Page 26 - 1898-05

Pa gin i 2. GAZETA TRANSLVANIEI Nr. 100—1898.

deja cu vrednicul preot român din Doştat Der la Oradea-mare ce a fost? Der abia decă s’ar fi putut încunjura, când resultat, şi Serbia ori Bulgaria ar voi totuşi
în comitatul Albei-inferiore, loan Albon, la Haţeg, Alba-lulia, Sibiiu, Beiuş etc? Tot acest credit suplementar l’ar fi cerut gu­ să provoce încurcături răsboinice, în acest
fost înainte preot în Velcheriu. Acest preot aşa ca la Braşov şi Blaşiu. Ba unele vernul în ast-fel de timp, când nu s’ar fi cas aceea dintre puteri, la a căreia sferă
a fost escortat Luni sera în 4 (.16) Maiu de dintre foile şoviniste sciu să spună, că la putut încunjura un efect stricăcios. de interese aparţine turburătorul ordinei,
trei gendarmî la Alba-lulia, unde a fost Alba-lulia „Valahii au silit pe bietul lăutar Hegediis S., spriginind declaraţiile lui are dreptul de a interveni cu puterea ar­
arestat peste nopte, er în diua următore a Kolca să cânte cu mujica lui cântece va­ Banffy cjise, că cele spuse de ministrul co­ mată pe cheltuiala statului respectiv.
fost dus între baionetele gendarmilor prin lahe, pe care le au ascultat cu capul des­ mun şi de ministrul-preşedinte sunt de aşa Acest pact a fost comunicat Germa­
târg, spre mai marea mâhnire a poporului şi coperit, cântând şi ei în cor revoluţionarul natură, încât motiveză sumele cheltuite. niei în totă estensiunea sa; Italiei încă ’i
între batjocurile canaliei de pe strade, la tri­ Deşteaptă-te Române". Er ca pupăză pe Propune apoi, ca guvernul să recunoscă, s’a comunicat, însă numai cu escepţiunea
bunal, fiind acusat, că ar fi comis delictul de colac, foile unguresc! îşi îndopă cetitorii că acâstă procedură lovesce în dreptul de punctului privitor la Albania.
„agitaţiune“ în biserică. cu minciuna, că tinerimea dela Beiuş a a stabili budget, însă a desvălit în faţa
Imediat după publicarea tex­
Ya să dică acâstă revoltătore insultâ făcut o mare demonstraţiă, şi acesta o spun subcomisiunei acele împrejurări forţate şi tului acestui pact în „Frankfurter
şi batjocură ’i s’a făcut preotului român de sigur numai cu scopul infernal de-a urgente, din a căror causă s’a decis, în in­ Ztg.“, atât dela Viena, cât şi dela
înainte de a fi fost măcar ascultat. Ajunge atrage luarea aminte a straşnicului Wlas- teresul bine priceput al monarchiei, a primi Berlin s’au trimis telegrame ofioibse,
un pretext, fiă de sorginte ori <jât de mi- sics asupra şcolelor românesc! de acolo acest credit. prin car! se declară, că totul este o
u
şelâscă, pentru-ca gendarmii să comită ase­ „Peşti Naplo scrie, că tot aşa s’a în­ După-ce luară cuvântul contele Keg- născocire şi că menţionatul pact nu
menea fapte cu preoţii români. tâmplat şi în comunele românescl din Câm­ levich, Horanszky, Rado, Banffy şi Miklos esistă nici în forma comunicată de
pia Ardealului. Odon — preşedintele Pulszky a pus la
„Fr. Ztg.“, nici în altă formă, nici
Etă der, că pe când mai ieri pressa opo- vot primirea creditului şi majoritatea Va verbal, nici în scris. Dâcă s’ar da
3 (15) Maiu şi pressa maghiară. siţională şi budegetivoră ungurescă ne sa- primit. deplin crecjement acestor deaminţirî,
tirisa scriind, că Românii ar fi rămas cu *
Numai ieri pressa maghiară jubila, că atunci ar urma, că pbte se ese de
totul pasivi şi nesimţitoi’î faţă de me­ Intregă pressa ungurâscă, oposiţională unde-va fum şi fără a esistă foc,
serbarea momorabilei cjile de 3 (15) Maifi
moria marei dile a redeşteptărei nostre chiar şi unele foi guvernamentale, nu e mul- ceea ce înse proverbul român nu
1848 a făcut un „fiasoo" şi cu nebună bu­
naţionale, adi însăşi ea vine şi constată, ţămită de loc cu primirea acestui credit. Cea
curie vestia în lume şi ţâră, că la Blaşifi admite.
că diua de 3 (15) Maifi a fost serbată în mai mare parte din acestă pressă o combat
nu s’a făcut nimic de Domne ajută, din
tote părţile locuite de Români. Serbarea pe tema, că nu stăm în faţa unui răsboifi pe
causă, că „fisolgăbirăul de acolo a sciut, Neutralitatea României. „Moni­
acâsta însă o presentă în colori cu totul continentul european, ci adi ameninţă mai
prin miliţie şi gendarmî, să înăbuşe orî-ce torul Oficial" publică următorele: In urma
false, vrând cu orî-ce preţ s’o reducă la mult răsbbiele pe mare; mouarchia nbstră
fel de manifestaţiă. u comunicărilor primite dela guvernele Re-
demonstraţii pe strade şi la alte bazaconii însă nefiind putere maritimă, n’are nici
După 24 de bre însă părerea acestei clocite în creerul bolnav al raporturilor şi causă de a-se impacienta şi de-a vota cre­ publicei Statelor Unite ale Americei de
presse, — care se hrănesce din scandal şi scribilor veninoşi dela acestă pressă. dite estra-ordinare atât de mari, tocmai Nord şi a Regatului Spaniei, se publică
din cele mai isbitore mistificaţii—s’a schim­ Altfel nici nu pot scrie, căci ura şi acum, când situaţia ei financiară nu este următorea declaraţiune, aprobată de M. S.
bat. Ea bucină urbi et orbi, că cu tote fanatismul lor le au întunecat mintea şi le-au din cele strălucite. Regele:
măsurile luate de organele guvernului în atrofiat simţul adevărului. Ungurii sunt supăraţi mai ales din „Guvernul M. S. Regelui României
tote ţinuturile locuite de Români, totuşi „aduce la cunoscinţa tuturor, că el va ob-
causă, că ei nu sunt întrebaţi în cestiunl
„Valahii au serbat pretutindeni pe 3 (15) atât de grave şi că acest credit de 30 mi­ „serva cea mai sti’ictă neutraliitate pe tim-
Mafii, jubileul de 50 de ani al acelei dile, Tratările pentru pact se continuă. „pul răsboiului dintre Spania şi Statele-
lione este numai o anticipare a creditelor
când ei în adunarea dela Blaşiă au rupt’o Nesfîrşita melodiă se cântă mai departe, Unite ale Americei de Nord.
cu Ungaria şi ca inimici s’au sculat contra cjice „Bud. Tagbl.". Astădl au conferit din mari în viitor — dor nu de gâba în cer­ „Guvernul M. S. Regelui aduce în
curile militare se vorbesce mereu numai
Maghiarilor" („Bud. Hirlap" dela 17 Maiă.) nou asupra problemei pactului miniştrii despre pusei, tunuri, corăbii de răsboifi şi „deosebi aminte cu acestă ocasiune tutu-
preşedinţi Thun şi BanfFy, şi miniştrii de „ror cetăţenilor Regatului că, oonform de-
Foile unguresc!, fără deosebire de căi ferate strategice. Lor nu le trebue de
finanţe Kaizl şi Lukacs, der se pare că „claraţiunei de mai sus, ei trebue să se
colore politică spun, că Românii au de­ acestea, ei au nevoie de „consolidare in-
n’au ajuns nici măcar cu un pas mai de­ „abţie de orî-ce acţiune, ce ar pute fi con­
monstrat în acâstă di contra Ungurilor „în terioră" şi de întărire „pe terenul eco­
parte înainte. Atâta e sigur, că tratările siderată ca ostilă unuia din Statele beli­
14
biserici şi prin banchete . nomic".
verbale între deputaţiunile cvotei vor ră­ gerante, şi că anume le este interdis prin
Ele sciu să ne spună, de pildă, că la
mână fără resultat. Ce va face guvernul „lege a-se înrola sub ori ce titlu în arma-
Blaşiii a fost un mare banchet şi o „adu­ după-ce nici de astă-dată nu se vor pute Pact între Austro-Ungaria şi Rusia?
nare secretă“ şi, minunea minunilor „Valahii" „tele lor, precum nu le este iertat de a
uni asupra cvotei, este un secret. De sigur I „contribui Ia înarmarea sâu la echipamen­
au cutezat „se încoroneze statua lui Bărnutiu Piarul „Frankfurter Zeitung“
a
va trece şi vara, înainte de ce guvernul va tul unui vas de răsboifi".
— care, în trâcăt fiă dis, nu esistă decât în surprinde lumea politică cu publi­
da pe faţă planurile sale, er la tomnă va
bolnava fantasiă a gazetarilor unguri. carea textului unui pact, ce cjice ca
urma neapărat răfuiala parlamentară, care
In Lugoş, ne spun aceste foi, tinerimea a fost încheiat anul trecut între mo-
nu se va pute amâna mai mult. SCIRILE DLL EL
dela şcole „a arangeat o mare demon­ narchul nostru Francisc Iosif I şi î
straţia" şi banchete în multe locuri. Ţarul Nicolae II. De-odată cu acestă — 6 (131 Maifi.
Mai interesant e, ce scriu despre mo­ Lin delegaţiuni, scire înse sosesce şi desminţirea ei. „Alarmă" în Blaşiu la 3 (15) Maiu.
dul cum Românii din Braşov au serbat diua Etă anume ce se telegrafîbză din Se scie, că în clilele aceste a fost concen­
Totă pressa din monarchiă se ocupă Frankfurt de Maina:
de 3 (15 Maiă. „Românii de aici — dice trată în Blaşifi multă miliţiă. Duminecă
viu cu creditul suplementar de 30 milione fi.
„Budapesti Hirlap" — au arangiat ieri „Frankfurter Zeitung" publică pactul, sera în 3 (15) Maifi s’a întâmplat — după
ce l’a cerut ministrul comun de resboifi
(Duminecă) demonstraţii în mai multe lo­ ce a fost încheiat în Aprilie 1897, cu oca- cum aflăm — un incident hăzliu. Unui
pentru armări.
curi. Intrigă românimea a cutrierat straiele siunea visitei monarchului Francisc Iosif membru trîmbiţaş din orchestra pompieri­
Asupra acestui credit s’a discutat şi
în costum naţional de gală, nescepţionând la Petersburg. Pactul e subscris de împă­ lor, ce ia venit în minte ce nu, a înce­
în subcomisiunea pentru armată a delega­
nici femeile. Fiind că purtarea colorilor na­ ratul Francisc Iosif şi de Ţarul Nicolae II, put în săra aceea să sufle alarmă în trîm-
ţiei ungare, ţinută la 16 1. c. sub preşe-
ţionale este oprită, Românii din Scheiă fiind contrasemnat de conţii Goluchowski biţă afară in curte. Miliţia, detaşată în sa­
dinţa lui Aug. Pulszky. Din partea guver­
purtau pe pălării pantlicl singuratice al­ şi Muraviev. Pactul durezâ dela 1 Maifi tul învecinat şi forte apropiat Veza, a au-
nului comun era de faţă ministrul comun
bastre, roşii şi galbine. Au fost în câteva 1897 până la 1 Maifi 1902, şi la cas, decă (jit trîmbiţa şi etă-i în timpul cel mai scurt
de esterne contele Golucliowski, ministrul de
locuri şi petreceri cu joc, unde s’au pro­ nu va fi denunţat în scris cel puţin cu 6 pe soldaţi alergând în fugă mare în frunte
răsboifi Kieghammer şi cel de finanţe comun
dus jocuri naţionele valahe şi s’au cântat luni înainte de espirarea acestui termin, cu căpitanul spre Blaşifi. Sosind în piaţă
Kallay. Din partea guvernului unguresc:
cântece naţionale". el are valore încă pentru trei ani. au vâcjut, că n’a fost un semnal serios, ci
br. Banffy, Lukacs şi br. Fejervary.
Minunat! Scopul principal al pactului este sus­ numai un eserciţiu de trîmbiţaş şi s’au re­
Şedinţa subcomisiunei a fost confiden­
ţinerea păcii şi ordinei în Peninsula-balca- întors înjurând, prin glod şi prin ploie.
ţială, din care causă ministrul comun de
nică şi asigurarea statului quo în actuala
finanţe şi-a făcut raportul său în mod con­ M. S. Regina României plecă la 11
câte un „net" al îndulcitei rusesel, câte un stare de posesiune. Pentru acest scop păr­
fident, tainic, fără ca motivarea creditului Maifi la Neuwied, la Augusta Sa mamă,
„verdammt" al Neamţului seu un „terem- ţile contrahente au împărţit Peninsula-bal-
să aibă caracterul publicităţii. princesa Maria de Wied. Maj. Sa duce la
tete", care-ţl rupe timpana urechii. Şi ro- canică în două sfere de interese, având
După raportorul Mtinnieh, a luat cu­ Neuwied bogata şi splendida colecţiune de
mânesce am audit vorbindu-se, seu mai fiă-care sferă cercul său mai îngust şi mai
vântul Horanszky, care combătu procedura păpuşi, cari representă tipurile de costume
bine dis suspinându-se, căci boierii cam larg.
de a-se tăinui adevăratele motive ale ce- ţărănescl din România şi care vor fi es-
perduseră. In sfera mai strînsă de interese a Aus-
rerei creditului, procedură, care după drep­ puse şi vândute la Neuwied cu ocasia unei
E o învălmăşală generală în sala tro-Ungariei cade Serbia, er în sfera mai
tul constituţional nu pote susţină critica. festivităţi de caritate. Suverana, înainte de
primă. Aid să recrează fumându-şl ţigara largă partea nordică a Macedoniei în liniă
Lui Horanszky ’i răspunse minist-rul- a-se întorce în ţeră, va visita, cam pe la
cei-ce au jucat, aici istorisesce Francesul aprope directă pănă la Vrania, apoi Alba­
preşedinte br. Banffy, care clise între altele : 22 Maifi, esposiţia naţională organisată la
de „malheur"-ul său, Neamţul de „Pech“-ul nia cu escepţiunea cercurilor, cari se măr­
Recunosc, că guvernul unguresc a luat Viena pentru iubileul de 50 de ani de dom­
avut, şi toţi numai denen oroc. Om care să fi ginesc eu Macedonia în părţile sud-ostice.
asupră-şl conscient o mare râspuudere, când nie a M. S. împăratului Austriei. La sfîr-
eşit cu câştig aici, n’am întâlnit, căci cei-ce In sfera mai strînsă de interese a Ru­
a luat solidaritate cu disposiţiunile minis­ şitul lunei Maifi, Suveranii vor pleca la
câştigă jocă mai departe pănă-ce perd tot
trului de răsboifi, mai ales din acel punct siei se vine Bidgaria, âr în sfera mai largă Ragaz, unde vor petrece luna Iunie.
şi perd şi din pungă. posesiunea imperiului otoman, ce cade spre
de vedere, că cheltuelile prevăzute nu le
Când întri în sala primă de joc, deja răsărit dela sfera mai largă de interese a Proces de pressă. „Tribuna Poporului"
aduce înaintea delegaţiunilor în cadrul bud­
nu mai auclî decât şopte. Aici nimeni nu Austro-Ungariei. din Arad publică în fruntea numărului său
getului, ci în formă de credit suplementar.
mai vorbesce bare, toţi să înţeleg prin de acjl actul de acusă în procesul ce i-s’a inten­
Recunosc şi aceea, că formei constituţio­ Ambele puteri contractante se obligă
semne şi prin şopte. Der nu numai graiul, nale ar fi corăspuns numai atunci, decă în- de-a veghia în sfera lor de interese, ca să tat de cătră procuratura din Oradea mare pen­
ci omenii înşi-şl sunt alţii aici. NicăirI nu tru articulul „Vremea s’a împlinit" publicat
dată-ce s’a convins despre iminenta nece­ nu se ivescă încurcături răsboinice şi să
mai întâlnesc! feţele acelea ostenite, ca în Nr. 227 dela 10 Decemvre 1897. Acusat
sitate a cheltuelilor, ar fi convocat spre împede ori-ce agitaţiune atât în Serbia, cât
mai ’nainte, aici ochii tuturor sclipesc, ca de „delictul agitării" este d. Aurel Trif,
acest scop delegaţiunile pe timp estra-or- şi în Bulgaria, prin care s’ar periclita pacea.
şi când aurul cel mult de pe masă s’ar care în firul investigaţiunei „s’a eruat a fi
dinar. Insă simt cause, pentru cari a trebuit In scopul acesta atât una, cât şi cealaltă
•oglinda în pupilele lor, patima le desfi- să ne abatem dela acest mod al cererei dintre marile puteri va interveni în sfera responsabil".
gureză tuturor feţele.
creditului, cause pretinse de interesele poli­ propriă; decă însă dinainte se vor înţelege Episcopul rom. cat. Majlath în Braşov.
(Va urma).
tice şi economice ale ţării. Ministrul Banffy la olaltă, vor întreveni ambele în comun, Cu trenul accelerat dela 2 şi 10 m. a sosit
se provoca apoi la complicaţiunile, cari şi de cumva întrevenirea lor ar rămâne fără în Braşov episcopul romano-catolic dela