Page 21 - 1898-05
P. 21
REDACŢIUNEA, „gazeta* ie în j^care flj.
Se
Aclmiiiistraţiiinea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstio-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şfise luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe şăse
INSERATE se primoso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-fii de Duminecă 8 franci.
urmiitorele Birouri de anunclurî: Se prenumeră la tdto ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf.
Klax Augonfeld StEmorloh Lesner, ciele poştale din întru şi din
afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Schalek. Rudolf Mosso.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelik. AOonamentnl pentrn Braşov
In Budapesta: A.V. Goldber- Adnunidraţiunea. Piaţa mare,
gor, Ekstein Bernat. In Eam- Târgul Inului Nr. 80, etagiu
burg: Harolyi & Liebmann. I.: Pe un an 10 fl., po şSso
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o şe luni 5 fl., pe troi luni 2 fl. 50 or.
rifi. garmond pe o oolonă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu IKT "CT 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un osemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atfit abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi insorţiunile
seriă IO or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 99. Braşov, Mercur! 6 (18) laiii. 1898.
Rota sorţii. sosit la Blaşiu numai doi studenţi por convocată pe diua de 3 (15) Maiii la — după-ce au visitat seminariul teologic
universitari şi câţî-va cjiariştî din Blaşih, a fost oprită de autoritatea politică unde s’au întreţinut cu clericii — au mers la
Sunt douelunî de cjile de când Cluşiu şi afară de aceştia vre o 8—4 din loc. hotel, ca să convină cu inteliginţa. Aici au
Ungurii au serbat pe 15 Martie, ser- dintre „cunoscuţii agitatori". Cu totă oprirea acesta însă autorită schimbat cu ei câte-va cuvinte, apoi au
bătdrea lor neoficială neimpusă de Se fac a uita, aceste foi, că ţile unguresci s’au temut, că pe diua de plecat spre casă.
guvern. adunarea a fost oprită încă de Joi 3 (15) Maiii se vor aduna aici Românii din Petrecerea, ce era proiectată în săra
Cu tfite că de atunci multe s’au dimineţa şi că de-odată cu acesta tote părţile, mai ales popor. Pentru-ca să de 3 (15) Maiii fiind oprită, nu ni-a fost
petrecut, cari ne-au încordat aten oprire a pornit la Blaşiu mulţime nu fiă primejduit statul, deja Sâmbătă a dat să ne putem întruni la un loc în nu
ţiunea în altă parte, totuşi ni-au ră de infanterie, cavaleriă şi o compa- sosit în Blaşiă miliţiă şi s’a îmulţit şi gen- măr mai mare.
mas viu întipărite în memorie plân niă întrăgă de gendarml. darmeria. Astfel a trecut clica de 3 (15) Maiii
gerile şi tânguirile gazetelor ma Pfite însă că oficioşii, cu şi fără „Câmpul Libertăţii" şi tâte intrările, în Blaşiti. Am fost opriţi să ne adunăm,
ghiare oposiţionale, că serbarea perciuni, dela biroul de pressă un ce duc în Blaşiti, au fost pădite totă nop- der am făcut ce am putut, am mers la bi
acăsta a mişcării unguresc! dela 48 guresc, au crecţut, că ţăranii noştri tea de Sâmbătă spre Duminecă. Gendarmii serică, arătând prin acâsta, că mare sărbă-
n’a reuşit nici pe departe aşa cum voesc cu orî-ce preţ se facă cunos şi miliţia n’au permis, ca omenii să între tore este pentru noi aniversarea dilei de
trebuia; şi aefista nu pentru-că gu cinţă cu pusoile de repetiţie. în istoricul nostru orăşel în grupuri, ci nu 3 (15) Maiii 1848.
vernul ar fi oprit’o, ci peutru-că s'a Aşa eevaşî n’a fost în inten- mai unul câte unul. In chipul acesta au — silian. —
*
arătat indiferent faţă cu ea, şi a ţiunea convocatorilor adunării celei putut străbate în piaţă şi acei Moft, cari
agitat numai pentru serbarea cjilei oprite. Dăcă cu ;t6te astea au con plecaseră din mare depărtare, ca să asiste „Tribuna" scrie, că în Sibiiu s’a făcut
de 11 Aprilie, care era în mod ofi vocat adunarea în împrejurările de la adunarea convocată, despre a cărei oprire un frumos act de pietate în diua de 3 (15)
cial părtinită. faţă, ei de sigur au voit se pună ei nu aflaseră nimic decât pe drum cătră Maiii la mormintele neutaţilor I. Papiu lla-
Urmarea a fost, că 15 Martie numai la o nouă încercare liberalis Blaşiu. Aceşti Moţi erau din Albac, în nu rianu şi G. Bariţiu. Damele române au îm
s’a serbat ce-i drept prin tote cen mul celor dela putere fără a se mai măr de vre-o 50. podobit mormintele cu câte-o cunună
trele unguresc!, der s'a serbat slab găndi, că aceştia vor trage, cu ten- Am căutat anume ocasia să voi'besc de frunde de laur şi flori naturale, de care
şi unilateral, aprope esclusiv numai denţiositatea cunoscută, conseeen- cu aceşti bravi Moţi. Mi-au spus, că după- atârnau bande tricolore cu inserpţii come
morative.
de elementele estreme oposiţionale, ţele lor din lipsa poporului în Blaşiu ce au percurs calea de jumătate, au audit,
*
de socialişti etc. în cţiua de 8 (15) Maiu. ce-i drept, că adunarea a fost oprită şi că
Aşa der, avend în vedere, că In schimb, tocmai aceia, cari gendarmii pândesc la tote căile. Ei însă au La Turda, în decursul serviciului divin
Ungurii sunt la putere, că acjl lumea erau trimişi a împiedeca serbarea de venit pe poteci necunoscute, vrend cu orî-ce de Duminecă, a asistat chiar căpitanul po
ce
şi ţăra e a lor, putem cji > că, ca cătrâ popor a lui 8(15) Maiu, adecă preţ să fiă pe diua de ieri aici. liţiei, ca să controleze tot ce se petrece.
aniversare de 50 de ani, serbarea de militarii şi solgăbirăii, au fost singu Duminecă la 8y ore a. m. biserica „Acâstă vedenie într’atâta m’a turburat —
2
15 Martie al lor a fost forte seră- rii cari au serbat în libertate cjilele catedrală era îndesuită de public; damele scrie un Român din Turda — încât cre
căcifisă, isolată şi puţin însufleţită. nfistre aniversare. Căci pe cum erau îu număr forte mare. Liturgia a fost deam că sunt în temniţă şi nu în biserică.
încât pentru serbarea, ce a ur ni-se comunică, numai oficerimei şi celebrată de 3 preoţi şi 2 clerici, pontifi- Nu mă puteam nici ruga, ci-mi venia să
plâng alăturea cu timpul, care din presăra
mat după vr’o trei săptămâni, a cjilei funcţionarilor administrativi, solgă- când Rev. d-n canonic Simion P. Mateiu.
clilei întunecându-se plouă şi se pare că
de 11 Aprilie, în afară de pompa cea birăi etc., li-a fost permis să pe- La serviciu a asistat şi P. S. Sa Metropo-
mult eostisitfire desfăşurată în Bu trecă îu serile de Sâmbătă spre litul Mihalyi. Din incidentul marei cjile a însuşi deplânge sortea neamului românesc,
ce geme în sclăvia pseudo-liberalismului
dapesta ex officio, însă-şî foile oposi- Duminecă şi de Duminecă spre Luni cântat în biserica catedrală corul mixt al
ţionale fără deosebire au constatat, la otel „Univers", benchetuind îm d-lui profesor de musică Iacob Mureşianu. maghiar".
Tot aşa a asistat poliţiă şi în ambele
că a făcut fiasco atât în ce privesce preună în veselie, pănă spre dimi- Cântările frumose şi înălţătore esecutate de
biserici din Arad, şi va fi asistat de sigur
concursul poporaţiunei maghiare — năţâ, pe când Românilor din Blaşiu corul condus de harnicul nostru profesor
căci de cea nemaghiară nici nu pu li-a fost interejis de a petrece în ote de musică şi cântări, a fost unul dintre şi în alte părţi locuite de Români.
tea fi vorba, — cât şi în ce privesce lurile şi biiturile de acolo peste firele momentele mai deosebite ale dilei. El a
însufleţirea. 11 din nopte. făcut să ne înălţăm inimile sus la Dumne-
Şi totuşi foile magh’are din Aşa se întfirce rfita sorţii după 4eu cu rugăciuni fierbinţi pentru luptătorii, Pe care parte e ura.
Peşta nu se ruşineză a publica ra 50 de a n i ! cari au condus marea adunare de acum Sub titlul „Sărbătorea urei ffiia
u
porturi sarcastice asupra decursului cincî-cjecl de ani şi pentru martirii căduţî ungurescă semiguvernamentală din
(ţilei de 8 (15) Maiu la Blaşiu spuind, 3 (05) Rfgaiu. în anii memorabili pentru isbânda causei Peşta, „Magyar IIirlap , scrie urtnă-
u
că acolo n’a fost mai nimeni din poporului român. Pe mulţi i-a mâhnit îm tfirele:
inteligenţă şi şi mai puţin din popor, Blaşiu, 16 Mani n. prejurarea, că nu s’a ţinut predică. „Sărbătorea urei, „jubileul dela Blaşih"
care „nu se interesăză" de asemeni lu E lucru suiut de toţi — s’a publicat După serviciul divin ospeţii s’au dus nu s’a ţinut. Concentrarea miliţiei a avut
cruri; că din incidentul serbării au prin diarele nâstre — că adunarea de po parte la hotel, parte pe la familii, âr Moţii efectul său dorit, Blaşiul a rămas liniştit,
FOILETONUL „GAZ. TRANS." aceste şi numai aceste două tipuri bine conscii şi reuşite, îţi voih scrie mai târdiu). ce cântă cu viora sâu suflă în trîmbiţe lun-
stabilite de ânger. Sci, că dăcă îţi more Sunt însă şi escepţiunl. gâreţe, ci Paradisul pământesc, căci de
mama (e sciut, că pentru fiă-care copilaş Pe cât e de plastic de fioros repre- copil deja erai neîndestulit cu iconele ti
Scrisori din Italia. mamă-sa e cea mai frumosă femee din sentat Iadul, mai ales în tablourile din pice : un măr mare cu şarpele încolăcit in
lume) seu vre-un frate mai mic, ei vor că scola gotică, cum e spre pildă în „judecata jurul trunchiului şi cu cei dintâiti omeni
Nenumitei prietine.
păta în cer aripi şi vor fi ângerî şi ar fi din urmă" a fraţilor Ambrogio şi Pietro păcătuind.
IV.
cu neputinţă să-şi închipuescă un copil pe Lorenzetti (1340) ca frescă în Campo Santo II cauţi şi nu-1 afli.
întâia eră de fum. tatăl său mort ca ânger, pentru-că un al din Pisa, pe atât de vag e redat Raiul. Şi totuşi l’am aflat în călătoria mea.
- St. Gotthard, Mils no, Genova. Riviera, Monte- treilea tip de ânger, cu barbă, nu esistă. E mai uşor să-ţi închipuescî răul şi Nu pictat însă, nu un tablou, ci un
Carlo, Nizza. — In caşul acesta tătânii sunt trecuţi în rubrica chinurile, ce le vedi dilnic în juru-ţl, ceva ţinut întreg.
(Urmare.) sfinţilor, seu imaginea lor se pierde cu to mai esagerate, decât să idealisezl puţinul E Riviera, dela Genua pănă la Nizza,
Când călătorescl mai mult timp prin tul în înouratele înălţimi ceresc!. frumos de pe pământ pănă la apogeul: şi mai ales centrul ei: Monte-Carlo.
Italia, iconele, cu cari de copil eşti dedat Ei bine, cu aceste două tipuri vii în raiti. Acesta au vădut’o mai bine marii pic Te vei întreba, de ce chiar Riviera
să-ţi ilustrezi abstracţiunile, ţi-se fixeză Italia, şi le regăsescl la tot pasul, ideal de tori ai renaseerii, căci nici unul din ei nu şi nu ţinuturile Neapolitane. In amândouă
atât de adânc în minte, încât numai cu frumose, afli originalul iconelor ce le vă- au cutezat să picteze Paradisul. Raffael are locurile aflăm tote bogăţiile naturei adu
greu poţi trece peste ele la productele fan duseşî tu seu mamă-ta, le regăsesc! în de în Vatican un tablou mic şi neînsemnat şi nate în belşug. Marea albastră, cerul pu
tasiei individuale. săvârşiţii ângerî de marmoră din scâla lui Michelangiolo în capela Sixtină altul, cari ruri şi mai albastru, sorele înveselitor de
Auleo, ce proposiţie! Bernini, în Assunta lui Tizian, sâu în ta arată pe Adam şi Eva. Ca în tote pictu primăvară, munţii aprope, verdele cel nu
Der stai binişor, căci voih cerca să blourile lui Raffael. Inzadar ar cerca fan rile celor vechi însă, peisajului nu ’i se dă anţat al unei clime sudice, cu un cuvânt
ţi-o limpezesc prin pilde. tasia ta să creeze o altă personificare pen atenţiune, ci numai omenilor. Er pentru tot ce îşi pote dori omul, aşedate după
De copil eşti obicinuit să-ţi închipu- tru abstracţiunea „ânger", ea e încătuşată a-şl imagina Raiul, nu e de lipsă atât gustul cel capricios şi minunat al naturei.
escl un copil grăsuliu şi gol cu nisce ari- strîns de aste două tipuri, plăsmuite de Adam şi Eva, Paradisul însu-şl, locul unde La Neapole sunt munţii mai înalţi, marea
piore, seu vre-o fată sveltă şi frumosă, cu genii şi generaţii întregi reproducători. trăiau ei. mai colorată, sorele mai cald, dâr totul e
haină ca o cămaşe şi cu aripi mari, când Ceea-ce am spus despre ângerî se pote Icâna Paradisului ceresc o afli mai numai materie brută, lipsesce prefacerea
rostesc! cuvântul „ânger". Aşa i-ai văclut spune despre cele mai multe abstracţiuni des, der nu cauţi acest sinod de sfinţi şi artistică a omului. Căci arta e mai pe sus,
în icone, său aşa i-a văcjut mama, pe care biblice. (Despre câte-ya încercări de a pă drepţi aşecjaţî în 5 etage, cu mutrele lor decât natura.
o întrebi: „Cum sunt ângerii?" Astfel ai răsi tradiţionalul, mai mult sâu mai puţin pocăite şi somnurose şi cu câţî-va ângerî, Şi chiar din pricina asta mi-s’a părut
