  Zam,  fu  dat  flăcăidlor  şi  totă  ave­  fiinţeze  acestă  nobilă  societate  este
    nu  mai  avea  margini....  Suind  la  Sâncel      3 (15) Maiu 1848!                       rea  lui  mişcătore,  bucate,  vite  ş.  a.,  fu  pră­  o  îndelungată  esperienţă,  ce  d-1  G.
    cătră  Blaşiu  se  audia  un  glas  murmurător,    Sosise  şi  acea  di  „de  mii  de  omeni  dată  seu  confiscată  pe  sema  tnxpelor  revo-  Dumitrescu  a  făcut  cu  sătenii  săi  din
    cum  resună  în  apropiere  un  clopot  mare,   însetaţi  de  libertate  ca  diua  rescumpărării  luţionai-e .                           comuna  Bumbescii  de  Jiu.  încă  cu
                                                                                                        44
    după-ce  a  încetat  a-1  mai  trage.  Se  fi  pu­  aşteptată  şi  de  mulţi  temută   ...  dice  fe­  Asupra  desbaterilor,  ce  au  urmat  în  şepte  an!  înainte  de  asta  d-sa  a  pu­
                                                                               44
    tut  am  fi  sburat,  ca  se  ne  întâlnim  cu  prie­  ricitul T. Cipariu în „Organul Luminării .  şedinţa  I.  de  Luni  3  (15),  în  a  II.  de  Marţi  blicat  un  articul  într’o  gazetă  din
                                                                                       44
    tenii,  să  ne  îmbrăţişăm  cu  eroii,  care  au   Ceriul  era  senin  ş’un  sore  pompos  4  (16)  şi  în  a  III.  de  Miercuri  5  (17)  Maiu  România,  în  care  arătase  scopul,  la
    făcut  acestă  adunare,  ca  şi  care  n’a  mai   săruta  cu  radele  sale  frunţile  celor  40,000  nu  mă  estind;  cetitox’ii  noştri  le  vor  cu­  care  ţîntesce  şi  pentru  a  căruia  în­
    vădut ochiul Românului .                      —  căci  era  diua  cea  mare  a  redeşteptării  nosce  din  raportul,  ce-1  repx'oducem  după  deplinire  a  lucrat  de-atuncî  ne’ntre-
                          14
                                                                                                                     44
                         *                        unui  popor  de  vecurî  asuprit.  Si  cum  n’ar  „Gazeta  Transilvaniei   din  1848,  precum  rupt şi cu cel mai frumos succes.
                        * *
                                                  fi  fost  ea  mare,  când  pentru  întâiaşl  dată  şi  din  celea  16  puncte,  ca  resoluţiunî  ale   Scopul  îi  era  să  deştepte  în  ţă­
        Deja  de  Sâmbătă  sosiră  la  Blaşiu  Ian
                                                  atunci  Românii  s’au  declarat  pe  sine  şi  marei adunăx’î, publicate la alt loc al nxx-  ran!  iubirea  de  care  şi  împreună  cu
    cu  şi  Buteanu  cu  Muntenii,  Moldovanu  cu
                                                  s’au  proclamat  „naţiune  de  sine  stâtătore  şi  merului nostru de adl. >               ceilalţi  învăţător!  din  comuna  sa  a
    Mureşenii,  Târnăvenii  şi  Câmpenii;  curgea                                                                                        44
                                                  de parte întregitdre a Transilvaniei pe temeiul    Timoteiu  Cipariu  scriind  în  „Organul   şi  lucrat  bărbătesce  pentru  a  lumina
    poporul  din  tote  părţile  şi  se  revărsa  ca
                                                  libertăţii egale? u                          său  despre  mărâţa  adunax-e,  dice:  „Ascul­  pe  ţăran!  şi  a-i  deprinde  cu  cetitul,
    valurile  unui  ocean  puternic  cătră  istoricul
                                                       După  sluşba  dumnedeescă  inteligenţa  taţi  poporelor  Transilvaniei!  Luaţi  esemplu  ţinendu-le  mereu  conferenţe.  încă  în
    orăşel  —  toţi  împănaţi  cu  frunde  şi  cu   şi  poporul  s’au  dus  cu  toţii  pe  câmpia  din  dela  acest  popor  despreţuit  şi  vă  îrxvăţaţl  1894  au  înfiinţat  pe  săma  ţăranilor
    fiori  de  primăvară,  cu  stegurî  naţionale  şi
                                                  sus  de  Blaşiu  între  sunetele  clopotelor  mă­  dela  dânsul,  ce  este  ascultarea,  pacea,  or­  o  bibliotecă,  care  ac}!  constă  din  1050
    In  inimi  cu  flacăra  sfântă  a  dorului  de  li­
                                                  năstirei.  în  frunte  mergeau  episcopii,  er  în  dinea  bună  şi  respectarea  persoxxelor  şi  a  de  cărţi.  Gustul  de  cetit  a  prins  ră­
    bertate şi neatârnare.
                                                  urma  lor  mulţimea  de  popor.  O  flamură  px-oprietăţii  —  Mulţămită  vouă  tinerilor  re­  dăcini  atât  de  tar!  în  popor,  încât
        Duminecă  2  (14)  Maiu  în  dori  de  cli
                                                  mare  tricoloră  se  purta  înaintea  acestei  cunoscuţi,  ce  aţi  învăţat  poporxxl  la  aces­  dela  12  Ianuarie  pănă  la  1  Aprilie
    piaţa  cea  în  patru-unghiurl  a  Blaşiului  ge­                                                                                    44
                                                  măreţe  procesiuni,  ea  avea  inscripţia:  „Vir­  tea.  Trăâscâ  poporul  şi  junimea  română!   a  acestui  an  s’au  cetit  nu  mai  puţin
    mea  de  mulţimea  poporului  adunat.  Un                                                                        ¥
                                                  tutea  română  reînviată";  colorile  flamurei                   ❖  *                      ca 463 cărţi
    neastâmpăr  cuprinse  miile  de  popor,  el  do-
                                                  erau  vânăt,  roşu  şi  alb.  Tribunii  conduceau   Mare  şi  în  veci  neuitată  este  aminti­  Românii  din  Bumbescii  de  Jiu
    ria  să  audă  învăţăturile  acelor  Români  de
                                                  poporul împărţit în cete numărose.           rea ta, di luminosă de 3 (15) Maiu 1848!      au  apucat  aşa-deră  pe  cea  mai  pro-
    ale  căror  nume  audise.  înţelegând  de  acestă
                                                       Ajungând  în  câmp  —  după  cum  ne          Sore  strălucitor  te-ai  îxxălţat  pe  ori-  miţătbre  şi  frumbsa  cale  a  progre­
    dorinţă,  câţi-va  dintre  tribunii  şi  oratorii
                                                  spune  Uarianu  în  istoria  lui  —  în  mijlocul  sontul  cex'nit  al  naţiunei  române  asuprite  sului.  Esemplul  dat  de  ei  a  îndem­
    dela  Dumineca  Tomii  s’au  urcat  pe  pietrile
                                                  acestuia  se  formă  un  cerc  mare  în  jurul  de  vecurî,  şi  radele  sorelui  tău  au  alungat  nat,  se  vede,  şi  pe  Românii  din  sa­
    de  dinaintea  mănăstirei,  şi  când  mulţimea
                                                  tribunei,  în  care  cerc  se  aşedară  fruntaşii.  cu putex’e negura gheţosă a sclăviei.  tele  din  împrejurime  să  facă  aseme­
    îi  vedu,  un  „vivat"  puternic  resunâ  „de
                                                  De  jur  împrejur  steteau  miile  poporului.       Salutăm  cu  evlaviă  amintirea  ta;  nea  şi  aşa  a  urmat  formarea  socie­
                                        44
    gândiai,  că  se  cutremură  pământul .  Tri­                                                                                                                                44
                                                  La  provocarea  tribunilor,  poporul  se  îm­  frunţi  şi  genunchi  închinăm  umbrelor  mă­  tăţii  „Luminarea  Săteanului ,  de
    bunii  salutară  poporul  cu  cuvintele  :  „  Chris-
                                                  părţi  la  moment  în  udiţe  şi  cete,  printre  reţe  ale  eroilor,  cax‘1  au  făcut  şi  condus  care vorbim.
    tos  a  înviiat!  Libertatea  a  înviiat!   şi  miile
                                      u
                                                  cari  putea  trece  ori  cine  neîmpiedecat.  marea ta adunare!                                  Ne  bucurăm  mult,  că  put9m  în­
    de popor respundeau : „Adevărat, că a înviat!
                                                  Mulţime  de  tribune  erau  ridicate  printre      Fii  salutată,  fii  binecxxvântată  sfântă  registra  fapte  atât  de  îmbucurătbre
         în  vorbirile  lor  tribunii  învăţau  po­
                                                  popor,  căruia  tinerimea  îi  esplica  desbate-  di  de  libex’tate  şi  de  frăţie,  di  mare  a  re­  datorite  iniţiativei  private  a  unor
    porul,  să  fiă  cu  luare  aminte,  că  mulţi  sunt
                                                  rile şi hotărîrile adunării.                  deşteptării şi desx’obirei nostre naţionale!  harnic!  învăţător!  poporal!  de-ai  fra­
    profeţii  cei  mincinoşi,  cari  vor  să-l  amă-
                                                       Sorele  răspândia  cu  auritele  lui  rade                                            ţilor  noştri  din  România.  Dea  Dum-
    gescă  a  nu  merge  drept  pe  calea  cea  ade­
                                                  căldură  plăcută  de  Maiu,  „poporul  sta  nu­  La momentul lui Andreiu Mureşianu.        ne4eu,  ca  esemplul  lor  să  fiă  urmat
    vărată  naţională  ;  să  se  porte  aşa,  încât  să
                                                  mai  în  cămăşi  albe,  încinşi  cu  şerpare ;                                             de  mulţî  alţii  atât  la  ei,  cât  şi
                                                                                           44
    facă  onore  naţiunei  şi  purtarea  lui  să  insufle                                            Flori,  cununi  de  lauri  şi  stejar  aco-
                                                  pe  feţele  miilor  de  Români  era  întipărită                                            la n  o i !
    respect  streinilor  şi  duşmanilor  defăimători                                            per  a4l  mormântul  şi  monumentul  bai'-
                                                  seriositatea  marelui  moment  şi  din  ele  pu­  dului  nostru  naţional  Andx’eiîi  Mureşianu.
    ai  Românilor  —  er  poporul  răspundea:  „aşa                                                                                                   Revista politică.
                                                  teai  ceti  tote  durerile  trecutului  şi  tote  Acest  omagiu  al  pietăţii  şi  recunoscinţei
    vom face, aşa vom face învăţătorii noştri ! u
                                                  bucuriile presentului.                        ’i-s’au  adus  nemuritorului  nostru  poet  din    O jumătate de veac se împlinesce
                         îj:                                                                    partea  domnelor  române  din  Braşov,  că­
                         $ ❖                           După-ce  se  constitui  adunarea,  epis­                                              mâne,  de  când  s’a  ţinut  pe  câmpia
                                                                                                rora  nestându-le  în  putinţă  de-a  serba  în
         Clopotul  cel  mare  al  mănăstirei  din  copul  Şaguna  îndreptă  rugăciuni  cătră  Atot­  alt  mod  aniversarea  de  50  de  ani  a  me­  Blaşiului  marea  adunare  naţională  dela
    Blaşiu  dedii  semn,  că  se  începe  sf.  Litur-  puternicul  Dumnezeu  „să  lumineze  mintea  morabilei  dile  de  3  (15)  Maiă  1848,  au  ţi­  3  (15)  Maiu  1848,  când  naţiunea  ro­
    gie.  întrară  în  biserică  toţi  câţi  au  încăput,  a  totă  naţiunea  şi  să-i  îndrepteze  paşii  pe  nut  să-şi  manifeste  în  acest  chip  nobilul  mână  din  Transilvania  s’a  declarat
    şi  inimile  tuturor  saltară  în  bucuriă  vădând  calea înţelegerei şi iubirei frăţescl .  lor  simţ  de  stimă  şi  veneraţiune  faţă  de  şi proclamat „naţiune de sine stâtătore
                                                                                 44
                                                                                                memoria  luptătorilor  noştri.  In  număr  în­
    •cum  cei  doi  archierei,  Lemeni  şi  Şaguna,    La  acestă  rugăciune  a  asistat  şi  ge­                                            şi de parte întregitdre a Transilvaniei pe
                                                                                                semnat,  damele  x’omâne  s’au  px'esentat  a4l                        44
    severşesc  sluşba  dumnedeescă  împreună  la  neralul  Schurter,  care  răpit  de  purtarea   după  amedl,  din  proprixxl  îndemn,  la  mor­  temeiul libertăţii egale . Din inciden­
    acelaşi  altar.  Părea  că  şi  cerul  se  bucură,  cea  minunată  a  poporului,  a  dis,  că  „o  mântul  lui  Andreii!  Mureşianu,  depunând   tul  acestei  aniversări  a  Jilei  celei
    •căci  senin  şi  curat  era  şi  el  şi  sorele  stră-  astfel  de  adunare  de  popor  aşa  de  numă-  fiă-care  într’o  sărbătorâscă  tăcere  câte-o  mar!  şi  în  veci  neuitate,  s’a  convo­
    lucia  pompos  pe  bolta  azură.  Părinţii  noş­  rosă,  care  totuşi  să  documenteze  atâta  se-   fi-umosă  exinună  de  flori,  după  care  au  in­  cat  la  Blaşiu  o  adunare  de  popor  cu
                                                                                                trat în biserică la vecerniă.                scop  de  a  serba  amintirea  ei.  Con­
    tri,  cari  au  luat  parte  la  acea  sluşbă  dum­  riositate,  atâta  cultură  şi  un  entusiasm  atât
                                                                                                     După  eşirea  diix  biserică,  salutînd
    nedeescă,  ne  spun,  că  atâta  frăţie,  atâta  de nobil, n’a veclut în totă Europa .      încă-odată  mormântul  poetului,  o  deputa-   vocării  i-a  premers  şi  un  apel  iscălit
                                                                                 44
    unire  n’a  mai  dat  Domnul  poporului  său,      Când  mai  târdiu  adunarea,  prin  rostul  ţiune  de  dame  s’a  dus  acasă  la  d-na  văd.   de  câţî-va  fruntaş!.  Adunarea  a  fost
    na atunci.                                    lui  Bărnuţiu,  arătă,  care  este  scopul  ei  şi  Susana  Andreiu  Mureşianu,  pentru  a-i  es-  anunţată  la  autoritatea  politică  din
         Cu  drept  cuvânt  esclamă  neuitatul  Ila­  se  cetiră  cele  4  puncte  despre  cari  facem   prima  în  numele  damelor  române  din  Bra­  Blaşiu,  care  însă  a  oprit'o  pe  motiv,
                                                                                                şov  veneraţiunea  şi  recunoscinţa  lor  faţă   că  „adunări  de  popor,  la  care  e  con­
    ri anu, vorbind de acestă manifestaţie : „scriu  amintire  la  alt  loc,  flamurele  naţionale  se
                                                                                                de  memoria  fericitului  său  soţ.  D-na  Mu­
    cele  mai  frumose  pagine  ale  istoriei  Ro   ridicară  şi  din  mii  de  guri  eşi  strigarea   reşianu  adânc  mişcată  a  mulţămit  damelor   vocată  numai  o  naţionalitate  din
    mânilor din Ardeal! 44                        mişcătore: „ Trăescă libera naţiune română /“  române  pentru  acestă  nobilă  şi  frumosă   patriă  nu  se  pot  permite,  fiind-eă
         Despre'şedinţele,  ce  au  urmat  în  acea     Se  făcu  forma  jurământului.  Bărnuţiu  atenţiune.                                 legea  exclude  ca  în  Ungaria  cetăţenii
     di  se  face  amintire  la  alt  loc  al  numărului  dădu  poporului  de  scire,  că  se  depune  ju­                                   să  se  p6tă  organisa  pe  basă  de  rassa
                                                                                                                                                                   44
     nostru  de  adl.  Amintim  însă  aici  de  me­  rământul  şi  cele  40,000  îşi  ridicară  mâna   Pentru luminarea sătenilor.           şi  de  naţionalitate ...  De  altă  parte
    morabilul  discurs,  ce  l’a  ţinut  nemuritorul  pentru  punerea  jurământului.  (Vecii  formula                                        flsolgăbirăul  Blaşiului,  care  a  oprit
     Bărnuţiu  în  şedinţa  dela  10—3  ore  a  ace-  acestui  jurământ  la  alt  loc  al  foiei).  Mare   Mai  mulţi  preoţi  şi  învăţător!  adunarea,  se  provocă  la  articulul  de
     leeaşl  di  le,  în  care  arăta  după  istoriă  sor­  şi  minunat  fu  acel  jurământ,  despre  care  harnic!  din  comuna  Bumbescii  de  lege  V  din  1898,  prin  care  s’a  de­
     tea  mult  apăsată  a  Românilor  şi  dreptu-  comitetul  permanent  dice  în  publicaţiunea  Jiu  (România)  şi  alte  nouă  sate  din  clarat  Jiua  de  11  Aprilie  ca  „sărbă-
                                                                                                                                                                        n
                                                                                                                                                              44
                                                                                                                                                                     c
     ; le,  ce  ’i  se  cuvin  poporului  român  atât  de  sa:  „De  când  e  Ardealul,  nu  s’a  pus  jură­  împrejurime  au  înfiinţat  cu  începu­  tore  naţională ,  4* ‘6 d  că  fiă-care
     Qumăros din Transilvania. Etă ce dise Băr-  mânt  mai  sfânt  decât  acesta.  Jurământul  tul  lunei  lui  Aprilie  a  acestui  an  naţionalitate  a  fost  chiămate  a  serba
     auţiu vorbind despre libertate şi naţionalitate : celor  trei  naţiuni  nu  pote  sta  faţă  cu  ju­  o  societate,  care  se  numesce  „Lu  aniversarea  de  50  de  an!  a  anului
                                                                                                                      44
         „  ...  Fără  de  naţionalitate  nu  e  liber­  rământul  român.  Prin  jurământul  celor  trei  minarea Săteanului .                1848  atunci,  în  11  Aprilie,  când  a
     tate,  nici  lumină  nicăiri,  ci  pretutindeni  naţiuni,  acestea  se  legătuesc,  că  vor  apăra   Societatea  are  de  scop:  1)  înfiin­  fost  sărbătbrea  naţională  a  Unguri­
     lumai  catene,  înhunerec  şi  amorţire.  Ce  şi  vor  susţine  legile  Aprobatelor  şi  Com­  ţarea  de  biblioteci  poporale  cu  eărţî  lor  şi  nu  altă-dată.  —  N’a  fost  destul,
     aste  apa  pentru  pesci,  aerul  pentru  sbură-  pilatelor,  cari  pe  Români  ’i  scot  afară  din  potrivite  pentru  să  ten!;  2)  ţinerea  că  adunarea  de  popor  s’a  oprit,  dăr
     ;ore  şi  pentru  tote  vieţuitorele,  ce  este  lu-  ţera  lor,  prin  urmare  jurământul  acela  e  de  conferenţe  poporale  gratuite  în  guvernul  a  pus  t6te  în  mişcare,  ca
     nina  pentru  vedere,  sorele  pentru  cresce-  în  contra  naţiunei  române;  âr  jurământul  fiă-care comună din cercul s ocietăţii;  se  înăbuşe  ori-ce  manifestaţiă  a  Ro­
     •ea  plantelor,  vorba  pentru  cugetare  :  aceea  Românilor  din  Câmpul  Libertăţii  nu  e  în  3)  înfiinţarea  şcolelor  de  adulţi,  cari  mânilor.  Toţ!  sluşbaşii  UDgurî  din
     îste  naţionalitatea  pentru  orl-care  popor;  contra  nimărui;  jurământul  celor  trei  na­  vor funţiona sera şi în sărbători;      jurul  Sibiiului,  Deşului  şi  din  alte
     ntr’ânsa  ne-am  născut,  ea  este  mama  nos-  ţiuni  e  jurământul  nesuferinţei;  al  Româ­  4)  Deprinderea  sătenilor  cu  cetirea  părţi, au primit ordin strict, să oprăscă
     ră;  de  suntem  bărbaţi,  ea  ne-a  crescut;  nilor  jurământul  toleranţei  celei  mai  de-  cărţilor din bibliotecă etc.             orî-ce  serbare  şi  să  împiedece  popo­
     le  suntem  liberi,  într’ânsa  ne  mişcăm;  plinite,  jurământ  de  dreptate,  de  frăţietate.   Acăstă  societate  nu  se  va  pu­    rul  a  merge  la  Blaşiu.  Astfel  scie
     le  suntem  vii,  într’ânsa  viiem;  de  sun-  Nefericit  e  sufletul,  care  nu  se  va  ţine  de  te  desfiinţa  pănă  ce  nu-ş!  va  ajunge  guvernul  să  respecteze  libertatea  şi
     em  supăraţi,  ne  alină  durerea  cu  cân-  jurământul acesta, au îl va călca .           scopul  cel  puţin  prin  înfiinţarea  de  dreptul  nostru  de-a  ne  întruni,  drept
                                                                                44
     ecele  naţionale  ;  prin  ea  vorbim  şi  astădl   La  depunerea  jurământului  o  scenă  biblioteci  poporale  în  tote  cele  10  garantat  în  legile  ţerii,  pe  care,  când
      u  părinţii  noştri,  cari  au  trăit  înainte  de  interesantă  se  petrecu.  între  domnii  feudali,  comune  din  cercul  său  şi  pănă  nu  e  vorba  de  Român!,  îl  calcă  şi  des-
     aii de ani; prin ea ne vor cunosce stră­     cari  veniseră  să  participe  la  adunare,  era va  deprinde  pe  săteni  cu  conferenţe preţuesce.
   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18