Page 27 - 1898-05

Nr. 100—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

Alba-Iulia, Majlatli, care a venit aicî în Demetriu Axente, Vasile Medrea, d-şora acestă patriă, ei sunt stăpâni, der totu-şl
depărtare, aşa că ele nu pot să tragă fo­
scop de a face visitaţiune canonică. La Paraschiva Rempold, d-1 Teodor Cristea. cu Românii doresc să se înfrăţescă ... etc. curi asupra nostră**.
11
gară i-s’a făcut frumosă primire. Un primar aucjend aceste insulte, a erupt
Concert. Musica orăşenescă va cânta ]£tă cum s’a petrecut lupta semnalată
strigând: „o bată-1 Dumnedeu, că şi acesta
mâne sera la 8 ore în restaurantul dela mai sus: După amiadl la ora 4 (16 Maiîi)
Conjuraţia sociaiistă. Din Becîcherecul- vorbesce pe bani, ca Hărăguş“. Fiind făcut
Redută. — Programul concertului ce-1 va s’a lăţit scirea în Havanna, că corăbiile
mare se scrie, că în comuna Bolea, — unde atent, că fisolgăbirăul îl va destitui din post, spaniole din port fac pregătiri de a pleca
da acestă musică tot mâne, Joi, la casa de
la 1 Maiîi s’au făcut cunoscutele vărsări primarul a răspuns: „mai dă-1 dracului *, şi
1
Tir (Schiitzenhaus) d. a. la 4 ore este ur­ pe mare. La ora 5 tolpilorul-canorieră
de sânge — s’a descoperit o conjuraţie so­ s’a dus. u
mătorul : 1) Kaiserhusaren, marş de H. „Nuova Espana (600 tone) şi încruoişăto-
cialistă. Se vorbesce, că socialiştii s’ar fi Hărăguş, acum trecut la reformaţi cu u
Gleim; 2) Ouvertură la Opera „Rienzi“, rul „Conte de Venadita (1500 tone) au
conjurat, ca pe Dumineca trecută să arbo­ nume de Haragos, e un scrintit din Za­
de Richard Wagner; 3) Trau-Schau-Wem, plecat din port. Mulţimea de pe cheiu făcu
reze stindardul roşu pe casa primăriei, apoi rand, din sătuţul Rişca, născut din nisce
1
vals din Operetta „Waldmeister * de I. ovaţiuni frenetice corăbiilor. După o jumă­
să măcelărâscă pe cei 10 gendarmî. Deşi nonorociţl ţărani români, acum jurist în
u
Strauss; 4) Foi şi fruncţe poutpuri româ­ tate de 6ră corăbiile spaniole atacară cele
planurile acestea le-au urdit în secret, to­ v anul I. Românii, chiar şi ţăranii cei mai
nesc, de Ristits; 5) Ungarische Tănze (Nr. trei corăbii de blocadă americane. Spa­
tuşi au fost descoperite, er acum se face codacl, îşi bat joc de el, scuipă după el,
11 —12) de Brahms; 6) Ein Abend bei den niolii începură focul, Americanii răspun­
o anchetă sub scutul baionetelor unei com­ ca după un becisnic agent al cabinetului
Deutschmeistern, potpouri, de Dorm. Ertl; seră. Fiă-care descărcătură de tun era în­
panii de soldaţi. Să se fi descoperit deja negru.
7) a) „Frammer Wunsch**, b) „Gretelein“, soţită de mulţimea din port cu strigări de:
pănă acum, că faimosul corifeu socialist Vaszy Gyorgy, fărtat al lui Haragos, 1
două cuartete, de Komzak; 8) „Schutzen- „Trăescă Spania *. Deodată tunurile unei
Pfeiffer ar fi aţîţat prin scrisori poporul în Brad la un otel dă peste o societate de
u
griindungsfest , polca de A. Brandner; 9) corăbii mari americane încetară. Spaniolii
la revoltă. 4—6 persone, între cari şi două dame. Nu­
Introducere la partea Operei III „Heimclien au pus pe fugă pe Americani. Poporaţiu-
împăcarea căpeteniilor albanese. n Mo- am Rerd de Goldmark; 10) „ Grilss Gott mai decât obraznicul merge la masa lor, nea din port făcu mari ovaţiunl corăbiilor
u
niteur Oriental“ din Oonstantinopol, cu data mit'ffhellem Klang , marş de Komzak. se recomandă de „George Văsiu, amploiat spaniole, cari s’au reîntors fără a fi suferit
a
cu 1800 plată în capitala ţărei“ şi dihania
de 20 Aprilie v. spune că, după ceremonia — Musica militai ă va concerta mâne cea mai neînsemnată stricăciune.
le tinde mâna. Două trei minute şi ’i-se Mare surprindere a făcut la Madrid
1
Selamlîcului, Sultanul a chemat înaintea sa seră, Joi, în grădina otelului „Pomul verde *.
sparge puşcâua de pe limba-i cu perl negri u
pe următorele căpetenii ale Albanesilor: Decă timpul va fi nefavorabil, va concerta un comunicat al oficiosei „ Correspondencia ,
şi, haid’ copilul naibei, ţine românesce un
Biza-bey, locotenent-colonel şi adjutant ono­ în pavilionul de sticlă. începutul la 7 / care dice, că situaţia de adl în Cuba este
l
2
rar; Kemal-bey: Bairam-aga, căpitanul gen- ore sâra. toast, insultând pe Români, că d. e. ei sunt îmbucurătore pentru Spanioli. Număroşî
atât de superstiţioşi, încât când li-ar arde răsculaţi s’au supus regimului spaniol.
darmeriei; pe alemalele Hassan Effendi şi
biserica, n’ar sări să-o stângă de frică să
Murtaza Effendi şi pe ceilalţi notabili din „Câmpul Libertăţii, organ comemo­ Limisia cabinetultii spaniol.
Diacova. Aceştia, cari erau de mult înver­ rativ al evenimentelor transilvănene dela nu stropescă cu apă sfinţii; că n’ar fi tre­
şunaţi duşmani, au trebuit să se împace, 1848“.— Aşa se numesce numărul festiv, ce buit să se retragă de-a se face membri la Alaltăerî ministrul-preşedinte Sagasta
1
în urma îndemnului Padişahului, în faţa a apărut la BucurescI din incidentul ser­ „nemzeti szovetseg *, unde trebuia să ocupe s’a dus la palatul regal şi a presentat re-
căruia au stat prosternaţi, au jurat, că vor bării dilei de 3 (15) Maiîi. In frunte, sub terenul de funcţionari, că în urmă tot vor ginei-regente dimisia întregului cabinet. Re-
trăi liniştiţi în ţâra lor şi că vecinie au să titlu, se vede o mare mulţime de ţărani fi siliţi a-se face membri etc. — Dâr când gina-regentă a rugat pe Sagasta să for­
fiă devotaţi tronului. In urma împăcărei, vorbia mai înfocat, un preot tîner din so­ meze ârăşl el cabinetul. Sagasta speră,
români, toţi cu mâna drâptă ridicată, reci­
Sultanul i-a onorat pe fiă-care dintr’înşii tând jurământul, ce s’a făcut pe Câmpul cietatea aceea mică, ne mai putând suferi că-i va succede a forma în câte-va cjde
cu câte o decoraţiune. Libertăţii de cei 40,000. Pe colona primă insultele, cu voce puternică îi striga: „Da, noul guvern.
du-te dracului**. — Bietul Vaszy înholbâ
este publicat un articul subscris de preşe­
Luptă între două comune din Albania. ochii, roşi ca racul, nu mai putu vorbi,
dintele Ligei culturale, d. M. Vlâdescu, în­ UL1MTE SOIRI.
In Albania de Sud, s’a întâmplat o luptă presimţi ceva şi, fără a-şl mai saluta os-
u
titulat „După cincl-decl de anl . Urmeză
crâncenă între două comune, din pricina peti, lui tălpăşiţa lovindu-şl capul de uşă. Washington, 17 Maiu. Popora-
o schiţă biografică, a lui „Avram Iancu, craiul
următore: In comuna Darda s’a adus ca Altfel pote că ar fi umblat peptănat. ţiunea de aicî e fbrte nemulţămitâ
1
Munţilor * cu o fotografia a nemuritorului
sub-prefect un funcţionar, pe care arnăuţii Acesta e efectul vorbirilor lichelei cu modul, în care s'a purtat res-
luptător; acestă schiţă umple întregă pa­
din comuna vecină Liura nu puteau să-l Vaszy! v. boiul păDă acum. Senatul este în­
gina primă, trecând şi pe pagina a doua,
sufere. De aceea ei au invitat pe cei din vinuit, că a încurcat Republica în
unde se află un alt portret al lui Avram
Darda, ca să-l alunge. Nefiind propunerea Resboiul ispano-american.acest resboiu fără a ti destul de
Iancu. Schiţa e iscălită de I. Scurtu. Sub
lor ascultată, liurenii au dat năvală cu ar­ 1 pregătită. Alţii învinuesc pe Samp­
titlul „Pe Câmpul Libertăţii * este apoi pu­ Cele două escadre.
mele asupra Dardei, care nu se aştepta la son, că a bombardat fără de nici o
blicată o poesiă, de Ovid Densuşianu. Ur­
un astfel de atac. Lupta a fost straşnică. Soiri telegrafice sosite din Londra causă San-Juan. Cercurile oficibse
1
meză reminiscenţa „O fi! — Este! * de
Sunt mulţi morţi şi răniţi. A doua cji co­ (16 Maiîi) spun, că escadra spaniolă s’a sunt fbrte scandaliste, că fiarele Re-
1
V. A. Urechiă; „înainte *, de Barbu Păl-
muna Liura a fost încunjurată de un pu­ depărtat din insula Curagao, unde, cum se publicei publică tbte soirile despre
tineanu ; apoi: Andreiă Baron de Şaguna,
ternic cordon milităresc şi toţi bărbaţii câţi crede, s’a provăclut din belşug cu cărbuni, mişcarea flotelor americane, făceod
u
schiţă biografică cu portret; „Cădâ-vor .
s’au găsit acolo, au fost legaţi cot la cot şi a luat o direcţiă necunoscută. Admiralul prin acbsta servicii de spionagiu ini­
articul istoric, de Ionescu Gion; O reflec-
şi duşi la Albasan. spaniol Ccrvera, conducătorul acestei esca­ micului.
ţiune politică, de I. Bogdan; George Bari-
dre, a evitat deocamdată un atac cu flota
ţiu, schiţă biografică cu portret; 3 (15) Londra, 17 Maiu. Lui „Times**
Sfîrşitul crucerilor. Ministrul unguresc americană.
Maiîi, articol de ocasie, de Chael; Alexan­ i-se telegrafeză din Madrid, că Spa­
de finanţe face cunoscut, că banii de aramă
dru Sterca Şuluţiu de Cărpeniş, schiţă bio­ In urma acesta Americanii cred, că nia e hotărîtă a purta resboiul pănă
de câte 1 or. şi de câte 7 - valută aus­
cr
2 au trecut peste periculul de-a fi suprinşî la sfirşit, şi în direcţia acbsta Sa­
triacă, vor fi pi’imiţî în comerciul privat grafică cu portret; Simion Bărnuţiu, schiţă
biografică cu portret; Tropaeum Traiani, pe neaşteptate de cătră Spanioli, şi admi­ gasta îşî va forma noul ministeriu.
numai pănă la 30 Iunie st. n. 1898, er de
de Gr. G. Tocilescu; Andreiu Mureşianu, ralul Sampson — pe cum se asigură — va Londra, 17 Maiu. Pressa ameri­
aci înainte vor mai putâ fi primiţi numai
biografiă şi portret; O privire asupra miş­ ocupa San-Juan şi va restabili legătura de cană se pronunţă fbrte reservat asu­
la oficiile statului pănă în 31 Decemvre cablu cu Washington.
cării Românilor din Ardeal dela 1818, de pra unei alianţe între Anglia şi Ame­
1899. După trecerea acestui termin crucerii
A. D. Florescu; Din 1848 (fragmente), de Al doilea admirai american, Schley, a rica, semnalată indirect de Cham-
de pănă acum nu vor mai fi primiţi nicăirl,
I. Scurtu ; Ioan Buteanu, schiţă biografică ; sosit cu escadra sa în Charleston, unde aş­ berlain în discursul seu din Bir-
fiind consideraţi ca obiecte fără nici o
Nicolae Bălcescu, schiţă biografică cu por­ teptă nouă ordine dela Washington. Tot-o- miogham.
valore.
tret; „Rugăciuni a-se ceti de cătră preot dată corăbiile americane, cari ţin blocada,
„Reuniunea sodalilor români din Sibiiu“ în biserică la 3 Maiîi 1848“, de V. Lucaciu; au fost avisate despre apropierea escadrei
spaniole de Cuba. D I Y E R S E .
învită la concertul împreunat cu teatru şi Sentinţă, de N. Iorgala; Vasilie Moldovan,
joc, ce se va arangia în 21 Mai îi n. 1898 schiţă biografică cu portret; Ioan Axentie Părţile beligerante vor să-şi strice Turcul, cămila şi Sultanul. Un Ture
în sala cea mare dela „Gesellschaftshaus** Severu, biografiă cu portret; Lupta dela împrumutat prin aceea, că se nisuesc a face s’a prins cu Sultanul, că în cincî-spre-dece
sub conducerea d-lui Candid Popa, învă­ Mărişel, de T. V. Păcâţian; Timofeu Ci- imposibil serviciul telegrafic; astfel Ameri­ ani va învăţa pe cămilă să cetescă. In timp
ţător, şi cu binevoitorul concurs al unui pariu, biografiă cu portret; Alexandru canii au tăiat Sâmbăta trecută cablul din­ de cinci ani a făcut’o să răsfoiască foile
grup de clerici din seminariul „Andreian . Papiu Uarianu, portret; Un cântec al lui tre Portoricco şi Cuba şi dintre Cuba şi spre a găsi tărîţa pusă între ele. Pentru
u
■O parte din venitul curat este destinată Iancu; „Deşteptă-te Române**, de Andreiu Jamaica; din contră, Spaniolii au tăiat acâsta Sultanul i-a plătit jumătate din pre­
fondului esposiţiei industriale, ce se va Mureşianu; Aron Pumnul, portret; Părţi cablul, ce Englesii l’au pus la disposiţia ţul prinsorei. Ii mai rămăsese Turcului dece
arangia în tomna anului curent. Pentru din discursul lui Bărnuţiu despre libertatea Americanilor între insulele St. Vincent şi ani, după care, decă cămila n’o învăţa să
comitetul Reuniunei: Victor Tordăşianu, naţională; A. Treboniu Laurianu, cu por­ Santa-Lucia, făcând prin acesta imposi­ cetâscă, Sultanul trebuia să-i taie capul.
preşedinte; G-eorge Poponea, notar. Intra­ tret, şi în fine Apelul tinerimei univer­ bilă legătura între corăbiile „Oregon** şi La observaţia unui prieten, că a făcut rău
rea de familiă (â 3 persone) 1 fi. 80 cr., sitare. „Buffalo“, cari pribegesc acum în strîm- de s’a prins, căci n’o să potă învăţa pe
pentru domni 1 fi., pentru dame 60 cr. Acest număr festiv s’a împărţit în torea Amazon. cămilă să cetescă, Turcul răspunse: — Mai
Suprasolvirile se vor chita pe cale cjia- 15,000 de exemplare cu ocasia sărbării de La ministeriul de marină din Was­ sunt dece ani. Câte nu se pot întâmpla
ristică. Duminecă în BucurescI. hington a sosit scirea, că admiralul Samp­ pănă atunci: Ori cămila more, ori Sultanul
Program. I. Concert: 1) „Etă (îiua son, conform ordinelor primite dela gu­ more, sâu pe mine mă ia dracu.
-triumfală *, cor bărbătesc de Humpel. 2) Românii ZărândenI şi „nemzeti vernul său, grăbesce spre ţărmul vestic al
1
„O, văi şi voi coline“, cor mixt de Men-’ szovetseg -ul. insulei Haiti, de unde ;probabil va merge L i t e r a t u r ă .
u
delssohn. 3) a) „Uite mamă“, cor bărbătesc spre ţărmul sudic, unde va lua posiţiă.
(Fin e.) „Juvenilia** este numele unei bogate
de G-. Dima. b) „Cât e ţâra**, cor bărbă­
tesc de I. Vidu. 4) „Decă ’n două-decl de Zarand, Maia 1898. Succesul Spaniolilor la Cuba. colecţiunî de scrieri în prosă şi poesiă*
sorise de d-1 Sextil Puşcariu. Conţine vre-o
u
tomne , tenor solo, esecutat de d-1 Ioan Ceva nostim uitasem. „Magnificul * Generalul spaniol Blanco a telegrafat
1
14 piese diferite în prosă şi cam pe atâtea
Staneiu, cu acompaniare de musică. 5) a) Mihâly Herczeg a fost însoţit de un Vaszy la Madrid, că la 15 l.c. încrucişătorul spa­
poesii. Cartea, frumos tipărită, conţine 264
u
„Primăvara , b) „La o rundupelă , cor de Gybrgy) P care-1 amintesce şi onorata niol „Conte de Venadita şi cu canoniera
u
11
e
pag. 8° şi costă 80 or. (cu porto 85 er.
11
dame.de Wiest. 6) „Bubue tunul , cor băr­ „Gazetă“. Cât de cu efect a blehăit acest „Nuova Espana au avut o luptă cu cinci
u
Se pote procura şi dela Tipografia „A.
1
bătesc de ***. 7) „Nevasta, care iubesce *, Vaszy, se pote orl-cine convinge din ur­ corăbii americane, pe cari le-au pus pe fugă.
Mureşianu“ din Braşov.
cor mixt de Gr. Musicescu. — II. Teatru: mătorele : Telegrama sfîrşesce astfel: „Mi-am ajuns
„Nu te juca cu dracu“, comediă într’un In Baia de Criş licheua asta de Vaszy ţinta fixată, ca adecă să adun aicî cât se
Proprietar: I>r. Aurel Mureşianu.
act de I. Negruzzi. Personele vor fi repre­ a avut obrăznicia de lingău şi a toastat păte mai multe corăbii inimice. ErI dimineţă
zentate prin: d-şora Maria Costea, d-nii românesce: „Maghiarii au ocupat cu arma erau numai 3, astădl sunt 11, însă în mare Redactor responsabil: Gregorîu ifiaior.