Page 19 - 1898-05

Nr. 98—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

apelul fundatorilor, subscriind, în loc de şi domni, representând aprope tote breslele, Nocroloq. D-1 preot din Tohanul vechia Lui „New-Yorlc Herald i-se telegrafâză
44
2000 acţiuni puse în prospect, 30C0 acţiuni s’au întrunit la o cină comună în casa de Moise Brumboiu şi soţia sa Eugenia au în­
din St.-Pierre (Martinique), că într’adevăr
44
(emoţiune de bucuriă), er. când a dis: „din tirde'sub „ Tâmpa ,ţsărbând împreună merno- durat o grea pierdere prin mortea fiiului
o parte a escadrei spaniole circulă în apro­
aceste putem constata cu mândriă, că vi­ ria marei nostre cjile istorice de 3 (15) denşilor Eugen, care a răposat eri, în 3 piere mare de acel port, dilnic intrând şi
talitatea poporului nostru este puternică, Maitî. Cei ce au luat Aparte la acestă con­ (15) Maiii. înmormântarea se va face mâne. eşind la Fort-de-France.
căci auilend tulnicul chiămărei, a avut cu- venire au petrecut în frăţescă armoniă; în­ — Condolenţele nostre întristaţilor pă­ Guvernul din Washington a adresat
ragiul şi mijlocele, de-a se afirma, că este tre frumose toaste, cântări şi musică naţio­ rinţi ! o notă de protestare forte energică guver­
44
viu, că trăiesce , au erupt în aplause frene­ nală, o seră plăcută şi însufleţită. nului frances, care a dat voie escadrei spa­
tice şi se oglindea pe feţele tuturor o bu­ niole să petrâcă câte-va cdile în Martinique
Mesurîîn contra serbărei d'lei da 3 (15) Resboiul ispano-american.
curiă nespusă şi o încredere în viitor. A
Maiu. La Blaşiu au mai sosit Sâmbătă tre­ pentru a-se provedâ cu cărbuni.
terminat apoi cu cuvintele Nos plantemus, In răsboiul dintre Spania şi America
n
Apollo rigabiU, — „noi am plantat, ceriul se cută, pe lângă un escadron de husari, şi s’au întâmplat două momente însemnate: Contra Americanilor.
două companii de infanteria pentru de-a
44
reverse rouă sa roditore şi: „Domnul sânt lupta dela Cardenas, în care au învins Spa­ Din Honlcong se anunţă, că resculaţix
suprima ori-ce eventuală manifestare din
14
ne-a aucfit, ce-am cerut ni-a dăruit Să păs­ niolii, şi bombardarea lui Puerto-Rico din din Manilla au atacat pe Americani. Ei au
partea Românilor. — La Orăştiă încă a fost
trăm deră acest dar prin muncă onestă şi partea Americanilor. ucis mai mulţi Americani şi au sfâşiat dra­
proiectată pentru c)iua de eiî o producţiune
conlucrare concordantă şi frăţescă. pelul lor. Dewey a provocat pe şefii res-
împreunată cu petrecere, der a fost oprită, Euptct dela Cardenas.
După acestea s’a ales biroul; ca pre­ culaţilor, cari se aflau pe corăbii, să de-
ca şi petrecerea dela Blaşifi. şi dela Zlanta.
şedinte a fost ales tot d-1 Ios. Roman, ca Privitor la lupta din Cardenas se barcheze şi să facă ordine între resculaţl.
— Magyarorszăg dela 15 1. c. încă confirmă
u
notari Dr. Cor. Pop şi preotul din Vâ- n anunţă următorele: Miercuri după amiacll Şefii acestora însă au refusat a da ascul­
scirea că pe cjiua de 3 (15) Maiu s’a concentrat
rad-Yelencze Andr. Horvath; s’au ales 3 canonierele americane „ Wilmington şi „Ilud- tare acestei provocări.
a
la Blaşiti miliţie. Foia ungurescă spune, că a
membri pentru scrutiniul alegerei comite­ zon“ şi torpilorul „Winslav au forţat in­
u
fost trimis din Mediaş un escadron de Rin Cuba.
tului de revisori şi doi verificatori ai pro­ trarea în portul Cardenas, ca să spioneze
husari sub conducerea colonelului br. Paul
cesului verbal. posibilitatea de a debarca la ţărm o espe- Generalul spaniol Blanco a depus alal­
Baumgarten, care a fost rechiămat tele­
Terminându-se acestea, s’a cetit ra­ diţiă americană şi ca se pună la probă pu­ tăieri jurământul înaintea parlamentului
grafic din călătoria, cevoias’o facălaViena’
portul fundatorilor, prin care s’a constatat terea de apărare a Spaniolilor. „ Wilming- cuban. După depunerea jurământului a ţinut
Husarii au fost întăriţi şi cu câte-va plu-
subscrierea a 3000 de acţiuni, şi că sunt ton şi „Hudzon începură canonada asupra o vorbire în care a declarat, că Oubanii
u
44
tone de infanterie din regiment 82.
solviţi în bani gata 60,000 fior., depuşi în canonierei spaniole, ce se afla în docurl. şi-au ajuns scopul, şi Statele-Unite sunt vi­
mare parte la „Victoria din Arad şi „Să- Liga maghiară la Sebeşul săsesc. Pen­ După câte-va minute sosi şi „ Winslaiv vo­ novate, că revoluţia din insulă n’a încetat
14
a
lăgiana , sume mai mici pe la alte institute. tru cbua de 3 (15) Maiu, s’a proiectat a se ind să ia parte la luptă. Bateriile spaniole încă.
44
Adunanţa a decis, că se constitue cu ţine şi în Sebeşul săsesc o adunare pentru de pe ţărm şi din corăbii deschiseră îndată
3000 acţiuni şi se declară de constituită; constituirea unei filia’e a ligei ungurescl. un foc ucidător asupra lui „ Winslaîv . O L â t e r* a t a» r* ăo
u
apoi prin 3 membri aleşi de adunanţă s’a „Egyetertes spune, că în adins a fost alesă şrapuelă ajunse cazanul corăbiei, care în­ 44
14
revărlut intrarea banilor şi eşirea speselor, pentru adunarea acesta cima de 3 (15) Maiu cepu să se clatine încoce şi ’ncolo. Intr’a- „Cosmopolis , revistă internaţională
cari aflându-se corecte, documentele s’au când „poporul român îşi serbeză la Blaşiă ceea de pe ţărm se audi un strigăt de bu­ (în trei limbi), ce apare în fiă-eare lună â 1
pus pe masa adunărei, er fundatorii au sărbătorea naţională . Va să 4i°â ma- curiă şi Spaniolii începură a înteţi focul. fl. 50 cr. în editura A. Hartleben în Viena
44
fost absolvaţî asupra agendelor terminate ghiarisatorii dela „Nemzeti szovetseg au Un ofiţer american a căcjut ucis de-o bombă (A. Hartlebens Yerlag inWien). Broşura lui
44
de ei, ba li-s’a esprimat şi mulţămită pro­ şi început cu provocările şi demonstraţiile esplosivă. In jurul său zăceau mai mulţi Maiii are următorul cuprins:
In limba germană: Das gonigliche
tocolară. făţişe în contra Românilor. Aşa sciu ei să răniţi. In sfîrşit Americanii au fost învinşi Spiel, J. J. David; Bernhard von Lepel,
După acestea s’au statorit statutele,
prepare calea pentru „împăcarea naţiona­ şi siliţi a se retrage. Lupta a durat dela Theodor Fontane; Das „Worterbuch der
în înţelesul cărora s’a fixat numărul celor lităţilor , ce dic că o urmeză societatea lor. 8 ore dimineţa pănă la 2 ore d. a. Aegyptischen Sprache , Adolf Erman;
44
44
10 directori şi 5 revisori; s’a mai decis, Se cjLe, că bombele americane au Briefe aus Rom. IV, P. D. Fischer; Preus-
ca protocolele şedinţelor direcţiunei şi a Valuta în corone. Cu începutul anului ruinat o parte însemnată a portului şi au sisch-deutsche Taktik. II., A. von Bogus-
adunărei generale să se facă în limba ro­ viitor valuta coronelor va fi introdusă în lawski, Generallieutenant z. D.; Politisches
44
mână şi maghiară, pentru evitarea speselor dimesiunî, mai mari. Budgetul statului pen­ aprins o canonieră spaniolă. in deutscher Beluchtung, „Ignotus .
In limba englesă: The Ring Finger
de traducere. In urma acestei statorirî, fun­ tru anul viitor va fi socotit în corone; la Bombardarea insulei Puerto-Rico. George Gissing; Odes in Oontribution to
datorii au presentat ca directori pe urmă­ postă de asemenea se vor pune în circulaţiă the Song of French History : Alsace-Lor-
torii domni: Ios. Vulcan, Nicolau Zigre, timbre poştale nouă, a căror valore va fi Escadra americană a început să bom­ raine, George Meredith; Mr. Bodley’s
44
Ios. Roman, Dr. Pop Coriolan, Moise Neşiu socotită în corone. bardeze la 13 1. c. fortul San-Juan din in­ „France , Frederic Harrison; Topelius, R.
sula Puerto-Rico (Portorico). Corăbiile ame­ Nisbet Bain; Oycling in the High Al ps,
-canonic, Vas. Ignat, Andrei Hoi-vat, Dr.
Cancelaria advocaţială a d-lui Dr. ricane apărau în semicerc, ele erau în nu­ Joseph Pennell; Greek Contemporary Li­
Aurel Lazar, Petru Pantea şi Ios. Moldo-
Dumitru Popp, advocat, a fost strămutată măr de 8, sub conducerea admiralului Samp- teraturo, Lewis Sergeant; The Globe and
van; er adunarea generală a ales în comi­ the Island, Henry Normau.
cu cliua de 3 (15) Maiii a. c. dela Braşov son. Bombardarea a durat 9 ore întregi.
tetul de revisiune pe d-nii: Toma Pâcala, In limba jrancesă: Dorine, Andre
la Mediaş. Spaniolii s’au purtat forte vitejesce. Oraşul
prritop.; Dr. Buna, adv.; Sam. Ciceronescu, Theuriet (de l’Acadâmie franşaise); Les
n’a suferit pagube mai însemnate, fiind-că
profesor, Dr. Nichita, adv. şi Sav. RaicQ, Un steag pe vârful bisericii votive din Hollandais â Java III, Ioseph Chailley-Bert,
glonţele Americanilor sburau prea sus de Les Oent-Jours en Italie U, G. Marcotti;
-compt. la „Victoria . Viena. Un mrragiu rar a dovedit dilele
44
ţîntă. Guvernatorul spaniol din Puerto-Rico Quinze Jours â Londres, Maria Star; Le
Cu acestea şedinţa s’a închis, între acestea un lucrător cu numele Uranici din Theâtre â Paris, Francisque Sarcey ; Revue
a telegrafat la Madrid, că bateriile spaniole
manifestări de bucuriă şi mulţămire gene­ Viena. In noptea de Sâmbătă spre Dumi­ du Mois, Francis dePressensî.—Apendice;
din port au operat puternic contra inimi­
rală. necă, 7 spre 8 Maiii n. pe la 12'A ore Notiţe literare şi dramatice. Revista diare-
cului, căruia i-a causat stricăciuni însem­
Biroul direcţiunii s’a constituit ăst după medul nopţii, când se liniştise adecă lor periodice (Englezeşte, franţuzesce şi
nate. Guvernatorul spune, că deşi Ameri­ nemţesce.)
m o d : Ios. Vulcan, president; Nic. Zigre, lumea, şi-a legat la spate un steg austriac *
canii ar fi putut să ocupe San-Juan, totuşi
vice-president şi dr. Cor. Pop, director ese- şi s’a suit cu el pe unul dintre cele două 44
în cele din urmă s’au retras, siliţi fiind la „Javeuilia este numele unei bogate
cutiv. turnuri ale bisericei votive din Viena, care colecţiunl de scrieri în prosă şi poesiâ
4
acesta de canonada spaniolă.
Tote actele, documentele şi efectele are o înălţime de 99 metri. Desculţ şi cu sorise de d-1 Sextil Puşcariu. Conţine vre-o
■de valore le-a luat în primire presidentul manile şi cu piciorele sângerânde, prin- Succesele aceste ale Spaniolilor au 14 piese diferite în prosă şi cam pe-atâtea
direcţiunei şi dir. eseeutiv. dendu se de parafulger, a ajuns pe vârful produs mare însufleţire la Madrid şi în în- poesii. Cartea, frumos tipărită, conţine 264
pag. 8° şi costă 80 cr. (cu porto 85 cr.)
Direcţiunea se va îngriji de tipărirea turnului, tocmai când bătuse ceasul 2. tregă Spania. Mai ales pressa sărbătoresce Se pote procura şi dela Tipografia „A.
•statutelor în limba română şi maghiară, es- Deslegându-şl apoi stâgul dela spate, l’a unanim victoriile Spaniolilor la Cardenas Mureşianu din Braşov.
44
•pedarea lor la membri, substernerea lor legat de crucea turnului. Stâgul e de 164 şi Portorico.
pentru aprobare şi la tribunalul local va centimetri lat şi de 6 metri lung. El portă
Spaima Americanilor.
face paşii pentru înprotocolarea firmei, se inscripţia: „Spre aducere aminte de ser ULTIME SOIRI.
înţelege, după ce s’a efeptuit vărsămentul barea jubileului de 50 ani a Maj. Sale îm­ O telegramă din Washington cu data laşT, 3 (15) Maiii. Aniversarea
3
•de 30% a acţiunilor subsci-ise, la solvirea păratului Francisc Iosif I. La orele 2 /^ de 14 1. c. spune, că în cercurile condu-
de 50 ani a marei adunări din „Câm­
nărora acţionarii vor fi provocaţi. curagiosul om era erăşl jos. Prelatul Mar- cătore de acolo a câdut ca un trăsnet sci­ pul Libertăţii dela Blaşiu a fost
44
Se dă cu socotela, că institutul „Bi­ schall l’a cinstit cu 3 galbeni. Frankl este de rea, că escadra spaniolă a apărut în „Port- serbată acţî aici cu pompă mărâţă
44
44
horeana îşi va începe funcţiunea pe la 36 ani, de profesiune acoperitor de turnuri de-France din portul Martinique. Ameri­
şi entusiasm nedescris. Dimineţa Doc-
1 August. Trei diare maghiare din loc au şi a lucrat l’a mai mult de 300 de turnuri canii n’au avut nici o scire despre acâsta.
sologiă la biserica Sft. Spiridon. De
scris cu totă reserva şi fără de prejudeţe în Austria şi Ungaria. El a cerut încuviin­ Guvernul din Washington a dat numai de­ aci procesiune la Statua lui Ştefan
.asupra constituirei. Publicul maghiar, cire ţarea, ca să potă scobori stegul din nou. cât ordin contra admiralului Schley, să plece
cel mare. Tot oraşul pavoasat. Pu­
credea, că întreprinderea inteligenţei ro­ Frankl a fost învăţăcelul lui Fischer, care imediat cu flota sa volantă şi el a şi ple­ blic imens. Discursuri patriotice bine
mâne din Orade va face un fiasco, a ră­ încă în 1886 s’a fost suit pe turnul cat din Old Paint. Scopul lui Schley e să simţite. La 6ra 2 p. m. cuvântări
mas uimit, şi se întrebă: de unde atâta dela biserica s. Ştefan, care are o înălţime se întâlnescă cu escadra admiralului Samp-
ţinute în Aula Universităţei de d-nii
putere de bani? — vor vedâ din prospectele, de 138 metri. son, care n’a primit scire despre acestă Al. Xenopol, Gr. Butareanu şi I. Paul.
■ce se vor aşterne tribunalului.— Mai am de mişcare a escadrei spaniole decât 24 ore Washington, 15 Maiu. — S’anunţă,
Cununiă. D 1 advocat Dr. Dumitru Pop
•observat, că după terminarea şedinţei ge­ mai târcjiu dela plecarea ei. El n’a putut că escadra spaniolă a fost vecjută
anunţă căsătoria sa cu d na Elena Bogdan.
nerale, peste 50 de acţionari s’au adunat se urmărescă escadra spaniolă, fiind-că co­
— Sincerile nostre felicitări! la Veneauela. Se crede, că Spaniolii
la o masă comună în hotelul „arborele răbiile acestea au o viteză mult mai mare, voiesc se încungiure o bătăliă pe
verde , unde au petrecut animat, între decât corăbiile americane.
44
Producţiunea unui artist în calcula- mare.
toaste şi cântece naţionale din partea tine-
ţiune. La 8 ore se va produce în sala res­ Escadra spaniolă stă sub conducerea ftladrid, 15 Maiu. Aici se crede,
•rimei academice.
taurantului dela reduta orăşenâscă renu­ admiralului Cervaja; după cum se crede că escadra spaniolă se află la insula
Un acţionar.
mitul artist în calculaţiune Moritz Frahlcl ea merge în direcţiă sudică, ca să nimi- Cuba.
care face fenomenale socoteli în cap, re cescă corabia americană „Oryon , pe care
44
SOIRILE BILEI. sol vând într’o clipită cele mai grave pro­ Dewey a trimis’o din Manilla în sprijinul Proprietar: HBs*. Auarel Msareşianifâ.
j bleme matematice. Despre prestaţiunile flotei americane din Oceanul Atlantic. Ame­ Redactor responsabil: <Kregoriu Maior.
— 4 (16) AiaiU. sale estraordinare au scris cu laudă foile ricanii se tem forte mult, că escadra spa­
MEDIO UNIVERSAL
In amintirea dilei de 3 (15) Maiu. din mai multe oraşe mai mari. ErI sera a niolă se va îndrepta contra lui Schley, îna­
Sâmbătă sera un număr mai mare de mem­ dat deja o producţiune aici, care a avut inte de a succede acestuia a-se uni cu Dr. NICOLAE COMŞA.
bri ai societăţii române braşovene, domnâ un deplin succes. Sampson. — Karîsbad. Weinhaus Sprudelgasse. --