Page 18 - 1898-05
P. 18
Pagina 2. GAZETA TRANSLYANIEI. Nr. 98-1898.
trămutată, cât şi relaţiunile cu celelalte Neutralitatea ce ne-am impus ne si- siei, ca s’o abatem dela planurile ei. Der tră guvern la împărţirea ajutorelor de stat
puteri amice, şi mai cu deosebire cu Ru lesce la cea mai strictă reservă, dâr ni chiar şi decă am fi făcut cu ea vre-o în amintite, se ameninţă în mod nespus de pă
sia, cu care Austro-Ungaria rămâne în con meni din noi n’ar pute să nu regrete, că voială, cine ar putâ garanta, că Ruşii ar fi gubitor pentru adevăratele interese ale bi
tact strîns în ceea ce privesce menţinerea nu s’a putut economisi acâstă grea încer respectat’o ? Britania-mare trebuia să declare sericii şi poporului nostru independenţa cle
principiilor fundamentale stabilite în comun care reginei-regente a Spaniei, dotată cu resboiu Rusiei, însă noi fără aliaţi nu-i pu rului, se ţîntesce la demoralisarea caracterului
pentru politica în Orient. cele mai rare virtuţi suverane, precum şi tem face stricăciuni seriose. Nu e vorba aici naţional al aceluia, se inficieză spiritul de dis
poporului ei. de-un port singuratec, ci despre sortea Chi ciplină şi subordinaţiune în Cler şi prin
Opinia puţin cam diferită dintre ca
binetele din Viena şi Petersburg în pri De sigur suntem de aceeaşi părere nei întregi, unde interesele nostre sunt atât acesta se subminăzâ auctoritatca factorilor con
vinţa modului de a trata cestiunea cre- făcând urarea, că se va reuşi curând, prin de mari, încât nici odată guvernul şi na ducători ai bisericii nostre, — aduşi fiind
tană şi a soluţiunei proiectată în cestiu încheierea unei păci echitabile, a pune ca ţiunea britică n’au stat înaintea unei cestiuni aceşti înalţi factori în posiţia penibilă de
nea guvernatorului insulei Creta, nu pote păt acestui spectacol mult regretabil atât mai vitale".... a esecuta remunerarea celor mai puţin
să aducă nici o schimbare acestor rela- sub raportul umanitar, cât şi economic. vrednici şi a tolera ignorarea adevăratelor
merite ;
ţiunî, căci este cu neputinţă ca, cu totă In a doua jumătate a expunerei sale,
înţelegerea ori cât de sinceră într’o cestiune contele Goluchowski se întinde asupra po 0 demnă pornire în sinul clerului „Considerând, că procedura arbitrară
aşa de însemnată, să nu se ivescă câte liticei economice a Austro-Ungariei. Starea român unit. a guvernului în acâstă gravă cestiune con-
stitue o vătămare flagrantă a autonomiei bise
odată între doi colaboratori în ore-carl ca actuală a marinei de resbel este cu desă-
Ia Sinodul de primăvară al preo
şuri concrete o diverginţă de vederi, a vîrşire nesuficientă pentru ori-ce acţiune ricii nostre, propun:
ţilor român! uniţi din tractul Mor-
cărei aplanare progresivă trebue să rămâe de politică comercială de mare întindere. „Că Veneratul Cler gr. cat. al epar-
lăcii, ce s’a ţinut la 7 Aprilie n. c.
reservată unei bune-voinţi şi unei coudes- De sigur nu este vorba de colonii costisi- chiei protopopesci a Morlăcii, folosindu-se
sub presidiul d-lui Ioan Pop, vice-
cedenţî reciproce. t6re, putând fi încoporate cu greu în or de ocasiunea acestui sinod, în consonanţă
protopopul acelui tract, s’a luat în
ganismul constituţional, al monarchiei aus- cu părerea şi dorinţa generală a Venera
Austro-Ungaria şi Rusia fiind cele cestiunea cunoscutului „ajutor re
tro-ungare, ci de protecţia şi sprijinul de tului Cler Archidiecesan esprimată în sino
mai interesate puteri la situaţia orientului gesc" (mila împerătăscă) un con dul din 1896, respinge atât adjutu! ordinar,
dat clasei negustoreşti şi spiritului de în
Europei, nu trebue să uităm, că monarchia clus pe cât de frumos, pe atât de cât şi cel estra-ordinar de stat, pănă atuncî,
treprindere, pentru care o bună marină de
austro-ungară fiind vecină imediată a teri demn şi bărbătesc, care preoţilor pănă când împărţirea acelora nu va fi pusă
resbel, putând să asigure monarchiei o
toriului balcanic, este silită să urmărescă din acel tract şi conducătorului lor
posiţie respectabilă cel puţin printre pu la libera disposiţiune a Prea Veneratului
evenimentele de acolo cu o vigilenţă le face onore. Consistoriu. Rogă pe Escelenţa Sa Prea-
tot aşa de mare, ca şi Rusia, Este vorba terile maritime de a doua ordine, este in Anume, unul dintre preoţii trac- sfinţitul nostru Archiepiscop şi Metropolit,
dispensabilă.
de a-şi impune o prudenţă îndoită în tra tualî, în conformitate cu spiritul dis se se îndure încă în decursul acestui an
tarea acestor cestiuni. Iată pentru ce ministrul de resbel cere cursului de deschidere al vice pro a convoca Sinod Archidiecesan şi a da astfel
credite mai mari, ca un prim pas modest
Yorbind de situaţia generală a Penin- topopului, presentâ Sinodului urmă- Clerului ocasiune de a-şi manifesta părerea
cătră îmbunătăţirea marinei, pas care în
lei balcanice, contele Goluchawsky face să tbrea propunere, pe care o repro în acestă afacere ; ceea ce, decă din cause,
curând va lua să sperăm un avânt mai re
neiasă, că agitaţia ce s’a produs la începu ducem verbal după un raport al pe cari noi nu le putem astădl prevede,
pede, căci nu trebue să perdem timpul, per
tul anului în vilaetele macedoniene s’a li „Unirei" : nu s’ar pute face, rogă pe Escelenţa Sa, ca
fecţionarea puterei maritime devenind o
niştit puţin câte puţin şi că scirile actuale „Pe cum îi este cunoscut Veneratu din propria sa putere şi uuctoritate să respingă
cestiune vitală pentru monarchie.
permit să spere, că deocamdată nu este de lui Cler tractual, Majestatea Sa preagraţio- acele ajutore în interesul bine înţeles al bise
Sfârşitul expunerei reamintesce, că forţa
temut nici o complicaţiune seriosă. Trebue sul nostru Monarch Domn şi Rege Apos ricii, clerului şi poporului nostru“.
de acţiune a unui Stat se mărginesce la
să atribuim acest resultat în parte atitudi- tolic, apreţiând şi serviciile pline de ab- Acâstă propunere a fost unanim
ore-care limite şi că principiul care însu-
nei corecte a Serbiei şi a Bulgariei, care negaţiune ale Clerului român greco-catolic primită şi ridicată la valore de coa-
fleţesce avântul economic nu pote fi căutat
animate de intenţiuni demne de încurajare întru promovarea adevăratelor interese ale clus, fiind însărcinat presidiul cu
şi găsit decât în iniţiativa privată. Con
s’au consacrat mai cu deosebire consolidâ- patriei şi înaltului Tron, s’a îndurat a înaintarea ei la locurile compen-
tele Golucho'wsky face apel la industriaşii
rei lor interne şi au manifestat intenţiunea aplacida subsidiul cunoscut clerului nostru tente.
şi comercianţii Austro-Ungariei, căci fără
de a se abţine cu o mare resoluţiune dela pănă în timpul mai recent sub numirea de Nu putem, decât se felicităm
o politică comercială expansionistă o pu
ori-ce amestec în afacerile streine. „adjut regesc", şi că acest adjut în decurs pe preoţii român! din tractul Mor
tere mare nu pote rămâne adî la înălţimea
Acest resultat se mai datoreză în parte de mai multe decenii, asignat pentru Cle lăcii pentru acest bărbătesc conclus,
misiunei sale.
înţelepciunei Sultanului, care a ordonat în rul Arehidiecesei nostre în sumă de 18.000 care sperăm, că va afla răsunetul
dată o anchetă severă asupra abusurilor atri fl. v. a., a fost pus în fiă-care an spre îm dorit în sinul preoţimei întreg!.
buite funcţionarilor turci, manifestând astfel părţire la disposiţiunea Prea Veneratului
A'i/glia războinică. Ministrul en-
voinţa sa de a da o atenţiune seriosă îmbună- Consistoriu Archidiecesan. In timpul din
gles pentru colonii, Chamberlain, a ţinut la 1
tăţirei situaţiunei, aşa de primejdiosă pen urmă însă acest ajutor, rebotezat „ordinar „ Germania şi Turcia' . Sub titlul a-
13 Maitt n. o vorbire în Birmingham, în
tru imperiul său. Austro-Ungaria exprimă de stat“, a fost subtras în mod nejustifica cesta „Novoie Vremia" din Petersburg publică
care a presentat situaţia politică esternă în
speranţa, că guvernul turcesc va rupe în bil de sub libera împărţire a superiorităţii un articul, prin care sfătuesce în mod serios
colori forte posomorite. Chamberlain dise
mod definitiv, bine înţeles, în propriul său nostre bisericescl şi se împarte acum de politica germană, de a nu se amesteca în
între altele, că se p6te, ca în curând să so-
interes, cu sistemul administrativ, care în doi ani încoce direct de cătră ministrul de daraverile Turciei. Articulul foiei rusesc!
sâscă timpul, când guvernul va trebui se ape
mai multe rânduri a fost de natură se des- leze la patriotismul poporului, şi speră, că culte şi instrucţiune publică, revenind ast dice între altele: „In caracteristica tele
lănţue pasiunile cele mai sălbatice, să com fel Prea Veneratului Consistoriu numai gramă, pe care Ţarul Alexandru III a tri-
acel timp va afla Intrigă naţiunea englesă
promită ordinea şi liniştea, şi să pună la rolul dejositor de a funcţiona la împărţirea mis’o la 1886 prinţului Battemberg, politica
unită pentru apărarea intereselor ei. Marea-
grea încercare intenţiunile statelor vecine, aceluia pur şi simplu ca organ esecutiv al gu orientală a Rusiei, care cuprinde tote in
Britaniă stă singură, datoria imperiului în
bine dispuse. treg este der a-şi strînge rândurile, âr da vernului, şi încă, precum am esperiat din teresele din viitor, în răsărit, se schiţâză
In ceea ce privesce resbelul ispano- toria şi mai principală e, „si ne alăturăm conspectele beneficiaţilor, în cele mai multe astfel: „Testamentul tatălui meu, interesele
american, ministrul declară, că acest res- mai strîns la fraţii noştri din America. Ori ce caşuri în contra convicţiunii şi a dorinţei sale Rusiei şi pace în Orient“. Iu acestă politică
în ceea ce privesce personele, cari, şi sumele, orientală a Rusiei se exclude ori-ce ames
bel trebue să umple de tristeţă şi griji în- resboiu ar fi ieftin, decă el ar duce la alianţa
trâgă lumea civilisată. tuturor Anglo-Saxonilor . Ministrul engles cu cari preoţii Arehidiecesei au fost împăr tec apusan şi ori-ce alianţă cu Apusul. Aşa
u
Nici intervenţiunea amicală a Papei, declara apoi, că situaţia generală din China tăşiţi din sus amintitul ajutor ordinar de stat. a fost pănă acum şi aşa are să fiă şi în
Tot asemenea se purcede şi cu împărţirea aju viitor. Germania n’a avut până acum nici
sprijinită de tote puterile europene, nici nu e sutisfâcetore „Noi în viitor trebue sene
torului anual estra-ordinar de stat. un fel de interese în răsăritul turcesc; po
marea condescedenţă a guvernului spaniol, răfuim cu Rusia şi în China şi în Afganis
litica Germaniei n’ar fi trebuit în mod ex
n’au putut să împedece acâstă luptă neli- tan. Cu Rusia este imposibil se ne înţelegem, „Considerând, că prin acest mod ten
pres, ca să aibă daraveri în acea parte, ci
niştitore. căci noi n’avem nimic de recomandat Ru denţios, practicat acum de doi ani de că-
politica rusescâ nicl-oăată nu va suferi inte
resele germane în răsăritul turcesc, nici-odatâ
n’are să le recunoscă".
pocniturile crăngilor rupte, un sat în flă care îmi era mie atât de rău, atât de nes- tisem prea plastic năcazurile de pe Marea-
cări cu pârăitul grinzilor şi cu strigătul fîrşit de rău. Ostică, căci legănăturile barcei, mişcată de
14
femeilor şi a copiilor, mugetul uuei ciurde A fost o nopte îngrozitore aceea, şi val, începură să mă ameţâscă. Trebue că Constituirea bâncei „Bihoreana .
de tauri şi a unui cârd de lei flămând! — cele 10 ore, cât am avut reul de mare, au eram tare palid, căci vîslaşul îmi propuse
tote acestea la un loc par’că s’au contopit trecut mai încet, decât ani întregi. E o să ne întorcem. „Udă-ţi fruntea cu puţină Oradea-mare, 2 (14) Maih.
în larma infernală a valurilor. Sgomotul bolă curiosă acesta, ea îţi ia minţile şf îţi apă !“ îmi dise, er eu — să nu crecjî, că Oradea-mare de mulţi ani n’a vădut
acesta şi mişcările continue ale corăbiei schimbă firea. Venind un marinar la mine esagerez — în ameţâla mea îl întrebai, un public român aşa de număros şi inteli
începură să mă ameţâscă. Fantasia mea lucra în caiută, l’am rugat cu lacrămi în ochi să unde pot să aflu apă.... gent adunat între păreţii săi, ca în 12 Maiă.
din ce în ce cu un aparat mai mare. Er mă arunce în mare, ca să scap de acest rău OrI-cât de duşmană îmi fusese marea, S’au adunat acţionari din comitatele Arad,
când o zmîncitură mai puternică decât tote îngrozitor. El rîse dicându-mi, că de ar fi a doua (fi nu plecai, pănă nu mai făcui o Sălagiîi, Bichiş şi părţile Cluşene; dâr im-
mă arunca la pământ, închisei ochii şi mă ascultat pe toţi câţi l’au rugat să-i arunce posant a fost representată Biharea, din
mică rundă prin port. Acesta era singurul
lăsai pradă imaginelor fantastice, ce îmi agi în mare, ar merge în fundul iadului. „Atunci loc, care îţi amintea de trecutul glorios al tâte părţile şi ufighiurile sale.
tau gândirea. Vedeam par’că corăbiile pline rogă pe căpitan să mâne vaporul la o in G-enuei. Au fost de faţă peste 300 de inşi, şi
14
de pradă ale „vikingilor , aceşti cavaleri sulă şi să mă lase acolo!" „Ba să te bu representaţl cam 200 acţionari cu aprope
Şi totuşi nu mai e nici portul cel
de mare medievali, cari pornind din nord curi, că suntem în mijlocul mării, căci de 2000 de a jţiuni. S’au mirat străinii de acâstă
:
veehift! In locul corăb ‘.'-jj. .,a pânzele ri
cutreerau mările spre groza celor mai de ne-ar mâna vântul pe furtuna asta la mal, afluenţă, âr fraţii noştri dinafară de comi
dicate, ca nisce casări cu aripele pregătite
părtate popore. Vedeam corăbiile lor lungi ne-am cam scălda cu toţii!"... tatul Biharea au declarat, că la nici o con
de sbor, aqjî /edi numai vapore, cu coşuri
şi ascuţite tăind valurile, precum taie o De-odată mă întrerupse un „he-o!“ strîmbe, er fumul, ce ese din ele, dormeză stituire a băncilor române nu s’a mai vă-
rândunică aerul, pentru-ca să răpâscă su puternic din amintirile mele. „Ecco-la Na- cjut un public aşa de număros. Conscrierea
un strat gros în aer, care desparte- albas
dului comorile, pe cari pământurile lor nu poli !" îmi striga marinarul, arătând spre şi constatarea celor presenţi şi a celor re
trul cerului de albastrul mării.
li-le puteau oferi. Faima lor străbătu lumea vaporul „Napoli", care întră chiar în port. presentaţl s’a făcut prin trei inşi, şi totuşi
Pănă şi în port ob^ rvi, că eşti în
şi cuvântul nostru „vitâz" nu este altceva, Şi îmi spuse, că a servit 42 de ani pe el, a durat peste o oră.
decât o corupţie din „viking". apoi scuipând un suc galbin-negrui în mare, era de fum! După 10 ore d-1 I. Roman, în numele
Dâr în momentele acelea nu-mî im apăsa cu vîsla în apă şi într’o clipă barca (Va urma.) fundatorilor, a salutat adunarea, şi a îm
puneau faptele lor eroice, ci aceea, că ei nostră ajunse în mijlocul unui val puternic % părtăşit acţionarilor, că publicul român din
■erau acasă şi se simţiau bine pe mare, pe tăiat de „Napoli". Se vede, că îmi amin tâte părţile a răspuns cu încredere la
