Page 17 - 1898-05
P. 17
RED ACŢIUNE A, „gazeta* i^e în figcare fii.
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fi.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şăse
INSERATE se primesc la AD luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIILE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franoT.
urmiitorele Birouri de anunciuri: Se prenumeră la tote ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max Augenfold i Emerich Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Heinrlch Sohalek. Rudolf Mosse. D Abonamentul pentru Braşov
A. Oppeliks Nachf. Anton Oppelik.
InBudapesta: A.V. Goldber- Administraţiunea. Piaţa mare,
ger, Ekstein Bernat. In Ham- Torgul Inului Nr. 30, etagiu
burg: Marolyi & Uebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL 1NSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe troi luni 2 fl. 50 or.
ria garmond. pe o coldnă 6 cr. Ou dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu -6- 2îT TT Xd XuSSI- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un osemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cftt şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 98. Braşov, Limi-Marţ! 5 (17) lain.
3 (15) î$aiu şi adversarii Iui. din 1848, în tot-dâuna ca impusă în ea, şi totuşi se nu pbtă fi cu pu nere şî-au putut basa speranţele şi
cu puterea — a făcut aserţiunea că tinţă ca ţinuturi întregi, de cjecî şi aşteptările lor, numai în unirea for
Braşov, 4 (16) Maia 1898.
conclusele adunării române dela sute de mii de locuitori, car! for- ţelor nostre naţionale au putut se
Cu cjiua aniversară de ieri am Blaşiu, n’au avut putere legală. meză numai o rassă şi o naţiune, vadă garanţa pentru viitor a isben-
intrat în septemâna luminată a re Gojdu îi respunse atunci: „Nici se aibă mijloc de a-se sfătui şi de dei causei nbstre.
deşteptării naţionalismului românesc. eu nu ţin, că conclusele Congresului a-şî vede de interesele şi necazurile
român dela Blaşiu au putere legală, lor în adunări publice.
Astăcjî este aniversarea hotărî-
rilor marei adunări de acum cincî- înse au totuşi o însemnătate fbrte Dâr înţeleptul fisolgăbireu dela Delegaţiunile austro-ungare.
cjecî de ani, a programului naţional mare; pentru-că unde se adună Blaşiu mai găsesce, că în general — Expunerea contelui Goluchowski. —
dela 1848, care pe atunci se cuprindea 30—40,000 de bmenî, îşî manifestă naţionalităţile din Ungaria nu mai
în numirea de „punturile naţiunei pretensiunile c’o voce ponderbsă, pot serba nici o amintire a lor, fiă Am amintit în revista nostră de Du
41
române . serbeză aniversarea adunării în tot cât de mare, fiind-că dieta a decla minecă despre espunerile ministrului comun
anul şi hotăresc ca şi în viitor s’o rat cjiua de 11 Aprilie, ca serbătore de externe, contele Goluchoivslci, în şedinţa
In decursul timpului, aceste serbeze — un ast fei de Congres a-1 naţională ungurescă.
puncte — care în parte au fost re- ignora aşa uşor, nu se p6te“. înţelegeţi în ce culminăză libe de Joi a delegaţiunilor. Etă ce <Ţise mi
nistrul :
solvate prin schimbările mari din Asta se petrecea pe la 1861. ralismul şi iscusinţa amintitului fisol Situaţiunea în (Orient nu presentă
anii aceia, în cea mai mare parte
înse au remas pănă astăcjî nereali- Alte vremuri, când adversarii noştri, găbireu? El vră se ştărgă dintr’odată nici o schimbare, care să aibă vre-o în
astăcjî la putere, trebuiau neapărat tbte simţirile, tote gândirile, tot tre
sate — au format obiectul celor semnătate. Executarea tratatului de pace
se fia mai domoli faţă cu Românii cutul, tbte amintirile istorice şi se greco-turc se va face, să sperăm, fără vre-o
mai înfocate certe naţionale între şi cu celelalte naţionalităţi, căci declare, că numai reminiscinţe ofi nouă întârejiere.
Români şi Unguri.
n’aveau încă nici ei nimic asigurat. ciale, care portă pecetea stăpânirii, Progresele făcute de cestiunea cre-
Cei din urmă, ca adversari ho- Der şi dela 1867 inedee un lung sunt admise; că nu mai e permis, tană sunt mai puţin satisfăcătore. Pentru
tăriţî ai egalei nbstre îndreptăţiri şir de an! regimul unguresc nu fă ca cine-va se şî aducă aminte de pă Austro Ungaria personalitatea şefului admi
naţionale, au fost din causa acâsta cea vre-o causă celebră de primej rinţii şi de strămoşii sei şi se le ve nistraţiei insulei Creta perde fără îndoială
tot-odată şi mari adversari ai lui die contra statului din serbarea ani nereze memoria. din însemnătatea sa, din momentul ce sta
3 (15) Maiu 1848. De când s’a re versării adunării dela 3 (15) Maiu Aşa departe am fi ajuns cu „li bilirea unei stări normale si crearea de ga
înfiinţat guvernul unguresc la 1867, 1848. Numai de când politica de beralismul şi „constituţionalismul ranţii pentru minoritatea musulmană vor
44
44
acesta mare antipatiă a început se maghiarisare forţată a luat un tempo fisolgăbireilor din cjilele nbstre. împedeca în mod eficace noue explosiuni
se dea ârăşî tot mai mult pe faţă. mai accelerat sub Tisza Kalman pe Şi ca se se pună verf la tbte. de pasiuni. Totuşi Austro-Ungaria nu putea
A mers înse lucrul şi aici gradat în la 1879 şi do când conferenţa na foile maghiare — după ce şî varsă să nu ia în eonsideraţiă, că instalarea can
proporţia, în care regimul maghiar ţională dela 1881 a stabilit progra tot veninul asupra „Valahilor , cari didatului propus, combătută de Turcia,
44
se întăria mai mult.
mul nostru de acţiune, unindu-se ţin la naţiunea lor şi la trecutul ei putea să exercite asupra situaţiei balcanice
Pe la J 861 se vorbea încă des Românii bănăţeni şi ungureni cu — mai fac şi observaţiuni ironice o contra-lovitură fatală, putând să compro
pre hotărîrile adunării Românilor Ardelenii, — au început se se accen faţă cu unele semne, care după ele mită opera de pace consolidată în mod aşa
din 3 (15) Maiu 1848 cu 6re>care tueze mai tare duşmănia faţă cu ar arăta, că Românii noştri n’au pro de penibil.
respect în camerele unguresc!. In 3 (15) Maiu. cedat în înţelegere la serbarea cjilei Austro-Ungaria trebuia să decline deci
camera magnaţilor se încinsese în Spunem acestea, ca cetitorii de 3 (15) Maiu. orl-ce răspundere comună şi sacrificii ma
cjiua de 19 Iunie 1861 o viuă dis- noştri se potă înţelege cu atât mai In adever nu puteam se ne în teriale pentru viitor, în privinţa soluţiunei
cuţiune asupra acestor hotărîri, la bine cum, din an în an, pas cu pas, chipuim o situaţiune mai mâhnitbre proiectate. Austro-Ungaria pote să se mul-
care a luat parte în mod forte am ajuns în 1898 la decisiunea cinsti ca cea de acjî. Der fibre la ureche ar ţămescă cu orl-ce soluţiune capabilă de a
demn fericitul mecenat român Ema- tului fisolgăbireu dela Blaşiu, care la fi tbte sforţările contrare de a-ne restabili liniştea şi ordinea cu şanse de du
nuil G-ojdu, care era pe atunci mem arătarea ce i-s’a făcut privitor la terorisa, dbcă noi Românii am sci rată şi oferind garanţii, că planul de reforme
bru al acelei camere. convocarea unei adunări de popor se fim tari, prin unirea şi înţelege proiectat nu conţine el însuşi germenul unor
Marele contrar al Românilor, pentru serbaiea cjilei de 3 (15) Maiu, rea dintre noi, tari prin înţelepciu conflicte nouă şi primejdiose.
episcopul romano-catolic din Ardeal răspunde c’o admirabilă naivitate, nea, tactul şi prevederea nostră, tari In ceea ce privesce relaţiunile cu tote
Ludovic Haynald — faţă cu afir că adunări de popor pe basă de prin seriositatea şi devotamentul puterile, contele Goluchowski reamintesce
marea lui G-ojdu, că Românii vor rassă nu se pot permite. nostru. mesagiul imperial cătră delegaţiunl, adău
considera necondiţionata uniunea Ar Lucrul naibei; stat constituţio Când înaintaşii noştri au for gând, că aceste relaţiunl au un caracter
44
dealului cu Ungaria, cum au de nal, libertăţi şi liberalism cu carul, mulat „punturile naţiunei române, îmbucurător. Acelaşi lucru este şi cu tripla
clarat şi în Congresul dela Blaşiu cultură maghiară de stai se te înec! ei numai pe acestă firmă presupu alianţă, care păstreză soliditatea sa nes-
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 Şi cum vaporul tăia rîul Trava, apa sborul, valurile spumegau vîjăitore, isbind părtare. Mă aşedai la mica ferestruie pen-
se despica în urma lui în două dîre lungi în păreţii vaporului, care începu să se cla tru-ca să privesc afară, der ploia o aco
şi adânci, cari deveniau din ce în ce mai tine din ce în ce mai tare. Cuvintele prie perise cu totul şi nu mai puteam vede ni
Scrisori din Italia. IV. divergente, uitându-mă la ele. Mi-am adus tenului meu se adeveriau. mic. Şi chiar de mi-s’ar fi înfăţişat vederii
aminte de o poesiă, ce o făcusem înainte Se înoptase. înaintea mea se întin frumseţile paradisului, nu le-aşi fi putut
Nenumitei prietine.
cu vre-o 6 ani, când fără să fi fost amo- dea acuma o câmpie negră ; nu mai ve vede, căci corabia se clătina aşa de tare,
IV.
resat şi fără să fi plutit vre-odată pe mare, deam, decât spuma albă a valurilor şi pe încât nu puteam sta în piciore.
întâia eră de fum. făceam reproşuri iubitei mele închipuite alocurea umbre mai intensive, unde câte-o Legănaturile corăbiei deveniau din ce
— • St. Gotfchard, Milano, Genova. Riviera, Monte- pentru răcela ei. Poesia se sfîrşia astfel: undă puternică cerca să se desfacă de în ce mai furiose. Vântul crescuse aşa de
Carlo, Nizza. — „......... Der ţie ce-ţl pasă? mama ei, de mare. îmi făcusem atâtea tare, încât ridica valuri de câţl-va metri,
(Urmare.) „Corabia pe apă urme nu lasă!“ planuri, cum să-mi petrec ndptea aceea. cari se jucau cu vaporul nostru, precum se
Am rîs bine de amintirea acestor ver
Era la 6 ore sera, când funiile fură Cugetam, că voiîi pute sta trâz pănă di- jocă o vâlcea cu corăbiile de hărtie ale
suri şi m’am gândit, cât de mulţi vor fi
aruncate pe coperişul corăbiei, şi cu o şue minâţa, privind la cercul înstelat şi la chi copiilor. In zadar mă ţineam strîns de nisce
făcând astfel, descriind lucruri nesimţite,
44
rătură „Najaden se deslipi de mal; eu pul lui oglindat în valuri, şi în locul lui sfori, căci nu puteam să mai şed pe cana
nevădute şi numai plăsmuite în fantasiă-le,
stăteam la rampa corăbiei şi fâlfăiam ba acuma vedeam numai nori şi audiam nu pea, ci în tot momentul eram răsturnat şi
stricând astfel farmecul poesiilor adevărate.
tista, luându-mî rămas bun dela prietinul mai sgomotul mării şi pe ici pe colo ţi- aruncat dintr’un părete al caiutei în cela
Drept avea Eminescu dicând :
meu, care îmi strigă: petul unei gavii, care sbura ca şi o fan lalt. De n’aşl fi fost pentru întâia-oră pe
„Noi mânjim marea cu valuri, noi cârpim
„Du wirst noch Manches diese Nacht cerul cu stele ... tomă în urma corăbiei. mare, aşi fi sciut, că în ast-fel de caşuri e
11
erleben ! u Deodată fui întrerupt de un puternic Vântul devenia tot mai turbat şi mai bine să te lungescl pe podini, der nu
După ce nu-1 mai puteam vedâ, mă şuerat. Ajunseserăm la Travemunde, de spulberând ploia cea rece mi-o arunca în sciu prin ce logică ajunsesem atunci la con
înfăşnrai strîns în manta şi alegendu-mî un unde drumul ne ducea pe mişcătorele că faţă, ori unde m’aşî fi aşedat. Numai câr vingerea, că va fi bine să lupt contra a-
loc scutit pe coperiş, îmi propusei să pe rări ale mării. maciul mai era afară, toţi marinarii şi pa cestor legănări. îmi puneam tote puterile
trec totă noptea aici. Ca o sanie luneca Eram pe mare, pentru întâia-oră pe sagerii se retrăseseră de mult deja în în joc, ca să resist aruncăturilor corăbiei
corabia pe apă, fără să se legene, şi mă mare, pe acest cuprins internaţional, al caiutele lor. Ne mai putend răbda frigul şi şi chiar asta îmi strica mai mult.
miram, cum prietinul meu, născut şi cres tuturor şi al nimănui. umedela, mă retrăsei şi eu în mica mea Afară era o larmă teribilă. Aşa îmi
cut între corăbii, îmi spusese, că undele Totă natura par’că anunţa, că am caiută. închipuesc, că trebue să se audă din de
vor fi atât de mari, încât corabia se va sosit pe tărâmul celor 2 puternice ele Aici era cald şi gălăgia valurilor se părtare sgomotul unei lupte, Un codru
preface într’un leagăn. mente : aerul şi apa. Vântul îşi înteţise | auclia numai ca un bubuit de tun din de uriaş în furtună, cu vîjăitul frunzelor şi cu
