Page 14 - 1898-05

Pagina 6.
La 11 Maiti s’au deschis în
Budapesta delegaţiunile ausiro-ungare.
A doua (^i după deschidere delega­
ţiunile s’au înfăţişat înaintea monar-
chului în palatul din Buda. Iu răs­
punsul, ce l’a dat monarchul la vor­
birile celor doi îpreşedinţî, Majeeta-
tea Sa, vorbind despre starea politică
în Europa, a numit’o nesigură Alal­
tăieri şî-a ţinut ministrul comun de guri, cincizeci de ani după procla­
esterne Goluchowski espunerea sa asu­
pra situaţiunei. Despre raporturile
monarchiei cu puterile mari euro­
pene, ministrul 4‘ > sunt din
se
cele mai bune, der mai ales cu îm­
părăţia Rusiei monarchia rămâne în
contact strîns în ceea-ce privesce
susţinerea principiilor fundamentale
statorite în comun pentru politica
în Orient. Austro-Ungaria, fiind ve­
cină cu Balcanii, urmăresce eveni
mentele de acolo cu îndoită aten-
ţiunel. In ce privesce răsboiu ispano-
amerioan, ministrul declară, că acest
răsboiu tr(bue să umple de tristeţă
şi griji întrega lume civilisată. Mij­ damentale ale constituţiunei, o singură na­ câte-va familii, cari s’au lăsat a fi înşelate Acesta a şi venit la Salonic pentru a re­
locirea puterilor pentru a-se delă-
tura conflictul dintre Spania şi Ame­
rica, n’a folosit nimic. Faţă de acest
răsboiu Austro-Ungaria îşi impune
neutralitatea şi speră, că încurend
se va încheia pace între cele două
puteri răsboite. Vorbind apoi des­
pre starea de faţă a armatei şi ma­
rinei austro- ungare, el făcu cereri şi
propuneri de a-se da nouă credite
pentru sporirea şi întărirea armatei
şi manirei. — însemnăm, că credi­
tele, ce se cer spre acest scop, trec
peste suma de 30 milione.
* (strada Hirscher 19). Orchestra studenţilor
Ce se mai întâmplă cu resboiul
ispano-american? După luptele dela
Cavite şi Manilla, în care Spaniolii
au suferit pierderi mari, nu s’au mai
dat lupte navale mai însemnnte.
Americanii văcjend, că pe uscat n’o
pot învinge cu Spaniolii, au hotărît
să se îndrepteze în contra insulei
Cuba, mărul de cârtă dintre Spania
şi America. Că ce vor pută iace
aici Americanii, nu se păte prevedâ.
Se 4ice, că Spaniolii se ţin bine în
acestă insulă şi că cu tăte silinţele
lor Americanilor nu le va succede
t
a-o isprăvi aşa de uşor în Cuba. —
O telegramă din Londra dă scire
despre o luptă între câte-va năi
americane şi spaniole la Cienfuegos.
Americanii voiau să transporte trupe
pe uscat. După o luptă de 8 bre
însă Spaniolii au învins şi răspins
pe Americani.
♦ tor de matricule şi venitele accidentale de loviturile primite, ci ca un adevărat ca­
In mai multe oraşe din Italia
s’au întâmplat săptămâna acâsta
marî turburărî. cari au luat un ca­
racter adevărat revoluţionar. Tur-
burările au fost nespus de mari mai
ales în oraşul Milano, capitala Lom-
bardiei. Poporul răsculat în cete de
mii de bmenî a devastat tot ce-i sta
în cale, din trăsurile, cari circulau
pe strade, şi din mobilele jăfuite de
prin casele mari şi bogate, de prin pră­
vălii şi ateliere de industriă, a ridi­
cat baricade, ca să împiedece inter-
venirea miliţiei. Nisce călugări din-
tr’un claustru au puşcat asupra sol­
daţilor şi artileria a trebuit să folo-
sescă tunurile, ca să spargă zidurile
claustrului şi intrând să lege şi să
aresteze 24 dintre ei. Mari lupte
s’au dat între răsculaţi şi miliţia.
In aceste lupte au eă4ut morţi la
aprăpe 200 de îesculaţî şi peste
1000 răniţi. Turburările s’au mai po­
tolit în 4il©le din urmă. Causa lor
se 4ice, că ar fi scumpetea şi fomea,
der pe cum spun tbte foile străine,
aicî e vorba de o mişcare cu mult
mai seriăsă îndreptată, contra gu­
vernului şi dinastiei.
GAZETA TRANSILVANIEI N . 97—1898.
Ungurii după cinci-deci de ani. Aurel Lazar, losif Moldovan, Andrei Hor- 3/15 1. c. o escursiune în Stejeriş, la care
vath. In comitetul de revisiune s’au ales invită cu onore pe toţi Românii din loc şi
Am amintit în Revistă despre d-nii: Toma Păcala, Savu Raicu, Samuil jur. La cas de timp nefavorabil escursiunea
faimosul ordin prin care solgăbirăul Ciceronescu, dr. Ioan Nichita, dr. Ioan se amână pe Dumineca proximă. Plecarea
din Blaşiu, la poruncă de mai sus Buna. In urmă direcţiunea s’a constituit va fi la l / ore p. m. din Groveri.
l
2
se ’nţelege, a oprit adunarea de po­ alegându-se preşedinte Ioan Vulcan, vice­
Vandalisme bulgăresc!. Din Macedonia
por conehiămată acolo. Acestă de- preşedinte Nicolae Zigre, director esecutiv
cisiune este oglinda timpului de faţă dr. Coriolan Pop. După adunare a urmat i-se scrie „Drapelului" : Propaganda bul­
a raporturilor dintre Români şi Un­ un prând comun, cu mare entusiasm. Din găresc! din Macedonia V? intrat în certă cu
locuri mai depărtate au luat parte d-nii misiunea catolică de acolo. Etă ce se în­
marea libertăţii. Cetescă-o fiă-care George Pop de Băseşcî din Băseşci, Andi-ei tâmplă : In orăşelul Cucuş sunt mai mulţi
Slavi, cari recunosc de şef-religios pe Papa.
Român şi judece în consciinţa lui. Cosma, directorul esecutiv al „Silvaniei"
Etă-o: din Şimleu, dr. Ioan Nichita, advocatul La Cucuş este o scolă şi o biserică unită,
precum şi un episcop catolic. Prin interve-
Onoratului domn Aurel Domşa şi soţilor sâi — „Silvaniei", dr. George Vuia, preşedintele
La mâna celtii dintâiu direcţiunii institutului „Victoria" din Arad, nirea guvernului sârbesc s’a reuşit ci limba
sa
în Loc. Mihaiii Veliciu, adv. în Chişineu, George bulgară din (fi scolă se fiă esclusă şi să
Feier, advocat în Boroşineu şi alţii. fiă înlocuită prin cea serbescă. Din acestă
Insciinţarea, ce aţi făcut privitor la causă conducătorii bulgărismului s’au în­
adunarea de popor intenţionată a se ţină Emigrări din Bucovina la America. In furiat în aşa chip, încât pe dată au cău­
la Blaşiii la 1B a lunei curente, nu o iau urma îndemnurilor unor agenţi şarlatani, tat să o distrugă. Dintre turbulenţii pa­
la cunoscinţă şi opresc ţinerea adunărei de au început şi din Bucovina să emigreze trioţi sunt pănă astăcll închişi numai trei-
popor, pentru-că după paragraful intro­ mulţi locuitori la America, mai cu sâmă decî şi cinci. Cu tote acestea propagan­
ductiv al articolului de lege 44 dela 1868 ruteni. Românii sunt mai cuminţi în pri­ diştii bulgari nu se astâmpără. Ei ame­
toţi cetăţenii Ungariei formeză în pri­ vinţa acesta şi nu-şi părăsesc ţera lor. Din ninţă cu mortea pe directorul scolei sâr-
vinţa politică, conform principiilor fun­ nenorocire însă s’au aflat şi dintre Români besci Iovikevic şi pe episcopul unit Şanov,
ţiune, naţiunea maghiară indivisibilă, prin de promisiunile agenţilor şarlatani şi au tre­ clama la consulul frances, bine sciindu-se,
urmare atari adunări de popor, la cari e cut în America (la Canada). Doi dintre ţăranii că misiunile catolice din Turcia sunt sub
convocată numai o naţionalitate din patriă, români emigraţi, după cum spune „Patria", protecţia drapelului frances. S’a întâmplat
fiă aceea ori-şi-care, şi în care se pune te- s’au reîntors (filele acestea erăşi acasă. Au într’o di, ca episcopul Şanov să întâlnesc.!
meiii unei organisaţiuni pe base de rassă, venit sărmanii ca vai de ei, cheltuindu-şl la consulatul frances şi pe agentul comer­
— nu se pot permite, fiind-că legea es- tot ce au avut. Ei spun, că ceilalţi soţi ai cial al Bulgariei şi ’i-s’a plâns lui de tote
clude, ca în Ungaria cetăţenii să se potă lor emigraţi în Canada sufer în cea mai mijlocele neumanitare şi necreştinesci,
organisa pe basă de rassă şi de naţionali­ mare miseriă şi s’ar întorce bucuros acasă, puse în us de propaganda bulgăresc! pen­
tate cu eschiderea altor nâmuri şi naţio­ der nu au bani de drum. tru combaterea sârbismului. Der espunerea
nalităţi. Pentru distracţia şi instruirea mese­ sa n’a putut să-l impresioneze, căci devisa
Adunarea de popor anunţată nu s’a riaş lor români. Mâne, Duminecă, în 3 Maiii politicei bulgare este: Scopul scusă mij­
putut lua la cunoscinţă şi ţinerea ei a tre­ v. la brele 3 p. m. va fi a treia convenire locele".
buit să fîă oprită şi pentru aceea, că după în localul Associaţiunei pentru sprijinirea Logodnă. D-l Dumitru Lupşan şi d-ra
cum dovedesce numărul 92 al diarului „Tri­ învăţăceilor şi sodalilor români meseriaşi, Paraschiva G. Căpăţină logodiţi. — Fiă în
buna", acludat la însciinţare, se intenţionâză
ceas cu noroc!
a se serba aniversarul al 50-lea dela reali-
din clasa VII gimn. sub conducerea tînă-
sarea principiilor de libertate, egalitate şi rului I. CI. luga va esecuta următorele Atentat la vieţa lui Rigo lancsi. Alal-
în general a principiilor de libertate poli­ piese: 1) A căcţut o racţă lină, de Porum- tăeri s’a întâmplat în Budapesta un „groz-
tică şi cetăţenescă întâmplată în anul 1848, bescu. 2) Lacrimi şi suspin de G. Carlson. nic" atentat la vieţa prinţului-cioroi Rigo
âr pentru serbarea acestuia (a aniversarului) 3) Viorele de Urnă de Iustin C. Iuga şi 4) Jânos, care seim, că pentru present „resi*
articolul de lege V. din 1898 a declarat Marş. Industriaşii români cu familiile sunt deză" în Budapesta împreună cu princesa
(fiua de 11 Aprilie ca sărbătore naţională, invitaţi a lua parte în număr cât mai mare. Chimay. Sera pe la 7 ore, Rigo în mare
deci fiă-care naţionalitate din Ungaria în ţinuţă, cu papuci sclipicioşi de lac, cu mă­
a
acea (fi fost chiămată a serba aniversarul Post de notar. Din frumbsa comună nuşi în mâni şi cu ţigara în gură, eşi dela
al 50-lea al anului 1848. românescă Ţînţ ri primim următorul avis, otel să mârgă la preâmblare. De-odată însă
Tot-odată fac atenţi pe domnii, cari asupra căruia tragem atenţiunea Român - o femeiă sări asupra lui strigându-i: Mişe-
au însciinţat, că în 15 1. c. nu voiti suferi lor buni, cari ar dori a ocupa un post de lule! Ticălosule! etc Acesta era ţigăncuşa
în Blaşiii nici un fel de serbare cu caracter notar: „Pentru întregirea postului de no­ lui de odinioră, nevasta părăsită a lui Rigo.
de demonstraţia ori aglomeraţiă de popor tar în comuna mare Ţinţari (Szunyogszâk) Când o văclu, prinţul-ţigan o luâ la sănă-
şi întru cât ar încerca aşa ceva în ciuda din comitatul Făgăraşului s’a publicat tosa, fugind spre „teatrul poporal". Aci
hotărîrei mele de oprire, pentru urmări conours în foia oficiosă. Văcfend, cu câtă însă alţi doi cioroi, rudenii de ale fostei
voiîi face responsabili pe stimaţii domni, grabă s’au pregătit cele necesare pentru sale soţii, îi ţinură calea, năpădindu-1 cu
cari au anunţat adunarea. alegerea viitorului notar şi temându-ne de bâtele. Rigo, abia scăpat din strîmtore, o
Dela oficiul pretorial. rău, grăbim a avisa pe aspiranţii români, luâ la fugă spre cuartirul său dela oteL
jBlaşiu, 11 Maiă 1898. că acest post este împreunat cu salar Atentatorii îl urmăriră însă şi aici, strigând
(L. S.) SimonfFy m. p., anual de 400 fl., cuartir în natură seu re- din gură : „Te omorîm ! „Te junghiăm", în
fisolgăbirău. lut corăspundător, 6 stânjinl de lemne, 35 timp ce de altă parte aruncau cu bâtele
fl. pauşal de călătoriă, 60 fl. ca conducă­ după el. Lui Jancsi însă nici că i-a păsat
SCIRILE BILEI. după statut, cari încă se urcă anual la valer ţigănesc şi-a urmat cursa mai departe
5
— 2 (14) iMaiti. 500—600 fl. Un bun Român aplicat a se urcând scările otelului. Vru să se refugieze
Petreceri oprite. Atât în Blaşiii, cât stabili aici ar fi sigur de reuşire şi primit în odaia iubitei sale Chimay, der aflând uşa
cu bucuriă. Spre orientare mai amintim, încuiată, o tuli mai departe pe scări în
şi în Zlatna, petrecerile românesc! proiec­ sus, căci atentatorii îl urmăriau cu cuţitele
că în comuna nostră sunt vre-o 2400 lo­
tate pe cfiua de mâne, 3 (15) Maiii, au cuitori, toţi Români, apoi doi parochi, trei în mână. Iu etagiul al treilea doi servitori
fost oprite din partea autorităţilor ungu­
învăţători actuali, âr pentru al 4 lea post ţinură calea atentatorilor şi numai acestei
resc!. La Zlatna au fost aduşi, pe lângă fericite întâmplări are de-a mulţămi neamul
de învăţător, eventual învăţătorâsă, sunt
cei 7 gendarmi aflători acolo, încă alţi 17 ţigănesc, că cel mai renumit om eşit din
t6te pregătite, numai să se publioe con­
gendarmi; la Blaşiii a sosit un escadron sînul seu a rămas încă cu viâţa. Se dice,
de husari şi se aşteptă se sosâscă încă mi­ curs. Cei ce ar dori să ocupe acest post
liţiă. Tote aceste măsuri teroristice sunt de notar să-şi înainteze cererile oficiului că princesa Chimay, vădând cele întâm­
pretorial în Şercaia (Sârkâny) pănă inclu- plate, într’atâta s’a spăriat, încât a leşinat.
luate pentru de-a înăbuşi ori-ce serbare, Numai după ce i-a trecut leşinul a deschis
sive în 21 1. c. st. n. Comuna Ţînţari este
ori manifestare naţională din partea Ro­ uşa pentru a primi pe iubitul său Jancsi.
situată în apropierea Braşovului. — Ţ i n ­
mânilor în marea di de mâne, 3 (15) Maiii. ţ a r i , 11 Maiii n. 1898: Mai mulţi membri In acestă învâlmăşelă atentatorii au apucat
Constituirea Bihorenei. „Familia" ra- ai representanţei comunale. la larg şi au dispărut înainte de a fi sosit
porteză, că Joi în 12 Maiii n. c. s’a ţinut Comisari ministeriali la esamenele de vre-un poliţist, ca se pună mâna pe ei.
în Oradea-mare adunarea constituantă a maturitate dela scolele comerciale sunt nu­ Rigo însă, simţindu-se vătămat în onorea
noului institut de credit şi economii ^Biho­ miţi pentru acest an: Nicolae Putnoky, di­ sa de prinţ ţigănesc, a cerut satisfacţia.
1
reana’ , luând parte un număr forte mare rector al gimnasiului de stat din Lugoş, El a chiămat la „residenţa" sa un advo­
de acţionari, pănă şi din comitatele Arad pentru scolele comerciale române din Bra­ cat, căruia i-a predat afacerea. Se dice, că
şi Sălagiii, sub presidiul d-lui losif Roman şov ; M. Pisztory, profesor universitar în femeia e arestată; ceilalţi doi cioroi însă
advocat, notari d-nii dr. Coriolan Pop ad­ Cluşiu, pentru scola comercială ungurescă încă n’au fost prinşi.
vocat şi Andrei Hovath, preot gr. or. Fun­ de stat din Braşov; Fr. Orban, director al Vilegiatură în Nou. Restaurantul „Fdi-
datorii au raportat, că în loc de 2000 de scolei comerciale ungurescl din Braşov, pen­ sium din Nou al d-lui Schmidt este de-
u
acţiuni s’au semnat 3000; în urmarea aces­ tru scdla comercială ungurescă de stat din acum înainte deschis.
teia capitalul social s’a urcat la 300.000 fl. Făgăraş.
S’au votat statutele. Fondatorii, susţinen- Grădina dela otelul „Pomul verde" se
du-şî dreptul d’a alege prima direcţiune, Escursiune în Stejeriş. Ni-se trimite va deschide mâne sâră printr’un concert
acesta s’a compus astfel: Nicolae Zigre, pentru publicare următorea invitare: „Lu­ dat de musica militară. Programa concer­
losif Roman, Moise Neş, losif Vulcan, Vas. mina", societatea de lectură a sodalilor ro­ tului constă din 11 puncte, între cari pri­
Ignat. dr. Coriolan Pop, Petru Pantea, dr. mâni din Braşov, arangâză Duminecă în mul: „Marş de defilare“ de Ivanovici. Alt