Page 25 - 1898-05
P. 25
REDACŢIUNEA, w gazeta u iese în fiecare ţi.
Administraţiuiiea şi Tipografia. Abonameule pentru Aistro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe sise luni
6 fi-, po trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii do Duminecă 2 fl. po an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, po şese
INSERATE so primesc la AD- luni 20 fr., po trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii do Duminecă 8 franoT.
următorole Birouri da anunclurl: Se prenumeră la t<5te ofi-
In Viena: M. Dukes Naehf. ciele poştale din întru şi din
Max Augenfald & Emarlch Lasner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrioh Sohalok. Rudolf Mossa. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppellks Naehf. Anten Oppelik. &
In Budapesta: A. V. Goldber- Adnunistruţtunea, Piaţa maro,
gar, Ekstein Bornat. In Ham- Tdrgul Inului Nr. 30, otagiu
burg.- Marolyl 4. Llabmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şiso
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., po troi luni 2 fl. 50 cr.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu. dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu ^ ZfcT ”CT l 12 fi., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese lu’ i 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v a. siu 15 bani. — Atăt abo
namentele cftt şi inserţiunile
RECLAME pe pagina a 3.a o sunt a so plăti înainte.
seria 10 cr. siu 30 bani.
Creditul de 30 de milione. anul trecut şi acum vine deodată cu S’a întâmplat de astă-dată, ca 3 (15) ei. Oa să se pună vârf la tote ordinele şi
pretensiunea. Haiti se cadă tocmai Dumineca şi credeam ameninţările, s’au trimis la Blaşiii două
Ceea-ce s’a petrecut în şedinţa Ori-ce s’ar cjice, der acest mod cu drept cuvânt, că cu atât mai mult ser companii din regimentul de infanteria nr.
de Luni în sînul cotnisiunei pentru de procedere nu este nici decum de viciul divin, ce se va facă în biserică, va 82, un escadron de husari şi 63 de gen-
armată a delegaţiunei ungare ilus- natură a deştepta încredere în eser- fi amăsurat serbărei marelui eveniment în darmi, miliţia stând sub comanda unui lo-
tiAză In mod fdrte viu starea de acjî citarea neştirbită a dreptului budge- vieţa poporului nostru, care s’a petrecut cotenent-colonel.
a dualismului şi a constituţionalis tar diD partea delegaţiunilor. Ce înainte cu 50 de anî în incinta catedralei *
mului din monarchia nostră. constituţionalism mai pbte fi acesta, din Blaşiii şi pe teritoriul şi câmpul aces Aceleaşi măsuri teroristice s’au luat
Este o adevărată fatalitate pen când în urma unor împărtăşiri în tui orăşel. Der, precum aflăm, la Blaşiii s’a pretutindenea în ţinuturile locuite de Ro
tru dualism, că instituţia delegaţiu- comisiunea alesă de delegaţiunî, se celebrat s. liturgiă simplu, ca în orî-ce mâni. Culmea terorismului însă s’a eserciat
nilor devine din an în an tot mai presentăză nisce cereri de credit Duminecă, fără rugăciuni de amvon, fără asupra archierailor noştri înşi-şi. Aflăm, că
neînţelesă, mai neînsemnată şi mai atât de maxi delegaţiunilor şi acestea parastas şi fără amintiri şi cetanii de morţi ? toţi episcopii noştri au fost provocaţi să
nepopulară. Şi este tot-odată o fa le votăză cu ochii închişi fără să Archiepiscopul şi Metropolitul n’a servit în dea circulare în contra serbărei amintire!
talitate pentru constituţionalismul scie ce şi pentru-ce voteză? biserică, precum se credea, der a asistat la clilei de 3 (15) Maiii în biserici. Un astfel
acestei monarchii dualiste, că dele- A(ţi sunt 30 de milione ce se liturgiă. Un raport al foilor unguresc! spune, de circular s’a trimis şi de cătră Metropo
gaţiunile, ca instituţie de control pretind, la anul vor fi îndoit mai că în tot timpul s. liturgii Metropolitul a litul din Blaşiu protopopilor din archidie-
asupra afacerilor comune şi a bud mult, mai ales, că vine la rend şi stat în altar. cesă, împărtăşindu-le ordinul ministrului.
getului lor, devin din an în an tot pentru Austro-Ungariaproblema spo- Tinerimea română şcolară a fost la E cunoscut pănă adi textul circulare
mai mult o simplă maşină de vo rirei flotei sale. Unde vom ajunge biserică, ca în totă Dumineca, der n’a cân lor episcopului din Gherla (ce l’am publi
tare. pe calea acăsta? Absolutismul n’ar tat în cor, ca altă-dată. cat deja), apoi a circularei episcopului gr.
Caşul despre care vorbim este fi avut cutezarea de a ridica deodată Foile ungurescl au mai adus scirea, cat. din Oradea-mare şi a Metropolitului
cu atât mai grav, cu cât se trac- pretensiunî atât de colosale. că ’i s’a intercjis tinerimei şcolare de-a eşi dela Sibiiu.
0
ua
teză de estra-ordinare sarcini, C9 din Şi cu tote astea este sigur, că pe strade în cfl d Duminecă. Acâsta Semne de tot triste şi durerose ale vre-
nou se încarcă pe neaşteptate în spi creditul suplementar de 30 de mi- este adevărat; der nu numai tinerimea şco milor de umilire, ce le străbatem.
narea contribuabililor. E vorba de lione, cerut de guvernul comun, va lară, ci nici preoţii şi profesorii nu s’au
creditul suplementar de 30 de mi- fi votat de majoritatea delegaţiunei văcjut pe stradă, seu în loc public; nici
libDe, ce-1 cere guvernul comun. ungare, ori cât de mult s’ar opune chiar a doua di, Luni, nu s’au arătat; chiar Persecuţii pentru 3 (15) Maiu.
Ministrul de resboiu şi ministrul membri oposiţionalî, cari sunt însă şi Casina Română a fost golă.
comun de finanţe au făcut în nu puţini la număr. Aşa de mare a fost presiunea şi te Nicî-odată sistemul spionagiului pus la
mita comisiune împărtăşiri pentru Nici nu pdte fi îndoială despre rorismul, ce s’a esercitat asupra Blăşeni- cale de guvernul unguresc nu s’a valorat atât
motivarea acestei cereri. S’a decis acăsta. Banffy cu tdtă câta lui de lor, şi şi de astă-dată cuvântul de spaimă de tare, ca în diua de 3 (15) Maih a aces
tui 'an. Pretutindeni s’au luat cele mai
înse, ca împărtăşirile făcute se fiă mameluci are o problemă, care tre a fost periculul, de-a nu se închide gim-
ţinute în secret şi astfel nici chiar bue să şi-o împlinăsca, decă vreu să nasiul. aspre măsuri de-a spiona mişcările Româ
plenul delegaţiunilor nu va afla pen se bucure şi mai departe de lumea Precum am mai amintit în revista de nilor şi din mai multe părţi avem informa-
tru ce i-se cere se voteze acele multe albă a cârmuitorilor. încolo pot să-şî eri, fisolgăbirăul a interclis cercetarea loca ţiuni sigure, că chiar şi în biserici Românii
milione, cu atât mai puţin vor afla continue nestinghiriţî politica lor de lurilor publice dela 11 ore din nopte în au fost spionaţi Dumineca trecută prin
înse atunci contribuabilii pentru-ce maghiarisare, de terorisare şi de pri colo. El a chiămat încă Sâmbătă pe toţi detectivi de-ai poliţiei secrete.
trebue se le plătescă. gonire înăuntru. otelierii şi birtaşii din Blaşiii la dânsul şi Urmarea este, că din nou s’a mânat
0
Numai atâta a resuflat, că aceste Der un lucru li-se cere necon li-a dat poruncă, ca trei chl de-a rândul, apa pe mora spionilor şi denuncianţilor de
80 de milibne s’au şi cheltuit în cea diţionat: se voteze pe nevecjute şi Sâmbătă, Duminecă şi Luni, să închidă lo tot felul, cari, în lipsa de alte informaţiunî,
mai mare parte pentru cele ce s’au pe neaucjite ceea ce li-se cere din calurile lor la 11 ore sâra, căci la din con au început să grămădescă colonele foilor
procurat şi pentru pregătirile ce s’au partea miniştrilor comuni dc es- tră vor fi aspru pedepsiţi. Der etă ce s’a ungurescl cu minciuni şi soiri de sensaţiă.
făcut pe sema armatei şi în scop terne, de răsboiu şi de finanţe. întâmplat: Sâmbătă sera se adunară Ro Numai acestui general sistem de spionagiu
w
de apărare. mânii la „Univers la o sâră de cunos- aplicat faţă de Români este a-se atribui,
Aceste cheltuelî s’au făcut, pe cinţă, cum se dice. La 11 ore li-s’a spus, că foile unguresc! aduc colone întregi de
cum se asigură, pe timpul isbucni- 3 (15) Maiu şi terorismul că trebue să părăsescă localul. Tot acolo raporturi telegrafice despre serbarea dilei
rei răsboiului greco-turcesc, când era se afla însă fisolgăbirăul cu oficerii, cari de 3 (15) Maiti în tote unghiurile ţerii lo
aşa mare temerea de-o conflagra- unguresc. au rămas în restaurant şi au petrecut acolo cuite de Români.
ţiune în jPeninsula-balcanieă. Guver Cât de mare terorism s’a eserciat din cu musica pănă la 2 ore noptea. Aseme E de prevăclut, că denunciările puse
nul comun a cheltuit milibnele în partea stâpânirei, ca să se împedece ser nea s’a întâmplat şi în clilele următore. la cale din acest incident vor servi auto
tăcere, n’a conchiămat delegaţiunile barea dilei de 3 (15) Mafii, se pote vede Din tota acestea se vede lămurit, în rităţilor ungurescl, ca un pretext bine venit
în sesiune estra-ordinară, ba a tăcut mai bine din cele ce s’au petrecut în diua ce grad s’a esercitat presiunea şi teroris pentru de-a porni nouă persecuţii în contra
chiar şi în sesiunea ordinară din acesta în Blaşiii. mul din partea stăpânirei şi a organelor Românilor. începutul vedem, că s’a şi făcut
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ Oeea-ce n’a putut da natura în desăvîrşire, Fumul e luat ca pars pro toto, având să parfum şi cari au lipsă de un joc atât de
u
a creat mâna omenescă, făcând din acest stea ca representant al tuturor invenţiuni- puternic, ca cele din „Casină , pentru-ca
loc adevăratul Paradis pământesc. Unde lor moderne, şi l’am ales pentru-că dela să le mai irite nervii cei tociţi şi să-i
Scrisori din Italia. stânca golaşe a muntelui producea monoto Lucerna pănă la Nizza fumul sutelor de scbtă din apatia şi blazarea în care o duc;
nie vederii, adi zac vilele cele mai frumose, tunele îţi insuflă mai mult respect. nicăiri nu întâlnescl, ca aici, pe egoistul
Nenumitei prietine.
nisce cap d’opere architectonice, în mijlo Să-ţi închipuesci acestă eră împărţită materialist şi pe scăpătatul desnădăjduit;
IY.
cul parcurilor celor mai bogate. Tot ce spi în două părţi. Pe una stă scris anul 1898, nicăiri nu sunt atâţia tineri bătrâni şi bă
întâia eră de fam,. ritul omenesc a putut inventa, ca să uşu ca cel din urmă punct la care am ajuns, trâne tinere, ca în Monte-Oarlo.
-• St. Gotthard, Milano, Genova. Riviera, Monte- reze traiul, e aplicat aici. Teatrul din şi pe care am percurs’o prin Milano şi Şi întreg Monte-Oarlo, totă lumea
Carlo, Nizza. — Monte-Oarlo e tot atât de vestit, ca şi cele Genua, er pe cealaltă parte închipuesce-ţi adunată aici de peste nouă mări şi nouă
(Urmare.) mai mari teatre ale lumii; picturile din ca- drept titulă cuvintele: „fin de siecle“. Nu ţări, alergă acolo, unde Palmierii sunt mai
Dâcă percurgi Riviera ai la stânga, sină sunt esecutate de măeştrii de primul cunosc nici o combinaţie de vorbe atât de umbroşi, unde ficusii sunt mai înalţi, unde
une-ori în apropiere de un stânjen abia, rang. La tot pasul să deşchide vederii o puţine, care să esprirae atât de mult, ca parcurile sunt mai îmbătătore — la Ca-
privelisce nouă, surprincjătore, la tot pasul acest „/w de siecle“. Totă goliciunea vieţei sină. Intri numai ca se vedi cum să jocă,
marea, er la drepta se înşiră pe deluri zi
dite locurile vestite de cură San-Remo, te îmbată parfumul altor flori şi nicăiri, ca fără idealuri, de adi, se cuprinde în vor să audi musică, căci intrarea e liberă. Der
aici, nu autjl atâta musică. bele acestea, şi nicăiri nu cred, că vei găsi cu litere nevădute stă scris pe pomposul
Mentone şi alte multe, ale căror nume nu
u
le mai ţin minte. La Yentimiglia păşesc! Şi în mijlocul, oraşului stă „Casina , representanţi mai desăvîrşiţi de ai lor, de frontispiciu: r Lasciate ogni speranm, voi
u
pe terenul principatului Monaco, a celui ca şi un demon în Paradis. Er femeia ni cât la Monte-Cârlo. che’ntrate! Intrarea eliberă, der când eşi,
mai fericit stat din lume, şi după câte-va căiri nu e atât de mult Eva, decât în Aici e locul, unde omul obosit de eşti şi mai liber... de parale.
minute trenul să opresce la Monte-Oarlo, Monte-Oarlo... viaţa cea anevoiosă şi agitată, pe care am Tote nâmurile de omeni sunt adunate
cel mai splendid punct de pe întregă Am numit „era de fum“ vremea în întâlnit’o pe galeria Vittorio Emanuele, aici. Printre elegantele vorbe francese
Riviera. care vieţuim, pentru-ca să o pot caracte- vine să se recreeze, să-şi petrâcă. Aici afli audi „o yes“-ul caracteristic al Englesilor
Natura a fost darnică ca nicăiri aici risa în contrast cu eele-lalte ere, despre cele mai tipice figuri de enervaţi, cărora şi Americanilor; printre cuvintele sonore
cu bogăţiile ei şi cu peisagele romantice. care îţi voiţi vorbi, printr’un singur cuvânt. la tot pasul le trebue altă musică şi alt ale Italianului aucjl sîsăitorea polonă sâu
