Page 30 - 1898-05

PagiEH 2. GAZETA TRANSILVANIEI NT. 101—1898,

Principele moştenitor român colae din Braşov de cătră Domnii odată trebue să le dea astfel, ca s ă n u j i g pentru menţinerea statului-quo în Orient;
Moldovei şi Munteniei. nâscă şcolele acelea — căci înţelegeţi d-vos- că Macedonia, din punct de vedere istoric
în Senat.
Cu privire la acâsta ministrul- tră, că dâcă guvernul ar da renta şcolelor şi Jiguistic, nici odată n’a încetat să fiă
La 4 (16) Maiu principele moş­ preşedinte Sturdza 4'9°: din Braşov, şi ar trimite-o cu poşta, căci bulgărâscă.
tenitor al României a intrat în in­ Nici cuvântul de „subvenţiune“, nici n’ar putâ-o trimite altfel, şi dâcă guvernul In urma acestor argumente Gheorgoff
cinta Senatului din Bucurescî şi a acel de „ajutor" nu e terminul esact, ce unguresc ar închide din acâstă causă acele sfătuesce pe Sârbi de a părăsi calea şovi­
fost primit în aplausele unanime ale trebue întrebuinţat aci, ci cuvântul de biserici şi şcole, conform legei din 1875, nismului, pe care au apucat, de ore-ee
membrilor, cari s’au sculat în pi- „rentă", căci este o datorie. care nu este în putinţa nostră de a-o densa nu-i pote duce decât la desilu.ii şi
cidre. Preşedintele Senatului a ros­ Acea rentă are următorul istoric: De­ schimba — atunci, înţelegeţi, ne-ar părâ aspre încercări.
tit următorea cuvântare: laţiunile dintre Moldova şi Valachia cu forte reu de banii trimişi. Trebue să cău­ „Dâcă voesc să se alieze cu Bulgarii,
Transilvania, mai ales cu cetatea Braşovu­ tăm să convingem guvernul maghiar, ca să trebuesc să afle altă basă de înţelegere şi
„Alteţă, Regală!
lui, datâză de forte mult timp. Relaţiunile admită plata acestei rente, fiind-că o dato- alianţă. Reformele vor avâ precădere în
„Senatul României este fericit a Vă rim în mod cert şi onest acelei biserici şi
0
Domnilor noştri au fost Z^uic ! pentru-că Macedonia, âr nu cuceririle. Nici n’ar pute
vedea pe deplin sănătos, ocupându-Vă scau­ şcole. Eu cred, că numai atunci vom sta
necesităţile vieţei sileau. Cei de peste munţi să fiă o împărţire etnografică fără de voinţa
nul, care Vă este dat de Constituţiune. pe adevăratul tărîm, pe care trebue să stăm
aveau nevoiă mai ales de merinde, căci populaţiilor interesate.
„Senatul aduce Provedinţei mulţumi­ ca stat, care voesce să-şi menţină demnita-
dincolo agricultura nu era aşa lăţită, âr „De alt-fel dâcă vre-o dată ar veni
rile sale cele mai ferbinţl, că V’a păstrat tatea! Căci vedeţi, că în ţâra turcâscă se
nouă ne trebuiau multe lucruri, cari nu se timpul pentru mari dobândiri şi apropieri,
Zilele pentru binele ţerei şi a Augustei
făceau la noi în ţâră, mai ales arme. dau sume însemnate şi scie guvernul tur­ sunt alte ţări la cari pote să aspire Serbia,
Vostre familii. Aţi trecut într’adevăr prin cesc, că se dau acele sume pentru întreţi­
încă dela 1686, Domnul Petru al Mol­ âr nu Macedonia. Atunci prietinia Bul­
grea cumpănă; viaţa Alteţei Vostre a fost nerea de biserici şi şcole, cari nu jignesc
dovei a făcut întâia danie bisericei sf. Ni- garilor pote n’are să le fiă nefolositore.
mult timp în pericol, dâr acum V’aţI redo­ întru nimic imperiului otoman.
colae din Braşov, pe care a clădit’o el, şi „Tn ceea ce privesce pe Bulgaria, ea
bândit mult preţiosa sănătate şi V’aţî pu­
de atunci necontenit toţi Domnii Moldovei * de ocamdată, nu se gândeseela cuceriri. Ea
tut convinge însuşi Alteţa Vostră de dra­
au făcut danii, şi de bani, de moşii, de „ Corespondenţa Politică din Viena urmăresce o politică mai reală, şi înainte
a
gostea poporului român şi de nemărginitul
drepturi de păşune. Fiă-care Domn a în­ publică un raport ce-1 pritnesce din de tote, densa doresce îmbunătăţirea sortei
devotament, cu care s’a rugat lui Dumne­
tărit daniile anteriore şi au adăogat şi Bucurescî asupra declaraţiilor de mai populaţiilor din Macedonia, cari sunt de
zeu pentru dilele Alteţei Vostre.
dânşii alte donaţiunî. Pentru Moldova, acele sus făcute în Senat de ministrul-pre- acelaş neam. De aceea dânsa şi-a redus
„Glasul unanim al poporului român a
donaţiunl au mers pănă la sfxrşitul seco­ şedinte Sturdza, după-care în viitor cererile sale la minimum (?!) care este de
fost ascultat de Dumnedeu, căci era cald,
lului trecut; mai departe n’am putut să le guvernul român va avă se transmită absolută trebuinţă pentru ca locuitorii
sincer, pornit din adâncul inimei sale, şi
dau de urmă. renta ce-o datoresce şcblelor şi bise- acestui ţinut să potă trăi în bună voia lor.
âtă că acum, spre fericirea neamului nos­
In Muntenia, cea dintâifi donaţiune ricelor din Ardeal la destinaţia sa „De curend comitetul central bulgaro-
tru, Vă vedem ârăşl sănătos printre noi.
a fost făcută de Brâncoveanu. Chiar moşia prin mijlocirea statului ungar. Cu macedonân a elaborat un proiect de re­
„Să strigăm dâr cu toţii într’un glas:
Merişanii, care aparţine astăZl d-lui Gră­ acesta — (ţie raportul — cestiunea forme, a cărui aplicare ar mulţumi popu­
0
Să trăiască Alteţa Sa Regală Principele
dişteanu , este una din acele donaţiunl. ajutorării şcblelor româna ardelene laţiile creştine din Macedonia şi acest
Moştenitor al României! [Să trăiască Au­
După aceea, s’a urmat donaţiunl de alte ar putb fi privită în esenţă ca re- proiect a meritat, mulţumită moderaţiunei
gusta Dinastiă ! u
moşii în Prahova, Argeş şi Muscel. Tote solvată. Prin acâsta modalitate ren­ sale, atenţia celor mai seriose cercuri eu­
La acâstă cuvântare A. S. U. acestea au mers pănă la 1810, întărindu-se. tele fundaţionale trasa din Cassa ropenesc!, chiar e de sperat, că nu este
Principele moştenitor a răspuns ur- Cea din urmă întăritură e dela Domnul statului român apar asigurate pen­ departe momentul, când factorii competenţi
înătorele: Caragea. De aci încolo se sfîrşesc dona- tru tbte timpurile, şi într’o formă, vor relua cestiunea pe basele puse de
„Domnilor Senatori, sunt forte mişcat ţiunile. ce nu dă statului ungar nici o causă comitetul menţionat.
de urarea atât de bine simţită ce mi-o fa­ Acâstă încetare este uşor de esplicat, de bănuială. „Dâcă Sârbii ţin la fericirea creştinilor
ceţi în numele Senatului, urare, care gă- căci evenimentele de resbel, cari s’au suc­ Cum gândesc asupra lucrului din Macedonia, dâcă ţin la simpatiile lor,
sesce un adânc răsunet în inima mea. Sper, cedat, schimbările, cari s’au urmat în Prin­ oficioşii unguri, vom vede cu altă şi dâcă voesc să încheie cu noi o înţele-
că de acum înainte voia lua parte mai cipate, nevoile prin cavi au trecut aceste ţări, ocasiune. legere, o alianţă, trebuesc să încâpă prin
adese-orî la lucrările acestui corp, decât au făcut de s’au dat uitărei rentele dato­ ridicarea vocei acolo, unde trebuinţă este,
pănă acum, lucrări pe cari întotdâuna le-am rite dincolo de CarpaţI., pentru ca proiectul nostru de reforme să
urmărit cu cel mai mare interes. Şi aşa a şi venit, nu se scie cum, că Lupta între Serbî şi Bulgari. nu se mărginâscă numai la Macedonia,
„Vă mulţămesc pentru sentimentele, moşiile acelea, cari se stăpâniau aci în In revista din Sofia Bulgarslci dâr să fiă întins şi la întrâga Turcie din
v
u
cari le-aţi esprimat acum. In tot timpul Muntenia, cât şi în Moldova, de biserica Pregled s’a publicat de curend un
Europa".
anului trecut am găsit în sînul Senatului, Sf. Nicolae, au întrat în mânile altora. articol iscălit de Iv A. Gheorgoff, *
ca să <}ic aşa, o compătimire aşa de adâncă Fără îndoială, aceste moşii cu timpul profesor al înaltei şcoli din Sofia Acâstă luptă continuă şi astăZl întră
şi aşa de binefâcătore pentru mine, senti­ au fost vândute de statul român, ca moşii Gheorgoff combate broşura fostului „Odjec" şi „Dnevni List" din Belgrad şi
ment în care Senatul s’a unit cu întreg domnescl, a căror destinaţie se uitase. Am
ministru de justiţie al Serbiei, d-rul Milo- „Narodni Prava" din Sofia.
poporul român. încă odată, mă simt dator cercetat de urma lucrurilor, der n’am putut
vanovic, care era un înfocat partisan al
a spune, că am fost adânc mişcat de aceste afla până acum nimic.
alianţei serbo-bulgare, a cărei realisare,—
11
sentimente . (Aplause prelungite şi entu- In 1860 dreptul de proprietate a după densul — nu putea să se îndeplinâscă, Aniversarea c(ilei de 3 (15) Maiu în
siaste). Sf. Nicolae asupra unor din proprietăţi decât prin cooperarea mai multor puteri
s’a amintit într’un sobor bisericesc dela necesare, dintre cari în primul rând este Craiova.
Datoria statului român cătrâ "bise­ Sibiiu, sub preşedinţa Metropolitului An- resolvirea şestiunei împărţirei Macedoniei. Craiova, 4 (16) Maih 1898.

1
rica sf. ITicolae din Braşov. dreiu Şaguna. Acel sobor a însărcinat pe Gheorgoff, în introducerea sa, observă (Coresp. part. a „Gazetei Transilvaniei. ')
Metropolit să reclame. Acestea se află în că, dâcă Serbii doresc alianţa bulgară, ua
In numărul de alaltăieri ara re­ actele soborului din 1860 tipărite în o bro­ acâsta o fac nu din dragul Bulgarilor, ci ErI, totă Zi > gândurile şi inimile
produs fdrte pe scurt răspunsul mi- şură în acel timp. Metropolitul Şaguna s’a conduşi fiind de interesele lor. Diplomaţii nostre au fost îndreptate spre voi, fraţi
nistrului-preşedinte Sturdza dat la in adresat la guvernul român cu reclamaţia, dela Belgrad au încercat cu puţin înainte scumpi şi amărîţl. — Am serbat a 50-a
0
terpelarea d-lui P. Grădişteanu în că decă nu i-se pot da înapoi proprietăţile, de facerea acestui demers, ca să se în- aniversare a Z^ ! de 3 (16) Maifi 1848,
acâstă ZI mărâţă a neamului românesc;
şedinţa Senatului dela 30 Aprilie st. cel puţin să se dea echivalentul rentei în ţelâgă cu patriarchul ecumenic şi cu gu­
v. Astăcjî reproducem din acel dis­ bani. vernul grecesc în privinţa unei acţiuni co­ şi am serbat’o cu-o strălucire, aprope ne
curs părţile în care se esplică ori­ Atunci în Moldova, ca şi în Muntenia mune pentru împărţirea Macedoniei. Dâcă mai pomenită la noi. Mult, fârte mult a
contribuit la reuşita sărbătorii faptul, că
ginea datoriei guvernului român pe s’au fixat ore-cari sume mici, după pu­ ar fi reuşit să se înţelâgă cu Grecii, aşa
basa daniei făcute bisericei sf. Ni terea budgetară de-atunci, căci trebue să după cum voiau dânşii, de sigur n’ar mai solgăbirăii voştri v’au oprit s’o serbaţi la
Blaşiu, leagănul culturii şi naţionalităţii
vă aduceţi aminte, că pe vremea aceea fi vorbit de o alianţă cu Bulgarii. nostre. Acest fapt a indignat totă lumea
budgetul ambelor ţări era numai de 30 mi­
Milovanovic plâcă dela principiul, că dela noi, şi din acâstă causă totă lumea,
Zic eu „lung", am spus mai mult, ca şi lione lei, âr nu de 222 milione şi mai bine, cestiunea orientului turcesc pote să fiă tineri, bătrâni, de tote clasele societăţii,
când voiîl Zice „mai lung“. E destul de cum e cel de aZî. resolvită la Sofia sâu la Belgrad, în acord bărbaţi şi femei, au luat parte într’un mod
curios acest lucru, der aşa e. Oetesce spre In fine d-1 D. Sturdza, c|ise ca cu Rusia, care este mult interesată pentru demonstrativ la acâstă serbare.
pildă în afişele de teatru: „Nach dem drit- resumat al situaţiei actuale, cum o asigurarea directă sâu indirectă a posi Toţi îşi Zi au: dâcă fraţii noştri din
00
ten Akt folgt eine lăngere pause" — în- vede d-sa: ţiunilor, cari permit libera trecere prin Transilvania, Bănat şi Ungaria nu pot să
semnâză, că după actul al treilea urmâză Eu cred, că ceea ce putem trage din Dardanele. serbeze acâstă Zb care l este sfântă, s’o
0
o pausă scurtă. Privesce spre pildă un inel Y
discuţiunea de astăZ , sunt următorele: Considerând, că imperiul turcesc este serbăm noi şi pentru ei. Aşa, că am avut
cu un lapis amili cât o alună, şi el îţi va lntâiU. Guvernul român nu are să dea sub­ aprope de a se disolva şi afirmând, că o adevărată sărbătore naţională.
face impresiă mai de mare bogăţie, decât
venţii bisericei şi scolei S-lui Nicolae din Austro-Ungaria se presintă ca candidat la Des de diminâţă, oraşul întreg era
dâcă privesc! în biserica Gesu din Roma Braşov, ci guvernul român e dator cu o moştenirea bolnavului imperiu, Milovanovic admirabil decorat şi înfrumseţat cu stâgurl,
cel mai mare lapis azuli din lume, un glob rentă acelei biserici şi acelei şcoli, pentru conchide, că numai o alianţă serbo-bulgară covore şi verdâţă, âr lumea în haine de
cât un pepene.
anume bunuri ce din împrejurările timpului de sub patronagiul Rusiei ar putâ să îm­ sărbătore circula pe strade în număr neo­
Dâcă ai pune p9 copil să alegă între au fost luate şi vândute de Statul român. piedec s pe Austria în realisarea aspiraţiu- bicinuit de mare. Solemnitatea s’a început
două milione de galbinl şi între un milion Al doilea. Chiar atunci când Statul un­ nilor sale. la ora 3 a. m. cu un serviciu divin, oficiat
plus un papagal, care scie Zice „bună di- guresc ar vrâ să subvenţioneze şcolele din Dâr în condiţiile pun&rei acestei în biserica catedrală, pentru odihna sufle­
minâţa", ar alege de bună semă milionul Braşov, tot guvernul român are datoria să alianţe, Milovanovic reclamă pentru Serbia telor martirilor voştri, căZuţl în 1848, în
cu papagal. dea renta şcolelor din Braşov. Al treilea cea mai mare parte din Macedonia cu Sa­ lupta pentru libertate şi naţionalitate.J
Este bine, ca acest lucru să se clarifice lonicul ei, căci după el „se impune ca Vasta curte şi grădină a catedralei,
Astfel aurul îşi pierde valorea, când
odată. (O voce: Pi in judecată?) Nu prin Serbia să ajungă la mare" şi că „populaţia cum şi stradele dimprejur, abia cuprindeau
îl veZî în grămeZl, nu-i mai simţi greuta­
judecată. macedonână este un aluat, care să frământă mulţimea, ce se adunase. Erau de faţă tote
tea, avându-1 totă Ziua, în mână, şi ţi-e greu
Trebue să se clarifice, căci nu este de tot aşa de bine cu elementul sârbesc, ca şi societăţile şi corporaţiunile din Craiova, cu
numai când te pomenesc! că nu-1 mai ai.
demnitatea Statului român, ca atunci când cu cel bulgăresc." stindardele lor, în frunte cu Liga cultu­
^Va urma.)
este vorba de datorii certe, el să caute să D. Gheorgoff în răspunsul său pro- rală; elevii tuturor şcolelor cu profesorii
le îndeplinescă pe furiş ; trebue, din contră, bâză, că imperiul turcesc nu este aprope lor; toţi deputaţii şi senatorii Doljului,
să-şi achite datoriile pe faţă. Der totde­ de sfârşitul său ; că puterile sunt de acord cum şi înalţi magistraţi, funcţionari, advo-