Page 2 - 1898-05
P. 2

Pagina 2.                                                         GAZETA TRANSLVANIEI                                                                         Nr. 95 -1898


              lului,  ca  să  se  descopere  adevărata  stare  a   Se  accentuâză  într’însa  punctul  de  ve­  trebuit  să  ia  refugiu  chiar  şi  la  tunuri,  ca  să   scop  a  dat  admiralului  Dewey  putere  de­
              lucrului.                                    dere  principiar  faţă  cu  acesta  măsură,  se  învingă cu resculaţii.                     plină.  Americanii  însă  n’au  destu'e  puteri
                   Mâne  vom  da  ic  ai  pe  larg  atât  in­  arată  urmările  triste  ale  curentului  şovinist   Pe  când  situaţia  se  părea  încâtva  armate  pe  uscat*  .ca  să  ajungă  la  acâsta,
             terpelaţia,  cât  şi  răspunsul,  cari  sunt  de-un  şi  ale  măsurilor  de  maghiarisare  şi  se  rogă  favorabilă  armatei,  âtă  că  din  JBologna  şi  din  care  oausă  mari  sforţări  trebue  să  facă
             •deosebit interes.                            ministeriul  de  a  scuti  pe  cetăţenii  nema­  Padua  apar  înaintea  Milanului  câte-va  sute  încă  de  aci  înainte  pentru  a-şl  realisa  pla­
                   Mai  departe  a  urmat  interpelaţia  ghiari  în  nisuinţa  de  a-şî  apăra  obiceiul,  de  studenţi  universitari  armaţi  cu  revolvere;  nul de-a stăpâni Filipinele.
              membrului  Hcrfurt,  Sas  moderat,  care  a  numele  şi  onorea,  de  cari  nicl-odată  nu  se  ei  au  năvălit  asupra  miliţiei  şi  în  lupta  cu   Tot  aşa  se  c}ice,  că  America  face
              întrebat,  dâcă  ordinul  ministrului  de  in­  vor lăpăda.                                acesta  24  dintre  studenţi  au  căcţut  morţi,  70  acum  seriose  pregătiri  pentru  a  invada
              terne,  în  care  se  recomandă  funcţionarilor    Acâsta  propunere  a  motivat’o  propu­  răniţi greu.                                 Cuba.  Dumineca  viitore  generalul  american
              spriginirea  salutarei  mişcări  a  maghiarisării  nătorul  Lassel  cu  argumente  tari.  Presbiterul   Tot  în  acea  di  din  claustrul  călugă­  Milles  va  debarca  la  Matansas  cu  o  trupă
              numelor,  a  sosit  şi  la  comitatul  nostru  şi  Schiel  a  propus  amânarea  ei,  preotul  refor   rilor  Capucini,  s’au  dat  focuri  asupra  tru­  de  15,000  Pentru  a  pregăti  acâstă  inva-
              ce a dispus viceşpanul?                      mat  ungur  Moor  a  vorbit  în  contra  ei,  a  pelor,  cari  răspunseră  prin  puşcăturl,  dâr  siune  un  încrucişător  american  şi  un  mare
                   D-l  viceşpan  a  răspuns,  că  a  primit  şi  susţinut’o  Dr.  Flechtenmacher,  advocatul  n’au  putut  face  pagube,  deore-ce  claustrul  torpilor  a  şi  încercat  să  străbată  prin
              el  acest  ordin  circular,  dâr  nu  l’a  edat  Adam  a  combătut  cinismul  cu care  se anunţă  a  fost  prefăcut  de  călugări  într’o  adevărată  strîmtorea  Cardenas,  îndreptând  focuri  asu­
              pănă  acuma,  deore  ce  n’a  aflat  de  consult  maghiarisarea  pe  cale  socială  de  cătră  un  citadelă.  După-ce  pedestrimea  a  vădut,  că  pra  canonierelor  spaniole  „Antonio  Lopez“,
              încă  —  fiind  tocmai  acuma  mare  iritaţiu-  ministru  chiar,  dâr  este  pentru  amânare;  nu  pote  s’o  scotă  la  cale  cu  călugării,  a  „Liecera“  şi  „AlertaL  După  o  luptă  de
              nea  şi  accentuate  divergenţele  dintre  na­  Hubbes  a  vorbit  pentru  primirea  propunerii,  făcut  loc  artileriei,  care  începu  să  bombar­  focuri,  care  a  durat  o  jumătate  de  oră,
              ţionalităţile  acestui  comitat.  In  cele  din  Dr.  A.  Mureşianu  s’a  alăturat  în  fond  la  deze  claustrul;  ghiulele  de  tun  cădeau  ca  o  canonierele  spaniole  au  silit  cele  două
              urmă  însă  totuşi  va  trebui  să-l  comunice  protestarea,  ce  o  conţine  acea  representaţiă,  ploie  asupra  zidurilor  claustrului,  pe  cari  năi americane să se retragă.
              autorităţilor  din  acest  comitat,  dâr  acesta  care  apără  posiţia  de  drept  a  naţionali­  în  fine  le-au  găurit  şi  miliţia  a  pătruns  în   In  Cuba  Spaniolii  se  ţin  destul  de
              va  face  atunci  accentuând,  că  nu  este  ad­  tăţilor.  In  fine  a  mai  vorbit  propunătorul  claustru.  Călugării  s’au  fost  refugiat  în­  bine.  Generalul  Weyler  a  declarat  regiuei-
              misibil,  ca  să  se  eserciteze  vre-o  silă  său  Lassel.                                tr’o  privniţă,  unde  24  dintre  ei  au  fost  regente,  că  Spania  va  putâ  susţinâ  Cuba
              presiune  în  direcţia  maghiarisării  numelor.    La  votare  majoritatea  a  primit  pro­  legaţi  şi  arestaţi.  Se  dice,  că  în  aceste  lupte  timp  de  un  an  contra  orl-cărui  atac  pe
              Nicl-odată,  dise  el,  nu  s’a  făcut  la  autori­  punerea  de  amânare,  contra  ei  fiind  Saşii  au  căcjut  în  Milan  500  de  morţi,  er  numă­  uscat  al  Americanilor.  Havanna,  dice  ge­
                                                                 u
              tăţile  de  aici  în  privinţa  acâsta  vre-o  pre­  „verdî  şi Românii.                   rul celor greu răniţi trece peste 2000.       neralul,  nu  va  putâ  fi  bombardată,  dâcă
              siune, şi nu se va face.                           Fiind  discusiunea  forte  interesantă,       O  telegramă  din  Ala  spune,  că  lupta   împrejurimea  oraşului  va  fi  întărită  în
                    Fişpanul  preşedinte  declară,  în  urmă,   vom reveni mai pe larg asupra ei.        dela  Ponta  Monteforte  (Milan)  a  durat  4  deajuns.  Generalul  şi-a  oferit  spre  acest
              că  şi  densul  se  alătură  la  enunciaţiunea                                             ore.  Cartierul  principal  al  resculaţilor  se  scop serviciile sale guvernului.
              făcută  de  d-l  viceşpan,  că  în  acest  comi­                                           cjice  a  fi  în  claustrul  Capucinilor.  In  lupta,              *
              tat  nu  se  va  face  nici  o  silă  seu  presiune    Revoluţiă în Italia.                ce  s’a  dat  în  jurul  claustrului,  au  căciut   Lui   r) Times   şi  Standard   din  Roma
                                                                                                                                                                                      u
                                                                                                                                                                        u
              relativ la maghiarisarea numelor.                  Tocmai  când  se  sărbătorea  în  Turin  a   morţi 200, răniţi 250.                   li-se  telegrafâză  din  Madrid,  că  ministeriul-
                    Punându-se  la  vot  luarea  la  cunos-   cincl-decea  aniversare  a  proclamărei  con­    La  Porta  Ticina  2000  de  ostaşi  pe-   Sagasta  şi-ar  fi  dat  dimisia.  Se  crede,  că
              cinţă  a  răspunsului  d-lui  viceşpan,  majori­  stituţiei  italiene,  au  isbucnit  în  Italia  nisce  destri,  cavaleriă  şi  artileria,  şi-au  încordat   regina-regentă  îl  va  însărcina  ârăşl  pe  el
              tatea  ia  răspunsul  la  cunoscinţă,  contra  turburărl  cu  caracter  pronunţat  revoluţionar  tote  puterile,  ca  să  respingă  atacul  rescu­  cu  formarea  unui  nou  cabinet.  Spre  scopul
              votâză Românii şi Saşii „verdî .              republican.  Pe  când  regele  Umberto,  încun-  laţilor.  Aici  un  număr  mare  de  femei  ar­  acesta  Sagasta  a  şi  început  să  confereze
                                          w
                                                            jurat  în  Turin  de  representanţii  Senatului  mate  cu  cose  şi  îmblăcii  au  atacat  mi­
                    Mai  departe  urmâză  interpelaţia  mem­                                                                                           cu  bărbaţii  mai  influenţi  ai  partidelor.
                                                            şi  Camerei,  de  autorităţile  politice  şi  de  liţia.
              brului  Dr.  Flechtenmacher  privitore  la  ese-                                                                                         Dâcă  nu-i  va  succede,  el  va  propune  un
                                                            un  public  distins,  pronunţa  discursul,  pe
              cutarea  §.  6  al  legei  de  naţionalitate.  El                                                    Turburările din Neapol.             guvern  militar  în  frunte  cu  Martinez  Com-
                                                            care  l’am  schiţat  şi  noi,  miliţia  italiană
              întrebă,  decă  d-l  viceşpan  Yoesce  să  ţină                                                  La  9  Maih  o  mare  turburare  s’a  pro­  pos,   Azcarraga,   Polovja   şi   Lopez   Do-
              sâmă  de  §.  6  şi  să  se  dea  raporturile  şi   purta  o  crâncenă  luptă  cu  massele  rescu-                                       minguez.
                                                            late  ale  poporului  în  oraşele  cele  mai  mari   dus  şi  în  Neapol.  O  câtă  de  studenţi  au
              resoluţiunile  dela  oficiul  viceşpanului  în                                             început  să  agite  pe  colegii  lor.  Iu  urma     „Kolnische  Zeitung“  primesce  din  Ma­
                                                            ale  Italiei,  care  împinse  de  miseriă  şi  fome
              tote  trei  limbile  protocolare  ale  comita­                                             acesta  studenţii  s’au  dus  în  cartierul  por­  drid  soirea,  că  în  urma  turburărilor  re­
                                                            şi  aţîţate  de  socialiştii  republicani  s’au  răs-
              tului?                                                                                                                                   cente,  guvernul  (ar  avâ  de  gând  să  pro­
                                                            vrătit  contra  ordinei  în  stat.  Din  lupta   tului,  unde  alăturându-se  la  massa  turbu­
                    D-l  viceşpan  răspunde,  că  în  §.  5  se                                          rătorilor,  au  început  să  demonstreze.  Po­  clame stare de asediu în întrâgă Spania.
              stabilesce,  ca  limba  internă  de  manipulare   pentru  pâne  s’a  produs  o  luptă  sângerosă
                                                            politică. Etă amănunte:                      liţia  a  intervenit  şi  a  împrăsciat  pe  mani­
              să  fiă  cea  maghiară.  Oe  privesce  §.  6  îşi
                                                                                                         festanţi,  însă  ei  s’au  adunat  ârăşl  în  car­
              dă  totă  silinţa  şi  când  sunt  decisiunl  în­      JResvretirile din Milano.           tierul  Mercato.  Mai  multe  mii  de  demons­    SCIRILE DILEI.
              semnate  le  comunică  în  tote  trei  limbile.                                         t                                                                           >
                                                                 O        telegramă din Milano cu data de   tranţi,  armaţi  cu  bâte,  voiau  să  facă  pe
              Aşa  se  portă  şi  protocolul  congregaţiuni-                                                                                                                       — 30 Aprilie v.
                                                            10 Maiti anunţă următorele:                  muncitorii  dela  fabrică  a-se  pune  în  grevă.
              lor  regulat  în  limba  maghiară,  germană  şi                                                                                                Scumpirea  pâne'.  In  Budapesta  pre­
                                                                 Soirile  telegrafice  oficiose  nu  redau  Şi  de  aici  însă  au  fost  alungaţi.  S’au  dus
              română;  dâr  nu  se  pote  să  birue  cu  tote                                                                                          ţul  grânelor  se  urcă  din  di  în  di.  Aşa  în
                                                            nici  pe  departe  icona  scenelor  îngrozitore,   erăşî  la  port,  unde  au  răsturnat  trei  vagone,
              şi  în  tote  caşurile,  şi  deci  rogă  pe  inter-                                                                                      6  Maiti  s’a  vândut  maja  metrică  de  grâu'
                                                            al  căror  teatru  a  fost  capitala  Lombardiei,   voind  să  ridice  din  ele  baricade;  nu  li-a
              pelator  să  se  mulţâmâscă  cu  acesta  —    Milano,  timp  de  trei  dile.  Aici  este  vorba  succes  nici  acesta.  Trecând  apoi  pe  Vico   cu  14  fi.  40  er.,  în  7  Maiti  cu  14  fi.  52  cr.,
              ceea-ce  acesta  şi  face,  luând  la  cunoscinţă   de-o  revoluţiă  pregătită  de  mult,  şi  abia  Concordia  au  început  să  bată  cu  pietri  mi­  în 9 Maiti cu 14 fi. 79 cr., în 10 Maiti cu
              răspunsul viceşpanului.                                                                                                                  15  fi. 35 cr., âr acjl se vinde maja metrică cu
                                                            pote  omul  cuprinde  cu  mintea,  cum  de  gu­  liţia,  care  împuşcând  asupra  lor,  pe  5  i-a
                    A  urmat  apoi  propunerea  de  urgenţă                                                                                            16  fi.  50  cr.  In  urma  scumpetei,  e  generală
                                                            vernul  n’a  avut  nici  o  scire  prealabilă  des­  omorît.  Sera  turburările  s’au  repetat,  cu
              subscrisă  de  trei  din  membri  saşi  „verdî“,                                                                                         plângerea  poporaţiunei,  care  în  mare  parte
                                                            pre acâstă mişcare.                           care  ocasie  trei  au  fost  ucişi,  mai  mulţi
              de  a-se  face  o  representaţiă  a  Congregaţiei                                                                                        e  espusă  fometei.  S’a  cerut  să  se  ia  măsuri
                                                                 Resculaţii  au  ridicat  17  baricade,  ca  greu  răniţi.  In  Borgo  cli  Loreton  au  aprins
              comitatului  Braşov  cătră  întregul  ministeriu   din  pământ.  Massa  aţîţată,  ca  la  un  semn  spitalul.  In  urma  acâsta  s’a  proclamat  sta­  contra  vândătorilor  de  pâne  pentru  a-i  sili
              reg.  ung.  în  afacerea  numelor  de  familiă.                                                                                          să  nu  mai  urce  preţul  pânei  ba  s’a  ţinut  în
                                                            dat,  a  jâfuit  palatele  şi  casele  cetăţenilor,  rea de asediu în provincia Neapole.
              Se  '  citesce  acâstă  representaţiă,  în  care  este                                                                                   cestiunea  acâsta  şi  o  anchetă  în  ministeriul
                                                            şi  mobilele  răpite  le-au  folosit  pentru  ri­
              espusă  situaţiuuea  ameninţătore  creată  prin                                                           Alte turburărl.                de  agricultură.  Ministrul  Darânyi  a  decla­
                                                            dicarea  de  baricade.  Firele  telegrafice  şi
              scrisorea  circulară  a  ministrului  de  interne                                                S’au  făcut  mari  turburărl  şi  în  Luino,   rat  însă,  că  de  ore-ce  preţul  pânei  stă  în
                                                            telefonice  le-au tăiat  şi le-au  întins de-a latul
              dela  5  Februarie  a.  c.,  care  s’a  trimis  tu­                                         unde  carabinierii  au  fost  siliţi  să  recurgă   consonanţă  cu  preţul  grânelor,  de-ocamdată
                                                            stradelor,  ca  să  împiedece  mişcarea  mili­
              turor  municipiilor,  şi  în  care  se  cere,  ca                                           la  arme.  Mai  mulţi  inşi  şi-au  pierdut  viâţa,   nu  pot  fi  siliţi  vânzătorii  de  pâne  să  mic­
                                                            ţiei călări şi pedestre.
              „municipiile  să  promoveze  salutara  miş­                                                 ori au fost rfniţl.                          şoreze  preţurile.  —  Mai  amintim  la  acest
                                                                 In  Milano  nu  s’a  resculat  numai  po-
              care  a  maghiarisării  numelor  în  cercuri                                                                                             loc,  că  venitul  vămilor  în  anul  1897  s’a
                                                            poraţiunea  oraşului,  ci  şi  ţărănimea  din  jur,   Turburărl  au  fost  şi  în  Messina  şi
              cît se pote mai largl .                                                                                                                  urcat  la  62-2  milione  fi.,  pe  când  în  bud­
                                 w
                                                            care  armată  cu  cose  şi  cu  securi  asediu  Lugano, Breva, Livorno, Florenţa, Pisa, Siena,
                                                                                                                                                       get  aceste  venituri  erau  preliminate  numai
                                                            porţile cetăţii.                              Massa,  Arezzo,  Groscito  şi  Genua,  unde  s’a   cu  50 5  milione.  Causa  acestei  urcări  este
                                                                                                                                                             -
                                                                 Industria  şi  comerciul  au  suferit  pa­  şi proclamat starea de asediu.
              îl  năcăjia  vântul,  făcea  să-şi  întrerupă  din                                                                                       a-se  căuta  în  marele  import  de  grâne,  ce
                                                            gube  enorme.  Tote  fabricele,  băncile,  pră­                    *
              când în când conversaţia.                                                                                                                s’au  adus  din  alte  ţări.  De  sigur,  că  în
                                                            văliile  şi  teatrele  au  trebuit  să  fiă  închise,   Se  dice,  că  regele  Umberto  luând
                    Căci  era  vorbăreţ  bătrânul,  voind  se   circulaţia  pe  strade  a  încetat  cu  totul.   veste  despre  turburările  din  Milan  a  rămas   anul  curent,  1898,  venitul  vămilor  va  fi  şi
              arate,  că  nu  e  un  simplu  barcaş,  ci  un  Muncitorii  dela  frabricele  de  gaz  punân-                                            mai  mare,  deore-ce  importul  de  grâne  stră­
                                                                                                         grozav  de  deprimat,  aşa  că  a  refusat  să   ine  a  fost  anul  acesta  mai  mare  ca  anul
              marinar dela rotă.                            du-se  în  grevă,  oraşul  noptea  nu  e  luminat
                                                                                                         ia  parte  la  balul  din  Turin,  arangiat  în   trecut.
                    „Cutare  vapor  a  sosit  acll  din  Alexan­  de  loc.  Oţelele  sunt  deşerte.  Streinii  şi  lo­  amintirea  jubileului  de  50  ani  al  procla­
              dria,  cutare  plâcă  mâne  la  Brasilia,  cutare   cuitorii  mai  cu  dare  de  mână  părăsesc  ce­  mării  constituţiei.  El  şl-a  amânat  şi  reîn-   Adunări contra Ungurilor — în Austria.
              era  să  se  înece  cu  o  lună  înainte,  pe  că­  tatea  de  frica  turburătorilor.  Pagubele  de   torcerea  sa  în  Roma,  fiind  că  ministrul  de   In  mai  multe  oraşe  din  Austria  s’au  ţinut
              pitanul  cutăruia  îl  cunâsce  bine,  pe  un  ma­  pănă  acum  ale  comercianţilor  şi  industria­  interne  l’ar  fi  avisat,  că  nu  pote  lua  răs­  Zilele  acestea  adunări  poporale  în  cestiunea
              rinar  de  pe  vaporul  acela  spaniol  l’a  scă­  şilor trec peste 5 milione de lire.     pundere despre siguranţa personei lui.        pactului  cu  Ungaria.  Tote  au  protestat  con­
                                w
              pat din gura morţii  etc. etc.                     In  mare  pericul  se  aflau  staţiunile                                              tra  acestui  pact  arătând,  că  Austriacii  nu
                                                            liniilor  ferate;  la  fiă-care  staţiune  s’au  tri­                                      mai vor nici o legătură cu Ungurii.
                    Eu  însă  de  mult  deja  nu-1  mai  ascul­
                                                            mis  câte  3000  de  ostaşi  pentru  apărare.
              tam.  Mişcările  ritmice  ale  barcei  îmî  adu­                                          Resboiul ispano-american.                            Dela  Blaşiu  i-se  telegrafâză  „Tribunei“
                                                            Resculaţii  au  încercat  în  mai  multe  rânduri
              seră aminte prima mea călătoriă pe mare...                                                                                               din  Sibiiu  cu  data  11  Mâiii:  „AZI  la  12
                                                            să  reţină  trenurile  a  întră  în  gări,  asupra   Greu  şi  forte  încet  se  mişcă  operaţiile
                    Era  vreme  urîtă  în  Lubecb,  când  se   multor  trenuri  au  puşcat  şi  au  aruncat  facle  militare  în  râsboiul  dintre  Spania  şi  Ame­  ore  au  insinuat  (De  ce  nu  anunţat?  —  Red  )
              anunţa  plecarea  vaporului  spre  Copenhaga.   aprinse.                                   rica.  Cea  dintâiii  e  seracă  în  bani,  cea  de   la  pretura  de  aici  d-nii  Dr.  Alexandru  Pop,
              Ventul  sufla  rece  şi  pldia  era  amestecată    Femeile  resculaţilor  mai  ales  s’au  pur­  a  doua  nu  e  destul  de  bine  pregătită,  ca   Aurel  O.  Domşa,  Dr.  EliăDăianuşi  Sofron
              eu  fulgi  de  zăpadă.  Der  desnădăjduisem  de   tat  în  mod  ne  mai  pomenit  revoltător;  să  ducă  lucrul  la  o  luptă  decisivă.  Numai   Stan  adunarea  de  popor  convocată  pe  Du­
              a  mai  vede  vreme  frumosă  şi  nu  ascultai   ţinându-şl  copiii  pe  braţe  se  aruncau  înain­  astfel  se  pote  esplica  situaţia  încurcată  şi   mică 3 (15) Maih la BlaşitL“.
              de  sfaturile  prietenului  meu,  care  mă  în­  tea  cavaleriei  şi  când  miliţia  voia  să  pusce,  nebulâsă,  ce  domnesce  acum  după  primele   Poporaţiunea  Budapestei.  Numărul  lo­
              demna  să  mai  stau  o  di  la  ei,  decă  nu   puneau ca ţintă proprii lor copii.        lupte.                                        cuitorilor  din  Budapesta  se  socotesce  aZl
              voesc să sciu ce e furtuna.                        piua  de  9  Maia  a  fost  o  di  de  grea   Asupra  planurilor  Americei  nu  se  cu  650,000,  dintre  cari  200,000,  va  să  Z^ ^
                                                                                                                                                                                                 0
                                                                                                                                                                                                  u
                                               (Va urma.)   probă  pentru  miliţiă.  La  tote  porţile  ce­  scie  însă  nimic  positiv.  Se  susţine  ce-i  cam  a  treia  parte  sunt  Jidani.  „Alkotmâny
                                                            tăţii  decurgeau  lupte  sângerose  între  tur­  drept,  că  Mac  Kinley  ar  fi  hotărît,  să  pună  Zice,  că  Ungurii  din  provin  ci  ă  sunt  plini
                                                            burători  şi  trupele  consignate.  Miliţia  a stăpânire pe insulele Filipine, spre care   de mândriă şi admiraţiune de marele avânt,
   1   2   3   4   5   6   7