Page 22 - 1898-05

Pagina 2, GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 99—1898.

agitatorii valahi s’au păcălit împreună cu Serbarea s’a început la orele 10 dimi- întreţinute de Români pentru păstrarea In aceeaşi di la 4 ore p. m. a sosit
„Tribuna". Acestea ni-le anunţă telegra­ neţa prin oficiarea unui parastas în biserica naţionalităţii lor. „Măria lui" la gara din Brad. Aci l’au aş­
mele, ce le-am primit adî-nopte. Soirile a- Zlătari, în memoria eroilor mişcării naţio­ La orele 11 sera serbarea s’a ter­ teptat ârăşl Unguri funcţionari, totă lifta
cestea ne servesc, ca liniştire. nale dela 1848 din Transilvania. Parastasul minat şi numărosul public s’a retras cân­ perciunată din Brad; calfe, „inaşî", cocişî,

„Ou atât mai revoltătore este acea a fost oficiat de cătră archiereul Calistrat tând în cor „Deştâptă-te Române". Ţigani, cu toţi la olaltă în număr de vre-o
telegramă oficiosă, că metropolitul Mihalyi, Bârlădeanul. Atât biserica, cât şi curtea şi * 100—120; eră nu peste 4000; der nici un
a intrat între membri aşa numitului „Comitet Calea Victoriei în faţa bisericei, erau tixite Astfel de meetingurl s’au ţinut şi în suflet de Român n’a mers acolo, nici măcar
naţional" şi a pus chiar şi trăsurile sale la de public. Parastasul s’a sfîrşit la ora 11 alte oraşe ale României, precum în Iaşi, din curiositate, sciind fiă-care, că prin
disposiţia conducătorilor demonstraţiei plănuite. şi lumea şi a dat întâlnire în grădina Cis- PitescI, Ploescl, Brăila, Craiova, Buzău etc. aceea îşi păteză numele său şi al fraţilor
Că cine este acest Mihalyi a spus’o „Ma- migiu la ora 1 d. a. pretutindeni domnind mare entusiasm. de sânge.
gyar Hirlap" câţl-va ani mai înainte de-a Public imens umplu grădina Cismigiu, Primirea la gară a fost asemenea
fi numit metropolit; prin câţi-va articuli unde cântau două musicl în permanenţă. unui prohod servit pentru fiinţa cea mai
am atras atenţiunea guvernului, se nu nu- Convoiul, ce se formase pentru Cismigiu Românii Zărăndeni şi „nemzeti miseră din lume. A vorbit un fiiu de pro­
mâscă pe acest agitator periculos. Der n’am avea în frunte pe membri Ligei din Bucu- szovetseg -ul. prietar, der fără vlagă, fără entusiasm şi
a
aruncat decât bob pe părete. A fost numit rescl, apoi urmau diferite societăţi cu dra­ gângav. Nu s’a audit nici un „szetrejaszke",
metropolit, tocmai aşa ca şi Majlath. Etă pele. Cât timp procesiunea a trecut pe di- Zarand, Maia 1898. ba nici măcar un „eljen" din gura vre-unui
periculul prevădut de noi. Agitatori noto­ uaintea palatului regal, musicele au intonat D-le Redactor! In nr. „Gazetei" dela ştrengăruţ de „inaş". La banchet au par­
riei, numiţi de guvernul maghiar, stau ac}î imnul regal, er lumea striga de mai multe 11 1. c. aţi estras din „Egyetertes" co­ ticipat numai funcţionari şi câţi va măestri
în fruntea agitaţiunilor obraznice contra ori: „Trăâscă Regele ! Studenţii şi mem­ mediile, ce le-ar fi isprăvit Zarandenii cu lipiţi, pe cari i-a înşirat în colonele sale
u
ideii de stat. In ast-fel de împrejurări ne bri comitetului Ligei purtau la butonieră ocasiunea primirei „ilustrului" Herczeg la fiţuica „Arad es Videke".
mirăm, că Valahii nu ne-au scos încă din câte-o cocardă tricoloră învălită în crep gările din Baia de Criş şi Brad, şi provo­ Tot atâtea minciuni iscodite pentru
ţâră"... negru, poliţia era formată de studenţi. In caţi cu tot dreptul pe ZărăndenI să se jus­ reclam, ca şi aceea, că gimnasiului român,
u
„Peşti Naplo , cliar guvernamental, fruntea cortegiului mergea un student cu tifice înaintea neamului românesc. Nerăs- adecă profesorilor, li-s’ar fi interdis de-a
scrie între altele: „Metropolitul Mihalyi a un drapel, ce avea câteva panglici negre punejondu-se la aceste provocări, ar urma, că participa. Cine li-a interdis? Spuneţi, fi­
fost forte prevenitor faţă cu plănuitorii de- cu diferite inscripţii. Capul cortegiului Zărăndenii de nou au mânjit numele de ţuice, născociţi vre-o fantomă !
monstraţiunei; chiar şi trăsura lui li-a pus’o ajunsese deja în calea Victoriei, când se „Român". Tot aşa şi la CriştiorI (Barza). — De
la disposiţie. Metropolitul, după cum se zăreau încă câteva baniere la intrarea prin­ Pentru constatarea adevărului şi răs­ ar fi în redactorii fiţuicelor şi în corespon­
1
afirmă, a păşii între membri comitetului' ... cipală a Cismigiului. Bulevardul era negru turnarea minciunilor obraznice publicate denţii lor numai o moleculă de onestitate,
atunci nu s’ar dimite a divulga atarl min­
In sensul acesta publică depeşî şi alte de tot, căci mii de umbrele îl acoperiau prin mai multe fiţuice maghiaro-târtane la
a
diare unguresc!, ca „ Magyarorszdg , „Egye- dela Cismigiu şi pănă la Calea Victoriei. adresa Zărăndenilor spre a-i ponegri îna ciuni temerare, să-şî hrănescă cu ele pe ce­
tărtăs etc. Tote casele de alungul acestei căi erau îm­ intea neamului românesc, servescâ urmă- titorii lor creduli.
a
Din cele amintite onoratul public se
Am citat acestea numai, ca se podobite ; trotuarele, ferestrele şi balconele torele:
se vadă pe care parte e în adever erau pline, şi lumea întâmpina pretutindeni „Magnificul" Herczeg M., preşedin­ pote convinge cât de întemeiate sunt cele
ura. Cele citate n’au lipsă de co- cortegiul cu strigări de „ura". tele poreclitei „lige naţionale", (adecă mai scrise în foile maghiare la adresa Zărăn­
mentar, căci pe nici unul dintre ce­ bine <4is „der Vorsteher der nationalen denilor. Sunt sigur însă, că redactorii ma-
Pe câmpul deschis de lângă lăptăria ghiaro-târtanî nu vor publica desminţirea
titorii români nu-i vor lăsa un mo­ Lugen") a sosit în Zarand, pământul cel
ment măcar în nedumerire asupra Fronescu, se înălţa o tribună acoperită de mai pur românesc, în 8 Maifi a. c., adecă acesta în colonele fiţuicelor lor, căci lor le
selbătăciei sentimentelor autorului: verdeţă. Lume imensă se afla în jur. Erau în di de Duminecă, în sparanţa, că Dumi­ convine a-şl lăsa naţiunea „alcătuitore de
3'/ ore, când cel dintâiă orator, d-1 Mi- stat" să orbece în întunerec, pentru ca ei
2
De ocamdată, care ar fi crima neca Românii părăsind slujba divină, vor
hail Vlădescu, pre: edintele Ligei, releva în­ cu atât mai uşor se potă pescui în turbure.
de stat, ce î-se impută metropolitu- alerga cu duiumul la tămbălău. Amar s’a
semnătatea istorică a dilei şi declara des­ Aucjiţî şi pricepeţi voi, fiţuice otrăvi-
lui dela Blaşiu de cătră cei cu veci- înşelat. Românii ZărăndenI, conscii de
chisă adunarea. După d-1 M. Vlădescu a tore, că „magnificul" Herczeg s’a de­
nica ură în piept? Că a dat voie, vorbit studentul Sev;.r Mureşianu în nu­ demnitatea lor, nici nu s’au interesat de părtat din istoricul Zarand spăriat şi dis-
ca trăsura se aducă dela gară pe venirea lui pentru constituirea de „nemzeti
mele comitetului naţional studenţesc; el a gustat de „mojicia" Valahilor, pe cari nici
câţl-va fruntaşi, cari pdte că ş’au şi szovetsâg“-urî în Baia de Criş, Brad şi
descris în vii colori suferinţele Românilor cu minciuna, nici cu biciuşca nu-i puteţi
înseiinţat sosirea lor. D6r vorbim în CriştiorI, centrele româuescl ale Românilor
din Transilvania şi Ungaria. Au vorbit face să mănânce cu voi dintr’un blid, ori
necunoscinţă de causă, p6te că chiar apoi d-nii Dr. C. Isrtati, studentul Deme- din Zarand. troc!
şi istoria cu trăsura se fiă numai o trescu-Brâila, JBarbu Păltineanu, care dise că La gară, în Baia de Criş, l’au întâm­ (Va urma'.
născocire. In tot caşul denunţarea pinat din complesanţă abia câţî-va func­
aceste serbări sunt dovecjl strălucite de
de mai sus ne arată starea psihică deşteptarea consciinţei naţionale; Anton ţionari dela judecătoria de-acolo, finanţî,
a adversarilor noştri, şi mai ales a Bacalbaşa, Liteanu (în numele studenţilor gendarml, cismaşi etc. şi câţl-va primari Din camerele române.
celor dela „Magyar Hirlap", cari din laşi) şi în fine d 1 Perieţianu-Buzeu veniţi la porunca „solgăbirăescă". De toţi Discusiunea privitore Ia ajutorarea şcâlelor române
sunt în mare parte Unguri ardeleni, mulţămi, în numele Ligei culturale, cetă­ vor fi fost ICO—120, der nu „2000 de de dincoce.
de unde se esplică ura cu care scriu ţenilor, cari pe-o vreme atât de rea au omeni fără deosebire de naţionalitate", Am (Ţ > că vom reveni la interpela­
s
asupra Românilor, timbrând aduna­ venit în număr aşa de mare la meeting. cum a scris „Egyetertes". La banchet n’au rea, ce a adresat-o în camera română în
rea dela 3 (15) Maiu 1848, că a Meetingul s’a sfârşit în cea mai bună or­ putut fi mai multe persone decâte 40—50, şedinţa dela 28 Aprilie st. v. d-1 Take Io-
stat în serviciul tirăniei şi al ne­ dine la 5 bre d. a. între cari mulţi cismaşi, căci Baia nici nu nescu ministrului-preşedinte Sturdza. Inter­
credinţei. dispune de-o aşa localitate, unde trebue să pelarea, forte scurtă, e următorea:
Sera la 8 s’au ţinut două conferenţe mai fiă de reservă şi un spaţ neocupat,
Bravo Peciovicl. Cine se ne în­ „Cunosce d-1 prim-ministru urmările
veţe pe noi credinţă! la Ateneu asupra cestiunei naţionale. Pri- potrivit pentru de-a se pute ţesela pa­ „unor declaraţiunl, pe cari le-a făcut d-sa
muit conferenţiar, d-1 Ionel Grâdişteanu, a trioţii în cas de nevoiă.
„în sala Orfeu la 25 Septemvre 1894? Şi
arătat însemnătatea ce o are pentru Ro­ Deci aici Românii, afară de câţl-va „decă le cunosce, crede d-sa, că mai are
Serbarea de 3 Maiu în Bucurescî. mânia elementul român din Transilvania, primari, au lipsit dela tămbălău; mai bine „destulă autoritate, ca să potă sta în capul
cjicând: „Pier Românii din Transilvania, au rămas acasă şi s’au rugat părintelui ce­
„guvernului ?“
Deşi timpul a fost nefavorabil, totuşi pierim şi noi". Al doilea conferenţiar, d-1 resc, să trimită urgia sa asupra celor ce
Preşedintele consiliului, declarând că
cjiua de 3 (15) Maiă s’a serbat în Bucurescî Barbu-Bclavrancea arăta însemnătatea cjilei umblă cu minciuna, să ne răpescă odorele
e gata să răspundă îndată, d-1 Take Ionescu
în mod solemn. de 3 (15) Maifi, relevând luptele seculare nostre naţionale!
şi a desvoltat interpelarea. Vom marca pe
scurt mersul discuţiunei acesteia.
D-1 Talie Ionescu arată mai întâiă, că
mie, aşa după cum eu îmi interpretez bi­ va dura milione de ani. Der odată totuşi Nu poţi schimba, că sciu de-acum în urma faimei lăţite, că guvernul ungu­
blia, aici Raiul. va ajunge omenimea să-şi creeze prin pro­ Ce mic e-al tău aspect,
resc oferă şcolelor române din Braşov aju­
Să vecjl cum. gresul său un raiă, unde va fi fericirea de­ Deşi trăsnind şi omorînd tor din visteria statului şi ameninţă, că la
plină. De aceea fi optimist şi nu te îngropa Vrâi să-ţi câştigi respect!
Dumne4eu a făcut lumea în 7 dile, din contră liceul român din Braşov va fi
în negru pesimism, pentru pecatul strămo­
cu fiă-care efi următore creând lucruri mai închis, s’au născut temeri şi îngrijiri în si­
şesc. E o laşitate acesta. Străbunii noştri O, Dâmne, cât de josnic e
înalte. Intâiii lucrurile neînsufleţite, pămân­ nul Românilor dela noi. Citâză câte-va
au săvîrşit cea mai sublimă faptă din câte Consilium abeundi,
tul şi altele, apoi vietăţile şi în sfirşit fiinţa pasage dintr’un articul publicat în cestiu-
s’au făptuit vre-odată, şi-au dat fericirea Ce-1 dai ca un magnificus
cea mai desăvîrşită, pe om, căruia i-a dat nea acâsta în foia română din Arad şi
şi nemurirea — nu cum voia Luceafărul să Al lumei, lumen mundi!
de lăcaş Paradisul. Crearea femeii, te las apoi, pentru a dovedi, că este întemeiată
o jertfescă de dragul unei copile — ci
să o interpretezi după plac. Sâu alegi es- temerea celor dela noi, cetesce un act ofi­
pentru ca în Paradisul lor să nu mai fie Nu mi-i vedâ dorind ăst loc,
plicarea: Pe femeie a făcut’o mai la urmă, cial: Ordinul ministrului de culte şi instruc­
pomi opriţi. Adam acela, care a comis pă­ Din care mă trimiţi,
ergo e cea mai desăvîrşită făptură dumne- ţiune publică unguresc Wlassics nr. 1816
catul, a luat chinurile pământesc!, er Eva Căci nu-i acela Paradis,
cjeâscă, seu: Femeia e numai o copie, după din 18 Aprilie 1898 adresat Metropolitului
durerile mamei şi nu pentru fericirea lor, In care-s pomi opriţi!
bărbat, care rămâne originalul. Părerea din Sibiiu; îl cetesce în traducere română
ci a urmaşilor, cari îl blastămă. Adam e
mea, îmi dai voie, să nu ţi-o spun. nu în „copiă", cum s’a dis din erore în
pentru mine un Prometeu, e acela, care s’a Vreu liber să mă simt de tot
numărul nostru de Sâmbătă, unde l’am re­
Apoi omenii pă^ătuind, au fost. alun­ prins cu Dumnedeu, pe care Heine l’a Şi ori-ce opritore.
produs.
gaţi din Raih. descris răsvrâtitor şi consciu de sine, stri­ îmi schimbă ’ntregul Paradis
Mai departe d-1 Ionescu recunosce,
gând creatorului său : In chin şi’n închisore!
Dumnecjeu n’a vrut însă să nimicăscâ pe că nu se pot discuta în parlamentul român
cel mai iubit al său product, isgonindu-1 pe Ou spada’n foc, cerescul teu (Heine: Adam, der Erste) actele unui guvern strein; recunosce de-
pământ, ci a vrut să-l pedepsescă numai. Jandarm mi-l’ai trimis, asemenea, că pote de 20 — 30 de ani n’a
De aceea i-a luat omului vieţa şi Paradi­ Şi fără drept şi nemilos fost timp în care să fi fost aşa situaţiunea
sul, a dat însă omenimei traia vecinie şi M’ai scos din Paradis. lumei, încât cei mici să fi stat mai rău, de
„ingenium", amintirea Paradisului, pentru Dâr să-l lăsăm pe Adam să se răs- cum stau astădl. De aceea, dice, nu va în­
ca ast-fel însu-şl să-şi potă redobîndi prin In alte părţi lumescl eu plec vrătâscă, şi noi să ne căutăm de trâbă, ca trebuinţa un limbagiu, care să aducă umbră
munca şi cu sudorea feţii sale Raiul, pe De-acum cu Eva mea, âmenl paclnioî şi buni creştini! asupra desbaterilor camerei române; deşi
care atunci îl va sci preţui. Grea, precum Dâr c’am gustat al scirei măr ţVa urma.) încă ar putâ să fiă o cestiune internă faptul,
păcatul a fost greu, e şi pedepsa, căci ea Tu nu mai poţi schimba. că statul român datoresce o sumă bisericei