Page 3 - 1898-05

Nr. 95—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

ce l’a luat Budapesta în anii din urmă. Escursiune la Constantinopol. Aceia, facă ordine şi linişte la ei acasă. Gospo­ fl. 20 cr. espedat franco, âr esemplarile
Dâcă ar cunosce însă miseria, ce domnesce cari vor să ia parte la acâstă escursiune, dăria haină a principelui Ferdinand a stîr- comandate prin rambursă vor costa 1 fl.
în acesta capitală a Ungurilor, ar trebui sunt rugaţi de arangiatorî, ca cel mult nit măniă şi indignare pănă în cea din 55 cr. Listele de abonament, cum şi pre­
să-i cuprindă tristeţa şi compătimirea. Buda­ pănă Duminecă în 15 1. c. la amâdl să se urmă casă de ţăran, şi deja ac}l se pote ţul abonamentelor este a se trimite la
pesta se edifică pe datorii, dice foia ungu- însciinţeze la biroul pentru bilete de drum afirma: poporul bulgar îşi aşteptă un mân­ adresa: Tipografiei „ Aurora“ A. Todoran în
râscă; cei ce edifică sunt bursiauii şi băn­ de fier orăşenesc de aici (Stadtfahrkarten- tuitor, care să salveze ţâra de principe şi Gherla (Szamosujvâr). — Atragem aten­
cile, cu alte cuvinte Jidanii. Aceştia se îm­ bureau) în personă seu prin scrisore ori de clica guvernului. Omenii mai calmi din ţiunea cetitorilor noştri asupra acestui op,
bogăţesc şi ei stăpânesc Budapesta. Popo- telegramă, lnsciinţărl, cari ar urma după Bulgaria şi Serbia susţin înşi-şl, că ţările menit a face cele mai bune servicii tuturor
raţiunea oraşului însă e săracă şi abia dâcă acest termin, nu mai pot fi luate în consi­ lor nu mai sunt în stare a lua asupră-le celor ce se ocupă, ori se prepară pentru
se mai află un oraş mare, unde să fiâ re­ deraţia. misiuni culturale; ei sunt convinşi, că comptabilitate. Pentru înlesnire, abonamen­
lativ atâţia proletari, ca în Budapesta. Asi- munca lor obositore de pănă acum li-a tele se pot trimite şi direct la adminis­
Concerte. Musica orâşenăscă va cânta
lurl, spitalurl, bucătării poporale sunt în­ mâne, Vineri, la 6 ore d. a. pe promenada fost zădarnicâ şi trebue să pornâscă a zidi traţia diarului nostru.
14
ţesate de ei; magnaţi scăpătaţi, industriaşi dela început .
de jos. *
faliţi, muncitori fără lucru, chiar spărgă­ Acestă părere a unui bărbat, ca Sy-
— Capela militară va da Duminecă „Juveailia este numele unei bogate
u
tori de casse şi înşelători internaţionali daschoflf, care de ani mulţi cunosce aceste
în 15 1. c. primul său concert în grădina coleeţiunl de scrieri în prosă şi poesiă,
sunt grupaţi în Budapesta, aşa că poliţia ţări, merită să fiâ considerată şi noi credem,
otelului „Pomul verde" sub conducerea scrise de d-l Sextil Puşcariu. Conţine vre-o
nu mai răsbesce cu ei, căci îndată ce sunt că e cea mai corectă.
d-lui Krones. La cas de timp nefavorabil, 14 piese diferite în prosă şi cam pe-atâtea
lăsaţi din închisore, poliţia din nou trebue Sydaschoff insă din aceste premise nu
concertul se va da în pavilionul de sticlă poesii. Cartea, frumos tipărită, conţine 264
să-i prindă şi aresteze. Acestea sunt urmă­ trage conclusia, că stările aceste din Bal­
al hotelului. începutul la 7’/ ore săra. pag. 8° şi costă 80 cr. (cu porto 85 cr.)
2
rile politicei „liberale", care a creat o classâ cani să fiă lăsate a se desvoltă şi mai de­
Se pote procura şi dela Tipografia „A.
bogată şi puternică constătătore din Jidani, parte de sine pe lângă susţinerea întregi-
Mureşianu“ din Braşov.
şi altă classă de proletari, cari nu au ce Se se împartă Turcia? tăţii Turciei, ci constatând nematuritatea Ser­
mânca. Să nu se mire deci nimeni, că biei şi a Bulgariei, voiesce ca misiunea cul­
Budapesta e cuibul cel mai periculos al Sub titlul „Se se împartă Turcia? turală si fiâ cedată altor popor-e, er Turcia să
ULTIME SOIRI.
u
socialismului, esclamă „Alkotmâny . Curent de admoniare adresat Europei în fiâ împărţită. La acestă împărţâlă autorul
ora a 12-a“ a apărut în Berlin o bro­ mânecă din punctele de vedere: 1) că o Blaşiu, 12 Maiu n. (Telegr. part.
u
Societatea „Romania a studenţilor şură scrisă de Bresnitz v. Sydaschoff, apropiere do Europa occidentală va aduce a „Gaz. Trans.“) Adunarea de popor,
români dela Academia de mine din Frei- cu care se ocupă marele cjiar ger­ pentru statele balcanice stabilitate şi pro­ ce a fost conchiămată aici pe cţiua
berg şi-a constituit comitetul pe semestrul man „Hamburger Nachrichten“ inspirat gres, âr o apropiere de Rusia numai dis- de 8 (15) Maia, a fost oprită şi tot­
de vară 1898 în modul următor: Preşe­ de Bismark într’un articul al doilea compunere şi degenerare, 2) că în aceste odată s'a intereţis şi petrecerea, ce fu­
dinte : Ioan Denietrescu ; Yice-preşedinte : important, din care estragem urmă- state balcanice esistâ numai două elemente sese proiectată pe cjiua acâsta.
Franz Bisdârfer; Secretar şi bibliotecar: torele părţi: de cultură, românismul şi elenismul.
Virgiliu Tacit; Oassar: Oonrad Camner. Budapesta, 11 Maiu Monarehul
Desvălirile lui Sydaschoff—dice „Hamb. Astfel Sydaschof face următorul plan a primit acfl ambele delegaţiunî. Io
u
Nachricht. — asupra stărilor din Macedo­ de disecare a Turciei şi a celorlalte stătu­
Prinţesă în casă de nebuni. Din Viena răspunsul, ce a dat la vorbirile celor
nia şi Albania, presentă administraţia tur- leţe balcanice:
se telegrafâză, că prinţesa Luiza, fiica re­ doi preşedinţi, monarehul (ţise între
gelui Belgiei şi soţia prinţului lilip de eâscă din aceste două provincii în cea mai „întregul teritoriu balcanic trebue di- altele, ca-i servesce de mare satis-
Saxa-Koburg-Gotba, a fost internată alal- posomorită lumină şi declară stările de- visat în două, într’un district ostie şi altul facţiă când pote se declare, ca ra­
tăerl în casa de nebuni din Dobling, lângă acolo de absolut imposibile. După esperien- vestic. Oa graniţă pote servi în parte porturile monarchiei cu tdte puterile
Yiena. Despre prinţesa Luiza se scie, că a ţele, ce le avem însă, nu putem lua tocmai Struma, er mai încolo Wardar. Regatele sunt din cele mai bune. încheierea
a fcgit dela bărbatul său cu contele Ke- serios aceste descrieri şi cu atât mai puţin din districtul de vest, Serbia şi Grecia, păcii între Turcia şi Grecia se apro­
glevich-Mattasich, ofiţer în armata austro- acea prorocire, că în curând are să se ri­ precum şi principatul Muntenegru primesc pie de-o resolvare definitivă. Privitor
ungară. Internarea ei în casa de nebuni dice semiluna din nou în potriva crucei drept sucrescinţă teritorială părţile mărgi­ la conflictul ispano american Majes-
şi că stăm în faţa unei apropiate măcelă­ naşe curat naţionale ale Albaniei şi Mace­
s’a făcut în urma unui consiliu al familiei tatea Ba cjise, că el n’a putut fi îm­
prinţiare Koburg, care s’a săturat de scan- riri generale a creştinilor. Broşura însă doniei, pe când Austria ar ave să împli- piedecat nici de intervenirea Papei,
dalele, ce de un an de dile au dat materie conţine unele date positive, cari sunt de nâscă misiune culturală în cealaltă parte nici de cea a marilor puteri, precum
de vorbit lumei întregi. Prinţesa a fost interes mare şi mai ales pentru cei ce în a Albaniei şi a Macedoniei de vest, cum nici dQ prevenirea guvernului american.
Macedonia nu văd decât Bulgari. Syda­ împlinea în 1876 în Bosnia şi Herţegovina.
dusă la Dobling din Lobor (Croaţia), unde' Monarchia observă neutralitate faţă
petrecuse pănă acum. Se dice, că ea nu schoff scrie: Creta se încorporâză Greciei. Pentru-ca să de acest conflict, dâr ea doresce ca
s’a opus de loc a fi dusă la Dobling. „Macedoneanul de fapt nici nu e con- se facă posibilă o regenerare a Greciei, el se se sfîrşâscă cât se pote mai
îndată după ridicarea ei din Lobor con­ sciu de naţionalitatea sa. Vorbesce serbesce Serbiei şi Muntenegrului, aceste state au să curend.
tele Mattasich a fost arestat, după cum seu grecesce, bulgăresce seu românesce, o se adnexeze Austro-Ungariei. Tl'iest, li Maifi. „Piccolo“ anunţă,
spune o telegramă din Agram. Tote da­ limbă ca şi cealaltă, ăr în inima sa are o „In districtul din Ostul Balcanului că resculaţii au voit se atace Monza,
toriile, ce le a făcut prinţesa vor fi plătite singură dorinţă: a se desface de Turcia! România ia asupră-şl aceeaşi misiune cultu­ locuinţa de veră a familiei regale
de familia Koburgilor. Prinţesa Clemen- Oştea de jagenţl naţionali, cari an de an rală, ca Austria în partea de vest, Bulga­ italiene, miliţia inse i-a respins.
tina ar fi oferit spre acest (scop o sumă cutrieră Macedonia, prin forţă şi vicleşug, ria detronâză pe principele Ferdinand şi
prin bani şi promisiuni, precum şi prin pro­ încheie uniune personală sub sceptrul regelui Washington, 11 Maiu. Expediţia
forte însemnată. -Regele Belgiei, tatăl prin­ în Cuba se pregătesce cu mare grabă.
ţesei, a declarat de asemenea, că va aco­ pagandă naţională, au împins lucrul acolo, Carol I. Partea din ostul Macedoniei, unde
peri o parte a datoriilor. Numai în Yiena încât astăcjl Macedonia este aria luptelor e curat bulgară, să aparţină Bulgariei, er T6te trupele din Chicamanya au pri­
mit ordin se plece spre insulă.
prinţesa a făcut datorii în sumă de sălbatice de naţionalităţi. Prin aceste fră­ cealaltă parte să aparţină României şi să
mântări raporturile naţionale se schimbă fiă administrată precum va fi Albania şi
2,200,000 fl., din aceste 600,000 sunt da­
torii pe cambii. conţinu. Sate mari astădl sunt bulgare, Macedonia de vest din partea Austriei. D X Y E R S E .
mâne sunt sârbesc! şi vice-versa; raportu­ Constantinopolul şi teritoriul pănă la MuStaja-
Flămândă din Galiţia. Se scrie din rile naţionale se schimbă, favorabil seu ne­ paşa şi la muntele Bhodeze, să fiâ împărţit Entusiasmul militar în Statele-Unite.
Lemberg, că la 10 1. c. o mare mulţime favorabil într’o parte şi cealaltă, în măsura în egale părţi între Bomânia şi Bulgaria, er O domnâ a oferit ministerului de râsboih
de muncitori torturaţi de fome s’au grupat propagandei, ce se desvoltă. Eu însu-ml cu­ posiţia de drept public să fiâ aceeaşi, ca a Al- din Washington fun regiment de douâ mii
pe piaţa de tir şi au jăfuit brutăriile. Apoi nosc Macedoneni cu autoritate, cari au saţia-Lorenei faţă cu Germania. In Aja-Sofia de femei. Ministerul a refusat acâstă ofertă
s’au dus dinaintea primăriei cerând pâne. trecut prin tote metamorfosele, fiind Sârbi, şi în Constantinopol să cadă semiluna şi să graţiosă, dâr entusiasmul răsboinic al Ame­
Glasul lor însă sunând în deşert, au înce­ Bulgari, Români şi pe urmă Greci. Chiar facă loc crucei ortodoxe . ricanelor nu s’a descurajat cu acâsta. Se
u
put să facă sgomot. Poliţia a intervenit şi agenţi naţionali ai statelor din Balcani Acesta — încheie „H. N . -- este organisâză în acest moment la Ohadron
u
si a împrăsciat pe nenorociţii flămencjl. schimbă colârea, de câte-orl le convine... E după părerea lui Sydaschof unica împăr­ (Nebraska) un escadron de femei pentru
forte clar, că acest fel de propagandă a ţire posibilă a Turciei, pe când Rusia ar espediţia cubană. Căpitanul companiei este
Ţarina şi Bulgarii. De când guvernul
poporelor balcanice în Macedonia nu pote putâ fi compensată cu părţile asiatice ale d-şora Girlie Adams, o tînâră, care călă-
Stoiloff este la putere în Bulgaria, spune „Na-
duce la liberarea creştinilor de acolo. Din Turciei. resce admirabil şi scie să tragă forte bine
:rodni Prava“, s’au risipit şi risipesc sume în­
contră, astfel se corump numai naţionalită­ La acâstă combinaţie, care mai e cu carabina şi cu revolverul. Locotenenţi
semnate din budget pentru trimiterea de mi­
ţile macedonene, încât pentru viitor vor încă şi în capul multora, d-1 autor uită, că vor fi d-ra Summers, fata unui veteran al
siuni şi cadouri la Petersburg. Acum acest
rămâne şi mai departe elemente ce ame­ orl-ce atingere de actualele posesiuni ale răsboiului de secesiune, institutore într’o
.guvern proiectâză, ca să se ofere Ţarinei
14
ninţă pacea europână . Turciei pote provoca o conflagraţiune uni­ scolă publică, şi d-ra Williams, o brună
o coronă, care are să preţuiască 600,000
Cercetând situaţia statelor din Balcani, versală. Diplomaţia europână însă are de frumosă de 19 ani, proprietara unei firme
lei. Relativ la acesta, „Narodni Prava“
Sydaschoff afirmă, că nici Serbia, nici Bul­ cea mai nobilă a sa chemare, a împedeca însemnate şi dispusă a cheltui totă averea
spune, că „golanii, desculţii şi flămândii
garia nu sunt capabile a esercia o stăpâ­ o astfel de conflagraţiune. sa pentru causa Cubanilor. Afară de ar­
cetăţeni din ţinutul Gabrovei au luat ini­
nire binefăcătore asupra Macedoniei. Serbia mele de foc, fiă-care din aceste amazone
ţiativa de a trimite Ţarinei o jalbă acope­
a dovedit prin o abusivă economie de peste va fi provădută şi cu un lasso (un fel de
rită cu mii de iscălituri, prin care au să o
o sută ani, că nu este în stare a lua asu- L i t e r a t u r ă . arcan), în mânuirea căruia se pare, că sunt
roge ca să nu primâscă darul, ce Prinţul
pră-şi o misiune culturală mai mare, âr D-l Clemente Hossu, comptabil la „Săt- fără păreche. Un cismar — probabil quaker
Ferdinand are să-l ofere în numele popo­
u
stăpânirea principelui Ferdinand al Bulga­ măreana jîn Seini, face cunoscut, că după o — din Kansas-City (Missouri), anume Col-
rului bulgar. In acest cas M. S. Imperială
riei nu va pute fi mai bună, ca a Sultanu­ praxă şi studiu mai îndelungat s’a decis a lius, nu împărtăşesce entusiasmul răsboinic
are sâ-şî pue pe cap o coronă şi mai scumpă .
u
lui, căci în Bulgaria mortea politică şi prelucra o „Comptabilitate duplă", provăcjută al frumoselor sale compatriote. Aflând de
„Narodni Prava mai este informată, că
u
omorul îşi au lăcaşul. O stăpânire bulgară cu tote formulele de tipărituri şi cărţi isbucnirea răsboiului, Collius şi-a închis
•esemplul locuitorilor din ţinutul Gabrovei
seu sârbă în Macedonia nu pote servi nici principale şi auxiliare referitore la un ins­ prăvălia, a atârnat un stâg negru de-asupra
are să fiă imitat în multe părţi ale Bul­
progresul cultural în genere, dâr nici bi­ titut de credit şi economii, care se ocupă uşei şi a lipit de galantar o inscripţie: „în­
gariei.
nele moral şi economic al poporelor ma­ sistematic cu operaţiuni de escompt, îm­ chis în amintirea unei naţiuni creştine, care
Adunare socialistă secretă. In comuna cedonene, er pe de altă parte contrastele prumuturi hipotecare, depuneri etc. Opul, se coboră la barbaria unui răsboifl.". Ime­
Somalya (comit. Borşod) câţl-va socialişti naţionale din Balcani ar deveni şi mai acute, care va tracta 30 de teme diferite indis­ diat, o grămadă de 6menl se strînseră lângă
au ţinut o adunare secretă. Fisolgâbirăul er greu ameninţata pace europână n’ar do­ pensabil necesare pentru comptabilitate, va prăvălia cismarului, sparseră uşa şi l’ar fi
cercului, primind scire, s’a dus la Somolya bândi nici un sprijin! „Serbiei şi Bulgariei apăre în 1 Septemvre n. c. şi va costa bătut pote pe paclnicul cismar, dâcă po­
•cu gendarml şi a arestat pe trei dintre co­ nu-i mai compet teritorii; în ambele ţări e pentru cei ce vor trimite preţul abona­ liţia n’ar fi intervenit.
rifeii socialişti, ducendu-i la Mişcolţ. fierbere şi e necesar, ca mai întâiii să se mentului pănă în 20 Iunie n. c. numai 1