Page 31 - 1898-05

Nr. 101—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

câţi; c’un cuvânt tot ce Craiova avea mai biserică la serviciul divin. După terminarea lea în restimp de vre-o 8 — 10 dile. Mai astfel: Hrană le dedea lucrătorilor nesufi­
distins îşi dăduse întâlnire la aeâstă ser­ liturghiei s’a oficiat un parastas întru me­ întâih făptuitorii au spart vre-o opt gia- cientă şi cât se pote de x*ea, astfel, că şi
bare. înălţător, sublim a fost momentul, moria eroilor şi martirilor români dela muri la una din ferestrile de spre stradă, cei mai săraci dintre ei încă a doua <ji în­
când părintele Petrescu, în genunchi, a 1848/49. A oficiat Archimandritul Yarlaam der atunci s’au folosit numai de nisce pe- cepură să murmure. Pentru durmit aveau
cetit rugăciunea pentru odihna sufletelor Răileanu, egumen al bisericei sf. Spiridon. tricele mici, aşa că putea încă cine-va să toţi o singură cameră, unde proprietarul
martirilor, ascultată de public tot în ge încunjurat de 4 preoţi şi de 2 diaconi. La credă, că pote fi şi fapta vr’unor ştrengari îi şi închidea peste nopte, ca să nu fugă.
nunehî. Serviciul divin s’a oficiat în curtea parastas preoţii au cetit următorea rugă­ de stradă. Acuma însă se vede, că este un După-ce au trecut 14 cjile, proprietarul nu
bisericii, publicul neputend întră tot în bi­ ciune : „Domne, Domne, odihnesce între atentat pregătit şi sistematic şi nu ne vom voi să le dea plata cuvenită, ba reţinu şi
serică. cei drepţi sufletele robilor tăi români, cari înşela, dâcă vom admite, că este o mani­ banii, ce bieţii muncitori şi-i aduseră de
După serviciul divin d-1 deputat ş’au jertfit viaţa apărându-şl patria, naţiu­ festaţia a urei naţionale, ce o sâdesce de acasă şi-i depuseră la el spre păstrare. Lu­
Ciocasan, într’un strălucit discurs, a arătat nea, graiul şi libertatea“. atâta vreme pressa maghiară în contra crătorii pretindeau să li-se plătâscă plata
însemnătatea măreţei clile de 3 (15) Maih După săvârşirea parastasului s’a for­ fruntaşilor Românilor. Se vede, că înjură­ şi cereau tot-odată să fiă lăsaţi a-şi procura
1848; cum poporul român din Transilvania, mat un cortegifl. imposant, în frunte cu 7 turile acelei presse în contra dilei de 3/15 înşi-şl hrana. Proprietarul însă îutr’un mod
Bănat şi ţâra Ungurescă a ţinut memora­ stegurî purtate de studenţi, şi a percurs Maiă şi în contra luptătorilor noştri dela brusc le respinse cererea, nu li-a plătit
bila adunare dela Blaşiu pe Câmpul Liber­ stradele de Sus, Lăpuşneanu şi Ştefan cel 1848, au aţîţat pe făptuitori a întreprinde suma întrâgă, ba-i şi ameninţa, că dâcă nu
tăţii, unde s’a declarat de liber şi egal în­ Mare în sunet de musică şi în intonarea al doilea atentat în mod mult mai vehe­ vor tăce, vor fi predaţi poliţiei. Lucrătorii
dreptăţit cu celelalte popore conlocuitore. imnului naţional „Deştâptă-te Române“. ment. N’au putut’o face însă cu alaiă, pen- atunci s’au hotărît, ca să fugă toţi îm­
După acest discurs, corul elevilor liceului După-ce au trecut prin piaţa Unirii, tru-că aici nu e tărîmul pentru astfel de preună. Proprietarul însă i-a urmărit şi i-a
real, acompaniaţi de musică, au cântat manifestanţii s’au dus în cea mai perfectă bravuri vandalice coram publico, ci au fă- adus cu forţa îndărăt.
imnul român. La ora 4, deşi începuse să ordine spre statua lui Ştefan cel Mare. cut’o în ascuns. D-1 Axentie Severu lipsesce
plouă, s’a format un imposant cortegiu pen­ întreg publicul se aduna în jurul statuei, deja de vre-o trei săptămâni din Braşov
tru a merge la grădina publică. In fruntea înaintea căreia era ridicată o tribună. Cel şi astfel numai soţia d-sale, care se afla Rgsboiul ispano-american.
cortegiului era musica gardei naţionale, după dintâih a luat cuvântul studentul bucures- singură acasă cu servitorele, a trebuit să
care urma corul catedralei, elevii scolelor, cean George Mihăilcanu, care făcu o pri­ ducă groza răutăcioşilor şi sălbaticilor agre­ Intre Spanioli şi Americani nu s’a în­
societăţile şi corporaţiunile cu stogurile; vire retrospectivă asupra evenimentelor în­ sori. Aflăm, că domna Axentie a făcut ară­ tâmplat până acum mult aşteptata luptă
membrii Ligei cu steagul, care era purtat tâmplate înainte cu 50 de ani. Luâ apoi tare la poliţie şi a cerut să se cerceteze decisivă, nici de pe teatrul răsboiului n’au
de d-1 deputat Ciocazan, având o gardă cuvântul d. profesor universitar Aron Den- caşul. Acâsta s’a şi întâmplat şi s’a consta­ sosit scirl din cari am pute deduce un
din elevii Liceului clasic, şi cari purtau suşianu, în numele Ligei. Cu voce emoţio­ tat, că dela vecini n’a putut să vie agre­ atac apropiat între beligeranţi.
alte trei stâgurî, între cari unul cu in­ nată d. Densuşianu făcu istoricul lui 3 (15) siunea şi că agresorii au trebuit să fi venit Situaţia este, că atât Spania, cât şi
scripţia „8 Maih 1848“, şi pe urmă de tot Maiă, relevând însemnătatea acestei dile; anume spre a comite, sub scutul întunere- America continuă cu mare zor armările.
era publicul, care nu se mai sfîrşia. arătâ cum e de datoria tuturor Românilor cului nopţii, atentatul acesta odios asupra Guvernul spaniol a ordonat, ca marile nâi
Cortegiul a trecut prin stradele Ma­ de-a pune tote silinţele şi tote jertfele pen­ liniştei şi averei cetăţenesc!. comerciale din Barcelona să nu se depăr­
dona, Unirii şi Becheta pănă la grădina tru triumful causei românismului şi sfîrşi teze din porturi, er din "Washington se
Părintele Albon din Doştat, care a fost
publică. viu aplaudat. După d-sa mai vorbiră d. Y. escortat de gendarml la Alba-Iulia, fu pus anunţă, că admiralul Sampson a avisat pe
In tot timpul procesiunii, corurile ca­ Brăescu preşedintele comitetului naţional ministrul de marină, că s’a hotărît a pleca
tedralei, a elevilor dela Liceu şi al scolei studenţesc şi Zăgănescu. pe picior liber alaltăerl. cu escadra spre Sud şi îşi va posta coră­
Normale, au cântat alternativ şi cu acom­ Sf. Sinod al României s’a întrunit alal­ biile în posiţie de a pute apăra căile ce
Sfîrşindu-se vorbirile cortegiul s’a re­
paniamentul musicii: „Deştâptă-te Române", tăerl pentru a-se consfătui asupra alegerei duc la S.-Diego şi Gienfuegos şi de a îm­
format erăşl şi cu musica în frunte, cu
„Fraţi Romanl“ şi „Peneş curcanul“, er publi­ unui archiereu în locul rămas vacant prin piedeca importarea de cereale din par­
„Deşteptă-te Române“ întonat de mii de
cul de pe strade, din ferestrele caselor şi din alegerea Episcopului de Râmnic. Sinodul a tea Spaniolilor pentru garnisona din Ha-
cetăţeni, percurse ârăşl strada Ştefan cel
balcone aplauda, fâlfăia batistele şi striga recomandat pe trei prelaţi, rămânând ca vanna.
Mare. Cortegiul ajuns în piaţa Unirii, mu­
să trăescă fraţii transcarpatini. Era un spec­ ministrul de culte să alâgă pe unul din ei. Nou în lucru este, că Spaniolii câş­
sica intona vechea horă de V. Alexandri
tacol sublim; însufleţirea şi entusiasmul Se dice, că va fi ales rectorul Seminarului
„Hora Unirii*, manifestanţii se prinseră în tigă tot mai mari simpatii în Francia, unde
erau la culme. din Iaşi, părintele Răileanu.
horă şi jucară cu mare entusiasm. studenţii dau espresiune acestor simpatii
In acesta grădină publică şi în jur prin manifestaţii. Pe când Spania are aşa-
* Emigrări din Croaţia. Din Agram se
s’a desfăşurat o adevărată sărbătore popu­ telegrafâză, că în timpul din urmă locuitorii dâr pe partea sa simpatii înafară şi entu­
lară. In trei locuri, cântau trei musicl mi­ De aici manifestanţii s’au dus înaintea siasm înăuntru — căci o mulţime de tineri
locuinţei colonelului Teişanu — care a fost din Croaţia au început se emigreze în număr
litare. In mijloc dintr’un chioşc câţî-va şco­ şi-au oferit serviciile lor ca voluntari —
lari din Liceu declamau poesii de ocasie pedepsit cu arest de 60 de c}ile, pentru-că, extra-ordinar de mare, parte în America, pe atunci la Washington spiritele încep să
parte în Africa. înainte de plecare ei îşi
în amintirea sărbătorii, mai mulţi oratori cum se dice, publicul ieşan l’a aclamat şi vând tot ce au, ne mai având de gând să se turbure şi neliniştâseă contra guvernu­
reîuprospătau în memoria publicului măre­ chiămat pe scena teatrului naţional, ca au­ lui. Poporaţia din Washington şi din alte
ţele fapte ale memorabilei adunări dela tor al unei piese naţionale, jucate la o re- se întorcă nici-odată în patria lor. Causa oraşe ale Americei, cum am semnalat şi
emigrărilor sunt impositele cele mari, că­
3/15 Maiiă 1848 de pe Câmpul Libertăţii presentaţiă a Ligei. Incidentul acesta a în­ mătăria şi împovărarea cu datorii a ţăra­ ieri, e forte nemulţămită de modul în care
dela Blaşiu, preamărind pe conducătorii demnat pe cetăţenii ieşeni să-i facă o ma­ nilor. In Croaţia peste tot e mare fometea. s’a purtat pănă acum răsboiul. Senatul este
adunării, alţii făceau istoricul revoluţiunii nifestaţia spontană de simpatie. Calea spre înviniut, că a încurcat ţâra în acest răsboiu
din 1848—49. Admirabili au fost în dis­ locuinţa colonelului şi spre consulatul aus- Sunt case de-ale ţăranilor, în cari de săp­ fără a fi pregătită.
cursurile lor senatorul general Angelescu, tro-ungar era păclită de gendarml. Când tămâni de dile nu s’a vădut măcar o bu­ In urma acestor plângeri ridicate de
căţică de pâne.
D-rul Drăgescu şi Dr. Atanasescu. In alte manifestanţii ajunseră în strada Păcurari poporaţiune, guvernul a ordonat censura
părţi, corurile elevilor dela Liceul real şi spre casa colonelului Teişanu, gendarmii îi Desfiinţarea sistemului de caste în asupra diarelor, cari dela început au pu­
scola normală şi al catedralei cântau cântece luară pe dinainte, ca ajungând în strada Rusia. Poporaţia oraşelor din Rusia era blicat tot felul de scirl sensaţionale, ce
Carp cătră consulat, să împiedece manifes­
patriotice. împărţită pănă acum în trei categorii: co­ iritau massele şi indirect făceau forte bune
taţia. Lumea iritată, se năpusti asupra forţei
Pe o pajişte frumosă înaintea grădinii mercianţi, mici cetăţeni şi industriaşi. In servicii Spaniolilor, piarul „Nete- York Ile-
armate şi de ambe părţile s’au schimbat
tineretul esecutâ cele mai frumose jocuri, curând însă se va aduce o lege, care va rald avea un vapor propriu al său, care
a
mai multe lovituri. După-ce se mai potoli
precum Românul, Hora şi alte jocuri na­ desfiinţa acest sistem de caste şi deosebi­ urmăria tote mişcările escadrei lui Samp­
sgomotul câţî-va oratori luară cuvântul. O
ţionale. In tote părţile se împărţia diarul rile de pănă acum vor fi înlocuite cu sin­ son, şi pe calea acâsta întregă Europa, prin
a doua ciocnire între manifestanţi şi soldaţi
-Câmpul Libertăţii, şi o broşură despre în­ gura numire „poporaţiune orăşenâscă“. urmare şi Spania, sciea esact, ce planuri
s’a întâmplat în strada Carol.
semnătatea cjilei de 3/15 Haiti, tipărită de urmăresce admiralul american. Dimpotrivă
* Pertractarea în causa de irigaţiune pe
Liga culturală secţ. nostră, şi lucrată de hotarul Braşovului, precum şi în causa de agenţiile spaniole nu comunică nici acum.
distinsul profesor dela Liceul de aici, M. La ora 2 d. a. s’a ţinut un meeting regulare a apei, se va continua şi este fixată nimic serios asupra mişcărilor flotei Spaniei.
Străjan. în aula Universităţii la care a asistat lume pe cjiua de 25 Maiu 8 ore a. m. în Braşov,
Petrecerea a ţinut pănă sera, când multă. Aici au luat cuvântul 4 oratori, vor­
Casa sfatului. Obiectele pertractării sunt:
■cortegiul s’a format din nou, şi trecând bind despre situaţia Românilor de dincoce. POSTA REDAOŢIUNEI.
1) Raportul comisiunei însărcinate cu pre­
prin aceleaşi strade s’a înapoiat la cate­ Cel dintâiă a luat cuvântul d. A. D. Xeno-
ţuirea ulterioră a locurilor, cari n’au fost D-lui P. în Gradea-mare. Numere din „Ga­
drală, unde s’au despărţit. pol; d-sa făcu o aspră critică politicei de preţuite cu ocasiunea comasărei, der sunt zeta* de Dumineca trecută, 8 (16) Maiii, se pot
maghiarisare ?. Ungurilor. Yorbiră apoi d-nii căpăta dela administraţia diarului cu preţul obici­
Aşa s’a terminat acesta mare şi fru- interesate la pertractarea pentru irigaţiune ;
Gr. Biiţureanu şi I. Paul, er în fine d. A. nuit.
mOsă sărbătore spre mulţămirea tuturor. 2) Raportul comisiunei privitor la reseum-
Peste tot entusiasmul şi însufleţirea au Densuşianu mulţămi cetăţenilor pentru soli­ părarea morei de făină a Societăţii fabri-
daritatea, ce au arătat’o. Proprietar •• 85r. Aua’ell Misircşiasm.
iost la culme. cei de zahăr despre aceea, că nu s’a putut
Corespondentul. Astfel s’a terminat serbarea de Du­ face învoiala, şi aducerea unei hotărîrl cum Redactor responsabil: Gregreilia Maior.
minecă în Iaşi. să se folosâscă acâsta moră; 3) Aşedarea
unui canal principal nr. 1 între staţiunile @000000000000000000009
Diua de 3 (15) Maiu în laşi. Feldiora şi Bod la profilul 4699, conform Medic român în Etarlsbad.
SOIRILE DILEI.
Serbarea dilei de 3 (15) Maift a fost j propunerei originale a inginerului de cul­ Medic universal
împunătâre şi în Iaşi, capitala Moldovei. - 7 (19- Maia tură, între staţiunile Braşov şi Bod; 4) De-
cisiune asupra altor schimbări, ce stau în Dr. Ronrolus L . Crâciunu
Deja de pe la ora 8 a. m. Strada Atentat asupra ferestrelor casei d-lui
legătură cu irigaţiunea.
l
Universităţei era înţesată de elevii scolelor Axentie Severu. Marţi sera pe la 6rele 10 / Medic clinic în spitalul univers, imp. reg.
2
-secundare, de studenţi şi studente şi de-un au fost bombardate cu bolovani ferestrele Cum sunt tractaţi Polonii în Prusia. din Viena (clinica D-lui consilier de curte
mare număr de cetăţeni din tote straturile de spre stradă ale casei d-lui Axentie Severu „Narodni List,y“ istorisesce următorul cas: Prof. Neusser). Specialist pentru morburile
societăţii. din strada Romurilor, de nisce necunoscuţi. Un proprietar german angajase 17 lucrători interne. Medic al asoci&ţiunei pentru în­
După 9 ore aula Universităţii şi cur­ Loviturile au fost atât de tari, încât s’a poloni cu câte una marcă, şi 17 lucrătore grijirea studenţilor morboşl din Viena. Pro­
tea erau pline de lume. De aici publicul stricat în parte şi lemnul şi zidul dela te­ cu câte 80 de pf. pe <}i> afară de mâncare. tector : Maj est-a tea Sa împăratul etc. etc.
număros, în frunte cu rectorul Universităţii reştrii. Vecinii au audit sgomotul produs Plata avea să li-o plătâscă tot la 14 clil®-
Ord. din 1 April pănă în 1 Octomvre
şi cu profesorii, urmaţi de studenţi şi elevii prin spargerea giamurilor şi căderea bolo­ Proprietarul însă şi-a mai reservat dreptul dela orele 6—9 a. m. şi 3 — 5 p. m. în
diferitelor institute, au plecat cu drapele la vanilor, dâr n’au văclut pe nimeni în întu- de-a reţine câte 2 mărci din plata lucră­
Miihlbadgasse casa „Schwaizes lioss". n
biserica sf. Spiridon. Aici la ora 10 şi 25 nerecul nopţii. torilor ca garanţă, că nu vor fugi. Proprie­ •000000000000000000009
m. Comitetul Ligei şi drapelele întrară în Atentatul de Marţi sera a fost al doi­ tarul german a înţeles condiţiunile învoielei