Page 23 - 1898-05
P. 23
Nr. 99 —1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.
S-lui Nicolae din Braşov şi e dator să-i că a promis guvernului maghiar să taie Serbii în contra şcolelor de maghia- 4) mai mult sentiment de jertfă şi
plătâseă după anume drepturi vechi şi subvenţia şcolelor române. risare. Ministrul unguresc de culte şi in filantropia pentru alinarea miseriei şi su
chrisove, pe cari acâstă biserică le are în D-1 Dim. Sturdza, prim-ministru, răs strucţiune publică Wlassics, ar voi să în ferinţelor altora;
contra statului român. Aceea ce’l dore, punde citând câte-va budgete din trecut, fiinţeze şi în oraşul Vârşeţ o şcolă ele 5) înfiinţarea de reuniuni de cumpă
c|iee, e „isvorul ordinului lui Wlassics, e de unde se vede, că subvenţia de 38,000 mentară ungurescă de stat. In scopul acesta tare şi culturale, fundarea institutelor de
credit şi de consum;
canalul, prin care a fost pus în cunoscinţă de lei era scrisă în budget pentru bise ica ministrul s’a adresat cătră magistratul
6) în lunile de vară, Iulie şi August,
ministrul Wlassics, ca să ia acea măsură S-lui Nicolae din Braşov şi că guvernul orăşenesc, cerând ca oraşul să ridice şcola
când lucrările câmpului sunt mai urgente,
în contra liceului român din Braşov . austro-ungar era în măsură să cunoscă totul pe spesele sale şi tot oraşul să îngrijâscă
u
partidele să nu mai fiă citate pe la jude
14
Aici interpelantul ci teză cealaltă scri- în ac'stă cestiune. şi de susţinerea ei. Acâstă „modestă pre- cătorii.
sore, ce ministrul Wlassics a adresat’o Me- D-1 Talte Ionescu ia cuvântul în ces- tensiune a ministrului a fost desbătută în Măsurile acestea propuse de vice-şpa-
tropolitului din Sibiiu înainte de ordinul tiune personală (d-1 Sturdza părăsesce banca adunarea orăşenâscă, ce s’a ţinut dilele nul comitatului Sabolciu, stau în diametral
său dela 18 Aprilie şi o comentâză cu ob- ministerială) susţinând ceea ce a afirmat acestea şi la care a luat parte şi fişpanul contrast cu spiritul sistemului de guver
servaţiunile sale. (Scrisorea acâsta aseme în interpelaţia sa. In ce privesee afirmarea, Palffy. A păţit’o însă cam prost d-1 mi nare, care consecuent tinde la întărirea
nea am reprodus’o în numărul nostru de că contele Kalnoky soia despre sumele dis nistru, căci afară de fişpanul, nu s’a aflat păreţilor despărţitori dintre classele sociale,
Sâmbătă 2 (14) Aprilie c.) Apoi arată cu tribuite la scole şi biserici, d-nul Ionescu în adunare nimenea, care să fi sprijinit ce naţionalităţi şi confesiuni, la îmbogăţirea
textul amintitei scrisori a ministrului ungu dice, că într’adevăr acesta scia, că s’a rerea ministrului. Ea a fost deci aprope unora şi sărăcirea altora, la persecutarea
resc, că după cum susţine acesta, situaţiu- dat ore-care sumă, însă nu sciea nici ce cu unanimitate de voturi respinsă, căci ce infinită a unora în contul altora etc.
nea de acli, ameninţător© pentru şcâlele sume se acârdă, nici cui. Acâsta a spus’o tăţenii Yârşeţului, cari în majoritate sunt
din Braşov, este a-se atribui de-o parte d-1 Sturdza. Vorbitorul, fiind ministru, a Sârbi, n’au mâncat ciuperci, ca pe bani Rgsboiul ispano-american.
informaţiunilor ce le-a primit guvernul un refusat să dea asemeni informaţii. încheind proprii să înfiinţeze şcole pentru maghia-
guresc din discursul d-lui Sturdza ţinut la constată, că d-1 Sturdza n’a răspuns nimic risarea fiilor lor. Acâstă demnă atitudine a Escadra spaniolă la Cuba.
Orfeu în 1894, de altă parte „notei afirma la interpelarea sa. Acesta nu însemnâză a Sârbilor din Vârşeţ nu mai are lipsă de Americanii n’au scăpat de ceea-ce
tive cu indicarea sumei , ce pretinde d-1 răspunde, ci se chiamă a fi inconscient. comentar.
44
s’au temut mai tare. Escadra spaniolă de
Wlassics, că „guvernul român a dat’o gu Vorbesce apoi d-1 Delavrancea în ces Ştefan cel Mare la Rahova. Ministrul sub conducerea admiralului Cervera — după
14
vernului unguresc pe cale diplomatică . In tiune personală, combătând aspru pe d-1 cultelor din Bomânia a comandat la pic cum se telegrafâză din Madrid — a ajuns
fine declară, că nu va face comentariile Sturdza şi dicând între altele, că contele torul român Obedcanu un mare tablou, re- pe căi necunoscute şi c’o rapiditate mare
faptelor espuse, ci le lasă în apreţiarea Kalnoky a vorbit în 1894 de cifra de
presentând pe Ştefan cel Mare la Rahova. în apele insulei Cuba. Admiralul Cervera
Camerei. 100,000 lei, pe când d-1 Sturdza a afirmat Acest tablou, va fi terminat pentru exposi a făcut cu flota sa acest drum printr’o tac
D-1 Dini. Sturdza, preşedintele Consi la Orfeu, că guvernul conservator împarte ţia din Paris din 1900 şi va fi destinat tică recunoscută din tote părţile, sciind să
liului, elice, că atacurile contra d-sale nu şcolelor şi bisericilor de dincoce 300,000 pentru universitatea din Iaşi. încunjure orl-ce întâlnire cu corăbiile de
încetâză; ac}i e atacat de cătră aceia, cari de lei. spionagiii americane.
îi sunt adversari naturali, şi aceste atacuri Reapare în sală ministrul-preşedinte Catastrofă. Din Salonic se anunţă, Acestă manevră reuşită a Spaniolilor
nu-1 pot supăra. şi cere cuvântul. (Delavrancea se depăr- că satul Ossenova situat pe o costă a a schimbat cu desăvârşire situaţia, garan
D-1 Take Ionescu a venit cu două tezâ împreună cu mulţi membri ai- opo- muntelui „Despota la o înălţime de 1000 tând avantigii netăgăduite puterilor armate
14
documente. Vorbitorul nu pote garanta siţiei.) de metri, a fost cu totul distrus de o pră de pe uscat şi mare ale Spaniei.
esactitatea lor; le ia aşa cum sunt. Unul D-1 Dim. Sturdza dice, că s’a dat un buşire de pământ. La pola muntelui s’a Sub scutul forturilor dela Havanna
din documente face istoricul situaţiei ma asalt în contra sa şi causa e tot înfrânge format pe neaşteptate o prăpastie, în fun Spaniolii vor pute să ia cu bune speranţe
teriale a liceului român din Braşov, care rea la alegerile dela Ploeştî. Declară, că dul căreia au dispărut 28 de clădiri cu
lupta cu escadra admiralului Sampson.
istoric este un estras din istoria Transil e o pură invenţia, o minciună afirmaţiunea, locuitorii lor; 113 persone, în mare parte
Havanna e fortificată după cerinţele
vaniei de Bariţiu şi din discursurile d-lui că ar fi comunicat fiă guvernului unguresc, femei cu copii, au căcjnt victime catas moderne, tunurile ei, ce bat în depărtări
Maiorescu rostite în 1875. Când o cestiune fiă celui austriac informaţiunl privitor© la trofei.
mari, sunt forte periculose pentru corăbiile
importantă ca acesta se discută în parla subvenţiile acordate de vre-un guvern ro Nebunit de întristare. In comuna Ohi- americane, făcând astfel, ca Spaniolii să
ment, ea nu pote rămâne secretă. Legea mân şcolelor române de peste munţi. şineu s’a petrecut clilele acestea o scenă nu fiă restrînşi numai la defensivă, ci să
votată de parlamentul român în 1875 pen D-nul Marghiloman spune, că faţă cu sguduitore. Anume locuitorului de-acolo Pe încâpă chiar ofensiva.
tru subvenţiunea gimnasiului din Braşov a faptele, ce s’au afirmat, d-1 Sturdza trebue tru Costan, om cu moşiă, i-a murit o fiică
motivat ordonanţa guvernului ungar, prin să câră esplicaţiunl guvernului maghiar. a sa, care era fată mare. Perderea acesta Asediarea Cubei.
care se interzice scolelor şi bisericelor
D-1 Sturdza declară, că n’a esaminat, a întristat pe părinţi nespus de mult. La Din Key-West se telegrafâză cu data
primirea de subvenţii dela state esterne.
dâcă documentele d-lui T. Ionescu sunt înmormântarea tinerei fete s’a presentat de 15 Maiii, că Vinerea trecută Americanii
Dela 1876 pănă la discursul d-sale dela
autentice. S’a apărat de învinuirile, ce ’i lume multă, der când preotul începu să au încercat o nouă debarcare pe ţărm la
Orfeu din 1894 guvernul unguresc a cre- Cienfuegos. S’a născut o luptă înverşunată
s’au adus şi n’are nevoiă de esplicaţiunl. facă prohodul, nenorocitul tată năvăli asu
dut, — dise d. T. Ionescu — că au încetat pra mulţimei eu o cosă în mână. Preotul între Americani şi Spanioli. Cei din urmă,
*
subvenţiile, şi cumcă n’a fost aşa a aflat voi să 1 liniştâscă, der fără succes. El deşi cu pierderi mari, au silit corăbiile ame
numai din acel discurs. Vorbitorul dice, că In Senat d-1 P. Grădişteanu a interpe smulse preotului cartea din mână, er po ricane să se retragă.
a recetit discursul său şi contestă acesta. lat pe ministrul-preşedinte în aceeaşi ces porul înspăimântat începu să se împrăscie Corăbiile americane începuseră să bom
Cetesce declaraţiile contelui Kalnoky din tiune, dicând, că d-1 Sturdza trebue să fugind. Soţia şi socrâ-sa îşi încordară tâte bardeze din nou Cardenas şi pe când focul
delegaţiunl, făcute la 1894, în care contele câră satisfacţiă pentru afirmarea ministrului puterile, ca să-l reţină, el le ataca cu cosa de tunuri era mai viu, inimicul a încercat
elicea, că guvernul român a dat desluşiri unguresc Wlassics, că guvernul român i-a aplicându-le vre-o 16 lovituri. Femeile că- să debareheze ostaşi pe ţărm. Spaniolii s’au
precise guvernului din Viena, că o sumă dat în privinţa subvenţiunei o „notă afir clură la pământ scăldate în sânge, er ne luptat vitejesce contra Americanilor şi li-au
14
ore-care din budgetul preliminat pentru mativă cu indicarea sumei ; căci cum s’ar norocitul tată, care din întristare nebunise, împiedecat orl-ce succes. Ei au zădărnicit
şcolele şi bisericile române din streinătate pute găsi un guvern român, care să facă o luă la fugă. A fost prins însă şi internat tot-odată şi debarcarea Americanilor la
s’a distribuit scolelor şi bisericelor din Tran o asemenea trădare? în casa alienaţilor din Budapeşta. Nevastă- Bancone, unde aceştia au suferit pierderi
silvania, dâr numai acelora, cari altfel ar D-1 Dim. Sturdza spune, că nu scie
sa şi socră-sa sunt în agoniă. însemnate.
urma să fie închise. încă positiv, dâcă nota ministrului Wlassics
Are o dovadă certă, că în special sub e autentică. Chiar decă ministrul unguresc Broderia p9 de timpul lui Alexandru Spaniolii la Filipine.
ar fi făcut o ast-fel de aserţiune, nu trebue, cel Bun. „Czern. Ztg.“ scrie: D-1 proto-
venţiunea dată gimnasiului român din Bra Cinci corăbii spaniole, încărcate cu
dice, să se facă din acesta o cestiune de presviter Vasile Tomiuc din Rădăuţi a pre
şov a fost discutată în parlamentul român trupe şi muniţie, au plecat cătră insulele
şi s’a votat şi o lege despre ea, care s’a stat. Senatul vrâ un certificat dela minis sentat comisiunei pentru susţinerea monu Filipine, ca să isgonâscă de acolo pe Ame
publicat in „Monitor . Der s’a vorbit de trul unguresc, ca să-l crâdă pe d-sa? mentelor vechi de artă şi architectură, fo ricani. Pentru acâsta espediţie s’a dat or
44
ea şi la 1860 într’un act al soborului din Terminând, primul-ministru spune, că tografia unei broderii din biserica Rădău din de a-se înfiinţa 5 batalion© nouă.
ţilor, care representă înmormântarea lui
Transilvania, prin care Metropolitul Şa- nu e de demnitatea statului român, să dea
guna s’a adresat la guvernul român, ară subvenţii şcolei din Braşov. Statul român Christos. Acesta este un dar al înfiinţăto-
tând originea subvenţiunei bisericei S.-lui plătesce acelei şcole o rentă, pe care i-o rului bisericei, al principelui Moldovei
Nicolae din Braşov. datoresce; pentru-eă însă legea ungară o- Alexandru cel Bun (1401 —1435). Raportorul f
Biserica S-lui Nicolae din Braşov încă presce, ca şcolele române să primescă bani s’a îngrijit în mod demn de recunoscinţă Anna Munteanu născ Albini, ca soţiă,
de pe la 1584 a fost dotată de cătră Dom dela un stat strein, va face ca renta să se de păstrarea sigură a acestui obiect, care Alexandru, Helena, Anna, Polixena şi Liviu
pănă acum — durere — a fost desconsi
nul Moldovei Petru şi mai în urmă de trimită oficial prin guvernul ungar.
derat, aşedându-1 în un dulap special. Mai Munteanu, ca fii şi fice, Iuliu şi Aurel Mun
Vodă Brancoveanul la sfârşitul secuiului D-1 P. Grădişteanu se declara mul- departe a presentat fotografia clopotniţei teanu, ca fraţi, şi alţi numeroşi consâgenl,
al 17-lea, şi de mulţi alţi domni do ai am ţămit cu răspunsul ministrului-preşedinte.
Rădăuţilor. cu inimă frântă de durere anunţă înce
belor ţâri, cu moşii, cu vii, cu păşuni şi
Concert. Musica orăşenâscă va con tarea din viâţă a iubitului şi mult regreta
cu bani. De-aeolo se trage subvenţia acor tului soţ, frate şi consângân
SOIRILE DILEI. certa Joi la 4 ore d. a. în pavilionul dela
dată de guvernul român, pe care acesta o
datoresce pentru moşii, păşuni şi alte casa de tir (Schiitzenhaus). Intrarea 30 cr. Âugustin de Munteanu,
— b (17) MaiU.
drepturi, cari cu timpul au fost luate îna advocat, cavaler al ordului Francisc Iosif, mem
11
bru fundator al „Asociaţiunei Transilvane şi
poi şi înstreinate. Regele Carol la Petersburg. „Neuc Ir. Propuneri în contra socialismului. preşedinte la despărţemetul Deeş, membru în
a
Presse primesce din BucurescI scirea, că
Revenind la discursul său dela Orfeu, In congregaţia din urmă a comitatu congrrgaţiunea comitatensă, membru în con-
Maj. Sa regele Carol va pleca la Peters
ce
vorbitorul (p > că acolo n’a afirmat nin.ic, lui Sabolciu, vice-spanul acelui comitat a gregaţiunea admininistratensă, suprem
burg pe la sfîrşitul lui Iunie şi va fi în fisc oreşenesc, etc. etc.
a (arătat numai, cum contele Kalnoky propus următorele remedii pentru parali-
soţit de preşedintele consiliului de miniştri, întâmplată după un morb scurt în 2/14
avea cunoscinţă, că guvernul conservator sarea socialismului:
precum şi de o numărosă suită militară.
român subvenţionâză şcolele şi bisericele 1) slăbirea păreţHor despărţitori dintre Maiii a. c. la 10 ore sâra în anul al 57 lea
române ameninţate de a fi închise din lipsa România la exposiţia din Paris. D-1 classele sociale, naţionalităţi şi confesiuni; al vieţii sale.
de fonduri. Incheiă 4' ® Î! că d-1 T. Jo- P. Foni, preşedintele Academiei Române, 2) controlarea şi esecutarea cât mai înmormântarea scumpului defunct se
n(
c
nescu nici nu i a făcut reputaţiunea, nici profesor la Universitatea din Iaşi, senator conscienţiâsă a disposiţiunilor legei privi va săvîrşi în 4/16 Maiii a c. la 3 ore d. a.
n’are să i-o strice. şi fost ministru, a fost numit comisar ge tor© la instrucţiunea şi la îngrijirea gra Fiă-i ţărîna uşâră şi memoria bine
tuită a bolnavilor săraci;
Se cere închiderea discuţiunei, în neral al guvernului pentru participarea cuvântată.
3) înfiinţarea din partea statului ori
contra căreia vorbe^ce d-1 N. Fleva dicând, României la exposiţia universală din Paris a societăţii de institute pentru asigurarea D e ş i ti, 3/15 Maiii 1898.
■că guvernul nu a răspuns la acusaţiunea, la 1900. vieţii şi pensionarea muncitorilor;
