Page 15 - 1898-05

Nr 98.—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 7.

punct românesc este „Mândruliţâ dela munte“ părţile acestea suntem osîndiţi să aucjim vor- II. p i u a a d o u a , 25 Maiă (6 Iunie), Acu(m) nu mai are Das
de Stefanescu. Se va cânta între altele şi bindu-se numai unguresce prin tote locurile, Luni: 1) Preşedintele deschide şedinţa şi Se mai dea cu noi obraz. Sâu:
„Visul unui reservist" cu puncte nouă. în­ unde avem a târgui. Numai decât mi-s’a protocolul şedinţei precedente se va ceti
N’are nas se mai dea faţă cu noi.
1
ceputul la 7 / ore sâra. Intrarea 20 cr. — oferit scaun şi după ce am odihnit puţin şi autentica. 2) Raportul comisiunii pentru
2
Musica orăşenâscă va concerta mâne la 4 am început a târgui. Dâr cam cu greu câştigarea membrilor noi. 3) Raportul co­ [Adecă:
w
ore d. a. la „Casa de tir , sub Tâmpa. puteam să încap la vorbă, căci omeni din misiunii asupra socotelilor cassarului. 4) Acum îi e ruşine,
tote părţile năvăleau aşa, încât personalul Raportul comisiunii asupra raportului co­ Că nu s’a purtat bine
Producţiune în Homorod Ni-se scrie Cu noi, când l’am ajutut,
prăvăliei numai cu greu putea să răspundă mitetului societăţii şi insinuarea propune­
din Homorod: Cu bucuriă vin a Vă ra­ Şi soie că, l’am aflat.
la toţi. rilor în interesul fondului. 5) Se va decide
porta despre produoţiunea teatrală a tine- locul şi diua adunării generale pentru anul *
rimei nostre din Homorod, condusă de în­ După ce am târguit prima-dată, m’am
convins pe deplin, că 4eu străinii ne storc 1898. 6) Abdicerea comitetului şi alegerea Şi serac şi nesupus,
văţătorul loan Ciotlos cu ajutorul paro noului comitet pentru alt period de trei
grozav, căci în prăvălia românescă aprope Umblă cu nasu(l) pe sus. Adeoă:
chului. S’a jucat piesa „Paza maicei sfinte ,
11
cu preţul de jumătate poţi să cumperi ani. 7) Se va alege o comisiune de 3 mem­ E gol, ca un făcăleţ,
în 3 acte de Antoniu Pop. Diletanţii au bri pentru autenticarea protocolului din
fost următorii; Ştefan Ciotlos, Natalia Boer, mai eftin ca la ei. Apoi fineţa şi purtarea şedinţa II. 8) Preşedintele va închide adu­ Şi tot e mândru şi sumeţ.
prevenitore din partea întreg personalului *
I. Ciotlos, loan Pora, Nic. Sonca, Haria narea.
din acea prăvăliâ încă te îndâmnă în4ecit
Pora, Prosina Bărcau, Maria Dumitru, Nic. Invităm la acâstă adunare generală a înghite la noduri, ca pumnul
Dumitru, Nic. Naghiu, loan Popa, loan să nu mergi nicăirî, decât numai şi numai Societăţii pentru crearea unui fond de tea­ Şi sufere în nas fumul: Adecă:
Dregici, Nicolae Naghiu, âr ca ţărani loan acolo. La prăvălia „Mercur" ne putem tru naţional-român pe toţi membrii funda­ Face cu el, cum îi plaoe,
târgui cu toţii cele de lipsă fără să fim
Pora şi G-eorge Gligor. tori, ordinari şi ajutători ai acestei socie­ Că e prins, n’are ce face.
înşelaţi, ori batjocuriţi, ca în prăvălii
Toţi au jucat f6rte bine, fiind lău­ tăţi, precum şi pe toţi binevoitorii ei şi *
daţi şi de consătenii saşi, cari au luat străine. De esemplu în prăvăliile ungurescl sprijinitorii culturei românescl.
parte în număr mare. dâcă nu vorbescl în limba ungurâscă, eşti El în orî-ce cbs
judecat ca „prost" şi cumpărând pe banii Din şedinţa comitetului ţinută în Ia ruşinea ’n nas. Sâu:
In fine a urmat dialogul despre lues
noştri scumpi şi rău, mai suntem încă şi Braşov la 14 (26) Aprilie 1898.
predat de Bucura Sonca şi Anica Naghiu. Obraznicul are ces,
Venitul curat în sumă de 12 fi. 20 batjocuriţi şi insultaţi. Apoi bieţii ţărani ro­ losif Vulcan m. p. Vasile Goldiş m. p. Când se ia ruşinea ’n nas. Adecă:
cr., fu destinat pentru fondul şoâlei. Su- mâni de câte-ori nu sunt daţi afară pen- preşedinte. secretar. El mereu obrăznicesce
prasolviri s’au primit dela Semes sergent tru-că voesc a se târgui după cum află Şi într’una săvârşesce
ei de bine şi nu le dau străinilor cât cer,
1 fi., Pados serg. 50 cr. loh. Vais notar Cântec de străinătate. Tot ce nu se potrivesce,
30 cr. Ioh. Tonei jude 30 cr. căci străinul de-ar putâ şi sufletul ni-ar lua, *
Producţiunea s’a finit prin o scurtă Căci mila dela străin Frundă verde de trei spini,
şi acomodată vorbire din partea preotului E ca umbra cea de spin, Aucj.isem din vecini Ş’a plecat gura şi nasul,
Gând gândescl că te umbresce Par’ că-ar vre se ’mbuce vasul. Adecă:
local George Repede. Că-i rea pânea prin streini.
Nicolae Pora,. Mai tare te dogoresce... Aucjisem, n’am credut, Ar vrâ chip să mance frumos,
înv. în pens. M’am dus singur ş’am vâdut. Dâr e lacom şi uricios.
Am stat mult în prăvălia nostră
„Mercur" şi am privit ou drag în tote' N’am ce elice, pânea ’i bună, *
NECROLOG. Subscrişii în numele lor părţile şi m’a surprins plăcut ordinea în Geaba, e ’n ţâră streină; Noroc cu nasu(l),
şi al tuturor rudeniilor, cu inimă înfrântă care decurg tâte; străini în număr mare Bună-i pânea şi miedosă, Că-ţî spărgeai capu(l). Sâu:
de durere aduc la cunoscinţă, că scumpul cercetâză acâstă prăvăliă şi tot atât de Dâr la mijloc veninâsă.
şi mult iubitul soţ şi tată, respective gi­ fin suut tractaţi, ca şi Românii. Mănânc pane şi beau vin, Noroc cu nasu(l),
nere, frate şi cumnat Vasile Cernea, sub- La inimă pun venin. Că-ţî rupeai obrazu(l). Adecă:
Gând era să mă depărtez m’am
jude reg. în Cincul-mare, după scurte şi Mai bine păsat de mei, Când cad! în nas şi te lovesc!,
adresat cătră cassar, care era forte ocupat,
grele suferinţe a răposat Joi în 12 Maifi Şi să fiu cu fraţii mei. Cu aste vorbe te ’ntâlnesci. Tot aşa:
clicândui: „Aveţi mult de scris, domnule ?“
n. c. la orele 10 a. m. în vîrstă de 51 ani Ocolit îs de străini, Când scapi de un rău
— „Da, D6mnă, însă să vedeţi Marţa, care
şi în al 17-lea an al fericitei sale căsătorii. Ca gardu de mărăcini, C’un om nătărău;
e cji ,de mărturiă, că suntem trei inşi şi
Rămăşiţele pământesci ale scumpului Şi ’s ocolit de duşmani, Ori faci un câştig
abia putem răsufla, aşa de mult ne îm-
decedat vor fi aşternute spre odihnă eternă Ca drurnu de bolovani, C’un om de nimic.
presoră cumpărătorii". Alt domn mi-a clis*'
Sâmbătă în 14 Maifi a. c. la 5 ore d. m. împrejurul casei mele,
„Sunt mânioşi grozav pe noi neguţătorii
din localul numit „Ev. Krankenpflege- Is tot garduri de nuele,
străini fiind-că toţi cumpărătorii i-au pă­ I-a dat flişc!.. un bobârnac
Anstalt" în cimiteriul gr. cat., la care ul­ Şi duşmanii stau în ele.
răsit şi vin la noi". Peste nasu ăl de drac. Şâu:
timă însoţire cei adânc întristaţi învită prin Dare-ar Dumnecjeu d’un vânt,
acâsta pe toţi prietinii şi cunoscuţii. Atunci mi-am clis, că ar fi forte bine, Să dea gardu la pământ, I-a dat cu pipa ’n nas. Sâu:
Fiă i ţărâna uşoră şi memoria bine­ deeă am ave şi noi Câmpenii o astfel de Să rămână numai parii
cuvântată ! prăvăliă, căci atunci nu ar merge atâta Să se omâre duşmanii. I-a dat o flişcă peste nas. Adecă:
Sibiiu, în 12 Haiti 1898’ mulţime de bani românescl în manile Ji­ Mă căsnesc şi cji şi nopte, L’a înfruntat bine,
Maria Cernea născ. Chişerean, ca soţiă; danilor, cari despoie pe bietul Român fără Ca să-mi fac străinu frate, Cum ’i-se cuvine,
Octavian, Elena, Ovid, Virgil, Maria, Liviu, cruţare. De esemplu opidul Mociu ar fi Şi străina soriâră, Fiind-că-a fost obraznic,
Victor, ca fii; Jacob Cernea, Ana Cernea un loc de tot acomodat pentru o prăvăliă Ca s’o strîng la inimioră. S’a ’ndesat la praznic.
cu familia, ca fraţi; Dumitru Chişerean, românâscă, deorece tot jurul e locuit mai *
paroch gr. cat., Ana Chişerean născ. Alutan, Mi-oă face străinu frate,
ca socrii; Moise Brumboiu şi soţia Eugenia, numai de Români şi apoi şi inteligenţa Când o da din piatră lapte, Are nas cât o căldare
ca cumnaţi. română este eu stare materială bunişoră Şi străina soriâră, Şi la gură-i cu zăbale. Adecă:
atât în jur, cât şi în loc, şi ea ar putâ Când o pocni puşca gâlă; Are nas peste măsură
face aşa ceva fără ca să aibă daună, ci Că străinu-’i ca veninu,
Prăvălia „Mercur“ din Deşiu. Şi e necurat pe la gură.
folos atât dânşii, cât şi noi cumpărătorii. Şi străina ’i ca albina, £
Marginea Câmpiei, Maiîi 1898. 0 Română. Când e dragostea mai dulce, I-a dat cu usturoiu pe la nas. Sâu:
Mi te ’nţâpă şi se duce.
Mult On. Redacţiune! Am cetit nu I-a dat cu paprică pe la nas. Sâu:
de mult în preţuitul D-Vostră diar „Ga­ Convocare. („Şec). Săt.“; Cules de I-a dat cu ardeiu pe la nas. Sâu:
u
zeta" despre societatea „Mercur din Deeş, Hm. Popescu. I-a dat cu urzic! pe la nas. Sâu:
Societatea pentru crearea unui fond de
înfiinţată de curând de mai mulţi fruntaşi (Aucjit dela trama, în etate de 70 ani. I-a frecat hrean pe la nas
teatru naţional-român îşi va ţine adunarea
români. Am cetit şi aceea, cât de mult e Şi strănută de necas. Adecă:
sa generală din ăst an în oraşul Haţeg în
cercetată din partea Românilor din acele
cjilele de Duminecă şi Lună in 5 şi 6 Iunie I-a dis vorbe ’nţăpătore,
părţi, precum şi de străini. Am cetit şi Din gură în gură* :
x
st. n. cu următorea Cari nu-i plac, şi tare-1 dore.
am crecjut, însă acum, când scriu aceste Proverbe, cţicetorî, povăţuirî, asemănări,
rânduri, şi mai mult cred, fiind că m’am Programă: idiotisme şi gâciturî despre nas. în mare parte pănă acum nepublicate, adu­
convins prea deplin despre adevăr, căci I. P i u a primă în 24 Maiă (5 Iun. n.) nate mai cu sâmă de pe la noi. Yalârea
A d u n a t e ş i e s p l i c a t e acestei colecţiunl să ridică şi prin aceea
fiind într’una din săptămânile trecute în Duminecă: 1) Preşedintele va deschide a-
de I. Daria. ca d-1 Dariu, aşa răslat, cum e de fire, a
Deeş şi având mai multe de târguit, m’am dunarea generală la 10 ore a. m. 2) Se
îndrăsnit adunând proverbe din gura po­
fius şi în prăvălia î’omâuâsoă „Mercur", aleg 2 notari pentru şedinţele adunării. Autorul ? porului a 1 şi imita prin esplicarea lor în
E poporul.
fier cam târdiu, căci fiind ocupată cu mai 3) Secretarul va ceti raportul comitetului versuri şi a şi reuşit. Acest bogat material
•multe de tote, am fost uitat despre amin­ societăţii asupra lucrării sale dela adunarea Ori cu nas, ori fără nas: pe lâugă marele folos practic, ce-1 aduce,
tita prăvăliă şi intrând îutr’o boltă străină, generală din urmă. 4) Se alege o comisiune Tot dă omul de necas. Adecă: e menit a face şi bun serviciu celor ce se
ocupă cu lexicografia poporală a limbei
«m târguit multe şi numai când eram pe de 5 membri pentru propuneri şi raportul
Şi cel bun, ca şi cel rău nostre, în a cărora atenţiune îl şi recoman­
,gâtat mi-am adus aminte, că acolo îmi comitetului se predă acestei comisiunî spre dăm. — Red.
îşi are năcasul său,
era locul de mers, la ai noştri şi nu la examinare. 6) Casarul societăţii va ceti ra­ De care se scapă,
străini. Am rugat pe comerciantul strein, portul despre starea cassei cu sporul dela Când îl bagă ’n gropă. Sâu: Proprietar: S®r. Aureli Muureşianss.
•care era maghiar, să-mi spună unde e ultima adunare încoce şi peste tot despre
F'ă-care om îşi are crucea sa, Redactor responsabil: Cîregoriu Maior.
prăvălia „Mercur", că eu am uitat de ea, averea societăţii. 6) Se va alege o comi­
De care îşi răstiguesce viâţa.
căci acolo mi-a fost gândul la început să siune de 5 membri pentru examinarea ra­
merg. Era bietul cam năcăjit; mi-a cjis, că portului cassarului. 7) Se va alege o comi­ LI au sosit
*) Publicăm acest mic specimen de
fiecă voesc a mai târgui să iau dela dân­ siune de 5 membri, cari în înţelesul §. 4 proverbe din bogata colecţiune de proverbe p i o s p e t e şi se capetă în
sul, că la „Mercur" e mai scump. Eu însă din statutele societăţii vor câştiga membri ce o posede d-11. Dariu. Dânsul, după cum tote farmaciile «lin Braşov cu
n’am voit a 1 asculta şi m’am dus unde fundatori, ordinari şi ajutători pentru so­ se vede, a urmat în aranjarea proverbelor preţuri ieftine.
mă ducea dorul meu românesc. cietate. 8. Se vor ceti discursuri corăspun- un sistem cu totul nou şi practic; sistem,
care sâmănă mult cu cel urmat de ingine­
Am intrat în prăvălia „Mercur", am dătore scopului societăţii sâu de altă ma­ rul Iuliu Zanne în colecţiunea sa de pro­ “QE VENŞARE cu preţ eftin
salutat românesce, în graiul dulce al mamei terie literară, ce sunt a-se insinua preşe­ verbe, premiată de Academia română. Co-
•mele. Mi s’a răspuns tot românesce. Spun sin- dintelui înainte de adunare. 9) Preşedintele leoţiunea d lui Dariu întitulată „Din gură o garnitura mobile de salon.
u
tcer, că mi-,a căclut de tot bine, căci noi prin închide adunarea. ’n gură cuprinde o mu’ţime de proverbe Strada canalului Timiş Nr. 8.