Page 29 - 1898-05

REDACŢIUNEA, „gazeta** iese în flgcare iţi.
Mmnistruţiiinea şi Tipografia. Abonamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şise luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefra.nca.te nu N-rii de Duminecă S fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România si străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şise
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
KINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franoi.
următorele Birouri de anunoluri: Se pronumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Naclif. ciele poştalo din întru şi din
Max Augonfeld & Emorioh Lesnor, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppolik. Abonamentul peutru Braşov
InBudapesta: A.V.Qoldber- Administratiunca. Piaţa mare,
ger, Eksteln Bernat. In Ham- TSrgul Inului Nr. 80, etagiu
burg; Marolyl &. Llobmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şise
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
ria garmond pe o colinii 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ jh. TT 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. —Un esemplar 5 cr.
după tariiă şi învoială. v. a. siu 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 or. siu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 101. Braşov, Vineri 8 (20) Haiti. 18S8.

Anglia caută aliaţi China de nord. Splendida isolaţiă, Oceanul pacific, care să ameninţe In deosebi subscrisul comitet aşteptă,
cjise Chamberlain, ni a adus în tdte tare interesele Rusiei, Franciei şi ca orî-care Român cu pricepere şi cu ceva
O estra-ordinară sensaţiune au trei părţile lumei vechi mari per- Germaniei din Asia resăritănă. Intr'un dare de mână din oraşul nostru şi din împre­
produs în tdtă lumea enunciaţiunile deri, deci să ne căutăm aliaţi, ca să asemenea cas, c^ice făia rusescă, jurime să între în şirul membrilor „Asocia­
cele mai noue ale miniştrilor en- putem recâştiga ce am perdut, seu ar fi posibil, ca aceste mari puteri ţ i u n e i c a membru fundator, peviăţă, ordinar,
glesl. să ne putem feii cel puţin de nouă să parăsâscă neutralitatea lor în con­ său ajutător.
Mai întâiii a vorbit la un ban­ pagube. Tot-odată adause, că fără flictul ispano-american. In conspectul membrilor „Asociaţiu-
chet primul-ministru engles, lordul un aliat, Anglia într’un răsboiu cu Etă dâr, că vederile rusesc! se nei“, Braşovul şi împrejurimea, ce e drept,
Salisbury, descriind situaţiunea este- Rusia nu va pute aduce acesteia unesc cu cele spaniole în temerea, figurâză cu un număr 6re-care de membri;
ribră cu colorile cele mai pesimiste, vre-o stricăciune mai seridsă. că o alianţă anglo-americană ar pută numărul acesta însă nici pe departe nu co-
declarându-o de critică şi 4i c0n d, Care să fiă acest aliat? Numai aţîţa o conflagraţiă universală. răspunde numărului acelor persâne, care
că Englitera trebue se se pregătâscă Statele Unite nord-americane? Der credem, că ar pute face parte din şirul
pentru orî-ce eventualitate. Chamberlain a vorbit şi de-o putere membrilor des numitei societăţi.
0
Câte-va cj'I niai în urmă a ţi­ militară, pe care ar pută să se ra-
nut secretarul de stat pentru colonii zime. Care să fiă acestă putere? Cătră publicul român din loc. De aceea, ca să dăm posibilitate ori­
Chamberlain un discurs în Birming- Foile americane salută cu cea Atragem atenţiunea Românilor cărui Român din ţinutul nostru, şi în deo­
ham, al căruia cuprins l’am comu­ mai viuă însufleţire vorbirea lui din comitatul nostru, mai ales însă sebi din oraşul Braşovului, a se inscrie ca
1
nicat deja pe scurt cetitorilor noştri. Chamberlain. Prin urmare din par­ a celor din Braşov, asupra următo­ membru al „Asociaţiunei *, ne vom lua voie
Acesta este enunciaţiunea, ce a tea acesta Englesii vor întîmpina a trimite dfilele urmâtore o listă de înscriere
produs o sensaţiune atât de mare tdtă prevenirea pentru alianţă. Unde rului apel, ce ni-se trimite din par­ la tote acele persone, despre care subscri­
pretutindeni pentru tonul ei neaştep­ rămâne însă puterea militară? tea Comitetului despărţământului sul comitet crede, că pot face lucrul acesta
braşovean al Asociaţiunei:
tat, fbrte resolut, şi pentru îngriji­ Piarul frances „Temps** cons­ fără mare greutate. Cât pentru împrejurime,
rile, cărora li-a dat espresiune atât tată, că politica cea mai nouă en- A p e l ne adresăm cu tot respectul cătră preoţii şi
de viuă şi neobicînuită. cătră publicul român din Braşov şi învăţătorii din comunele ţinătore de despărţă-
Aprdpe în acelaşi timp minis­ glesă tinde la o alianţă cu Germa­ mentul nostru, rugându-i să stăruâscă a in­
trul de esterne al monarchiei n6s- nia, der adauge tot-odată, că pănă împrejurime. scrie pe fruntaşii din comunele dânşilor ca
acum o ţîntâ de căpeteniă a diplo­
1
tre, contele Goluchowaky, a dat nisce maţiei germane a fost să cultive bu­ Cu prilejul adunărei de reorganisare membri ai „Asociaţiunei * şi în genere să
declarări pline de încredere, că îna- a despărţământului I al „Asociaţiunei pen­ dea tot sprijinul subscrisului comitet în
fară de conflictul americano-spaniol, nele raporturi cu Rusia şi nu crede, tru literatura română şi cultura poporului acţiunile sale.
prospectele situaţiunei politice ge­ că Germania de dragul negustorilor român“ ţinute în 15 (27) Martie a. c., s’a es- E drept, că împrejurările, în care ne
britanici va risca a se strica cu Ru­
nerale sunt cele mai pacinice şi li- sia. Foile francese în genere critică primat din tote părţile dorinţa, ca acâstă aflăm de present, sunt grele; acesta însă
niştitbre. Er ministrul engles (ţi aspru şi în mod nefavorabil discur­ secţiune a „Asociaţiunei“ să încâpă o nouă nu îndreptăţesce pe nimenea a rămână ne­
86
Birmingham cam acestea: „Situaţia sul ministrului engles. viâţă şi să contribue din tdte puterile spre păsător faţă eu interesele culturale, şi prin
dinafară e seriosă şi turbure. P6te ajungerea frumâselor scopuri ale acestei urmare cele mai vitale ale poporului, din
sosi curând acel timp, când va fi de Cea mai mare amărăciune a unice societăţi culturale şi literare a tutu­ care face parte.
lipsă a apela la patriotismul popo­ produs’o vorbirea lui Chamberlain ror Românilor din patrie în acâstă parte a
rului engles care, sperez, va ' fi în Madrid. Foile spaniole admit po­ ţării. Subscrisul comitet este gata a face Tocmai în ast-fel de împrejurări
atunci unit pentru apărarea intere­ sibilitatea, că alianţa anglo-ameri- tot ce-i stă în putinţă pentru îndeplinirea se constată valorea individilor şi a po-
porelor.
selor sale**. cană ar pută să nască chiar o con- acestei dorinţe; spre scopul acesta însă are
A vorbit apoi Chamberlain des­ flagraţiă universală, în care Spania lipsă de sprijinul material şi moral al tu­ Trecutul ne îndreptăţesce a spera, că
pre isolarea în care se află Marea- ar trebui să ia partea Rusiei şi turor Românilor de bine din ţinutul Românii din Braşov şi împrejurime îşi
Britaniă, că e de lipsă se se alieze Franciei. nostru. vor face datoria chiar şi în aceste grele
cu Americanii şi că ori cât de groz- Cea mai importantă este însă La lucrări menite pentru binele ob­ împrejurări.
nic ar fi un resboiu, totuşi n’ar fi pentru moment vocea rusescă, ce ştesc, ca acelea, pe care le are în vedere Braşov, 6/18 Maifi 1898.
prea scump plătit, când într’o luptă răsună din „Novoie Vremia“. Ea Asociaţiunea nostră, silinţele câtor-va omeni, In numele comitetului desp. I al „Asocia­
mare şi nobilă drapelul Statelor-Unite dovedesce, că Ruşii stau la pândă aibă aceştia ori şi cât de bună intenţiune, ţiunei pentru lit. română şi cultura poporului
ar fâlfăi împreună cu acela al Marei- şi sunt decişî a nu suferi nicî-decum, nu sunt de ajuns, ci este neapărat de lipsă, român**
Britanie, înfăţişând alianţa anglo- ca Englitera să cumpere cum-va in­ ca toţi aceia, cari doresc înaintarea popo­ Andre u Bârseanu, Nicolae Bogdan,
saxonă. Şi într’o răsuflare bărbatul sulele Filipine, de le vor cuceri rului nostru, să pună umărul şi să contri­ directorul desp. notarul comit.
de stat engles a atins şi cestiunea Americanii, dela aceştia şi ast-fel bue cu tot ce le stă în putinţă, la ajun­
litigiosă a Eugliterei cu Rusia în să câştige o influinţă dominantă în gerea scopului comun.

FOILETONUL „GAZ. TRANS.** meiă. Eram la o masă de joc şi mă uitam pajul său, pe Superstiţia, printre omeni, ca rături ce-i trăgea Amerieănului, că îi „luase
cum am perdut 5 franci. Deodată simţii o ră­ să-i aţîţe. norocul**.
suflare caldă la urechia mea şi încet aucjii Superstiţia jocă un rol îngrozitor în
Scrisori din Italia. o voce răguşită şoptindu-ml; „Prietine, acâstă Oasină. Mulţi îşi pun averea totă Şi superstiţiile acestea le au âmenl
cuminţi, crema societăţii!
Nenumitei prietine. dă-ml 20 franci să-i joc pentru tine!** Mă pe un număr, căci au „spurius“ de câştig.
întorc şi văd o femeiă îmbrăcată în mă­ Fac combinaţii şi paracombinaţii, unele Dâr aici omul nu mai e om, aici se
IV.
tăsuri, de frumseţe rară, der sălbătăcită de mai absurde decât altele şi. .. Casina din dobitocesce. Piesele de câte 100 de franci
întâia eră de fum.
tot de patimi. Nu sciam de când suntem Monte-Carlo câştigă 36 de miliâne de de aur frances, ce zac în grămetjî pe masă,
- St. Gotthard, Miltno, Genova. Riviera, Monte- prietini şi me uitai mirat la ea. Dâr ea cu franci la an. le ia minţile tuturor. Când vedl atâta aur
Carlo, Nizza. —
ochii ţintiţi la masa verde, îmi şopti iri­ Aşa am observat un Englez, care la un loc, nu mai ai nici un respect de el,
(Urmare.) tată : „Iute, iute, ţi-i dau mâne, îţi dau tot punea numai câte 20 de franci de două şi o piesă de 20 de franci, care te face să
Ca pretutindeni în lume, şi aici ma­ ce-mi ceri, numai dă-ml 20 franci! 20 fr.' ori după olaltă, âr a treia oră punea ma­ te areţl bogat, când o ai singură, aici
joritatea e formată de femei. „Sexul fru­ iute, căci sunt sigură, că voiii câştiga. Iute, ximul de 12,000. Când punea puţin, câştiga par’ că te face să înroşescl de neînsem-
mos** era să scriu, der aducându-ml aminte iute... Vecjl! A eşit 36!“ Intr’adevăr eşise de obşte, când erau mii în joc, pierdea. nătatea ei.
de feţele ce le-am vădut, mi-s’au oprit vor­ numărul 36, înainte ce eu !avui vreme să-i Şi totu-şî era firm convins, că sortea vrâ Sunt lucruri în lumea asta, cart nu­
bele în pană. Tot ce formâză frumosul fe- spun vre-un cuvânt. Se ti văcjut atunci cu numai să-l ispitâscă şi nu se lăsa de sis­ mai în mic au efect. Fă esperimentul ur­
meesc: poesia raporturilor feţii şi blândeţa ce privire mă învrednici! Nu o voifi uita temul acesta. Intr’o jumătate de câs pier­ mător la un copil: Dă-i un ban şi mai
mişcărilor şi a privirii, vocea cea dulce, în viaţa mea. duse vre-o 100 de mii. Câţi nu vor fi blăs- dă-i unul şi momentan va simţi, că are
tot cu un cuvânt, se pierde în şalele de Şi să nu crecll, că era o cocotă acâsta. tămând numărul 3, acâstă cea mai ascuţită încă-odată pe atâta. Spune-i aceluiaşi co­
joc. Aici nu mai vedl decât capete sbur- încă în sâra aceleeaşî cjh 0 am vădut’o cu armă a superstiţiei. Altul îşi scria totdâuna pil de un om, că e milionar. îndată va
lite, feţe palide, în cari totul să pierde, ca un domn elegant la braţ, şi cu o copiliţă numărul, care câştiga, şi când avea 10 nu­ sci, că el are nesfîrşit de mulţi bani. Der
să se vadă numai ochii. Dâr nisce ochi de de vre-o 5 ani de mână. Atât de departe meri, îi aduna şi-i divida cu 7. Se nimerise spune-i de altul, că are două milione, şi
Meduză, plini de patimă, cu dungi negre merse patima acestor omeni. să câştige un Neamţ vre-o 50,000 după pentru el acesta din urmă nu mai are
pe sub ei, ca ochii unui criminal după să- Fortuna cochetâză cu toţi aici, ,se olaltă. Un American i-a oferit 10,000 pen­ încă-odată atât de nesfîrşit de mult, ca cel
vîrşirea crimei. jocă de-a baba orba cu acâstă mulţime, şi tru loc, dâr Neamţul l’a refusat. In curând dintâiîî, ci numai puţin mai mult. Sâu ia
îmi aduc aminte de o astfel de fe- ca să n’o plictisâscă jocul îşi trimite pe pierdu toţi banii, şi apoi să fi văclut înju­ spre pildă comparativele germane. Când