Page 33 - 1898-05
P. 33
„razeta“ iese în Mcare fli.
REDACŢIUNEA,
Administraţiiniea şi Tipografia. Abonamente pentrn Anstro-Ungaria:
Pe un an 12 f I., pe şese luni
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30.
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un au 40 franol, pe şise
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni l6 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următorele Birouri de anunoluri: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştalo din întru şi din
Max Augonfeld &. Emerloh Lesner. afară şi la d-nii oolectorî.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppollks Nachf. Anton Oppellk.
In Budapesta: A. V. Goldber- Admmistraţiunca. Piaţa mare,
ger, Ekstein Bernat. In Eam- Tergul Inului Nr. 30, etagiu
burg; Marolyl & Llebraann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 or.
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se Cu dusul în casă: Pe un an
ria fţarmond po o colină 6 cr. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
şi 30 or. timbru pentru o pu A 1 T T J L XiXXX- luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
blicare. — Publicări mai dese v. a. său 15 bani. — Atât abo
după tarifă şi învoială. namentele cât şi insorţiunile
RECLAME pe pagina a 3-a o sunt a se plăti înainte.
seriă 10 or. său 30 bani.
Nr. 102. Braşov, Sâmbătă 9 (21) Haiti. 1898.
Sporirea flotei şi Ungaria. s’ar face pentru scutirea lui. De îndoit la cheltuelile comune în ra slavă, în acest cas numai decât îşi va da
aceea Ungaria este şi trebue se fiă port cu Ungaria, este desconsiderată învoirea de a se oficia liturgia în limba ma
La ordinea cailei sunt acum cre în contra înmulţirei flotei. de acâsta, care n’are înţeles decât ghiar ă .
u
ditele, ce le cere guvernul comun Motivele, ce le invâcă în rapor pentru propriile interese şi trebuinţe. Comunicatul acesta al corespondentu
pentru marină. Au începutjjcu mic şi tul seu comisiunea delegaţiunei un Ce ar cjice Ungaria, dâcă inte lui foiei unguresci e luat de bani buni din
vor s’o sfîrşescă cu o reconstruc- gare au produs o adâncă nemulţă- resele naţionale şi economice ale ei partea şoviniştilor şi a greco-catolicilor re
ţiune a întregei marine de resboiu, mire în Austria, unde şi aşa este la ar fi ast-fe] atacate dinafară, încât negaţi, cari saltă de bucuriă, că Papa în
pe care o declară de-o cestiune de culme animositatea în contra modu se nu rămână altă alegere decât curând le va da voiă de-a întroduce limba
viaţă pentru monarchiă. lui cum Ungurii înţeleg a-se susţinâ răsboiul şi dâcă atunci delegaţiunea maghiară în bisericile lor gr. cat.
Ministrul de esterne, contele şi a-se cultiva raporturile comune austriacă ar refusa şi ea mijlocele
Goluchcwski, a şi făcut se sune des dualiste. Chiar şi organul de căpe- pentru un ast-fel de răsboiu, cu mo Dreptul electoral în Ungaria.
tul de tare cdrda acâsta a sporirei teniă al partidei Germanilor progre tivarea, că preţul celor-ce sunt a-se
flotei. Firesce, că monarchia nostră, sişti dă espresiune amărăciunei ce scuti, nu stă în proporţiă cu chel- — Interpelaţia contelui Apponyi
care de vre-o trei-cjecî de anî în- o simte, vecjend cât de unilateral şi tuelile pricinuite de răsboiu? Contele Albert Apponyi a adresat în
c6ce se silesce a imita pe Germania egoistic sunt interpretate instituţiu- Aşa se întrâbă cei de dincolo şedinţa de alaltăieri a dietei o interpelare
în tâte întreprinderile privitdre la nile comune din partea ungară şi de Laitha jăluindu-se tot-odată, că cătră guvernul unguresc privitor la reforma
înarmările pe uscat, nu putea se nu cât de brutal se tăgăduesce aici prin interesele lor au ajuns a fi parali- dreptului electoral.
păşâseă pe urma ei şi în cestiunea cipiul dualismului şi solidaritatea am sate pe tbtă linia de egoismul şi de Ori-cine a cetit cu atenţiune discur
întărirei şi îmulţirei forţelor navale. belor părţi ale monarchiei. îngâmfarea cumătrilor lor unguri. sul prin care acest bărbat de stat ungur
Ba ministrul de esterne a lăsat se Comisiunei ungare puţin ’i pasă, Ce-i drept comisiunea pentru şi-a introdus interpelarea sa în cestiunea
se întrevadă — deocamdată numai decă Austria are un comerciu, care marină a delegaţiunei ungare a vo dreptului electoral, a trebuit să primescâ
în mod mai mascat — planul unei trebue scutit de cătră flotă. Ea are tat ratele preliminate în budgetul convingerea, că acest drept cardinal con
viitâre politice coloniale. El a vor în vedere numai şi numai interesele marinei pe 1899, dâr nu fără greu stituţional a ajuns să fiă în Ungaria numai
bit adecă, precum seim, despre rolul specifice ungare şi nu ţine sâmă de tate. Este şi acesta un punct, care o formă golă, o licitaţiă din cele mai scan-
însemnat ce-1 are puterea maritimă trebuinţele industriei austriaco de a nu va face decât a mări nemulţă dalose.
de-a scuti comerciul transmarin al i-se face cu putinţă se esporteze cât mirea cu dualismul. In Ungaria — dise contele maghiar—
monarebiei. mai mult. de 24 de ani domnesce o partidă, care se
Comisiunea pentru afacerile es Este acâsta fără îndoială un Papa şi liturgia ungurescâ. Epis numesce pe sine de liberală, şi de 24 de
ce
terne a delegaţiunei ungare a făcut egoism sănătos, cum se cji > dâr copul Ferdinand Wolafka din Dobriţin a ani n’a făcut nimic ca acest drept cardinal
elogiurî estra-ordinare contelui Go- Austriacii, se simt forte dureros făcut înaintea unui corespondent al lui să fiă respectat, n’a făcut, pentru-că bine
luchowski pentru dibacea şi esce- atinşi, că ei, cari plătesc 70% din „Magyarorszag" următorele declaraţiunl în au sciut guvernele acestei partide „că sus
lenta conducere a politicei esteribre; cheltuelile pentru marină nu întâm cestiunea maghiarisărei liturgiei în bisericile ţinerea stărilor anarchice de faţă pe terenul
dâr într’un punct espunerea sa a pină nici cea mai mică consideraţiă greco-catolice : electoral, formeză garanţia remânerei lor la
întâmpinat critica aspră a comisiu- a trebuinţelor lor din partea ungară. „Eu — dise Wolafka — am urmărit putere“ Am ajuns acolo în Ungaria de adi,
nei, şi acest punct este cel privitor Dâcă se vor accepta vederile egoiste pănă la sfîrşit cu atenţiune patriotica miş că pentru câştigarea mandatului de deputat
la problemele economice ale viito din raportul comisiunei ungare, atunci care a greco-catolicilor, şi m’a interesat nu mai valorezâ nimic calificaţiunea, me
rului şi la sporirea flotei. — cjice amintita f6ie — afacerile cestiunea atât de mult, încât am şi cores ritele adevărat patriotice, capacitatea minţii
Raportul comisiunei ungare gă- comune vor deveni absurde. Ea este pondat în obiectul acesta cu episcopul Fir- şi caracterul inimii. Trag însă cu atât mai
sesce, că planul sporirei flotei de de părere, că, decă nu s’ar lua ca czâk. Posed o scrisore, pe care nu de mult mult în cumpănă conexiunile familiare, pro
resboiu nu pbte fi sprijinit, din causă directivă interesul monarchiei, ci nu mi-a adresat’o episcopul Firczak şi în care tecţia guvernului, belşugul în bani. Clasa
că este în contra intereselor Unga mai interesul părţilor la stabilirea pre îmi scrie: „Papa n’a fost şi nu e nici acum mijlocie a poporaţiunei acjî mâne va fi is-
riei. In acele părţi ale lumei, (ţice liminarului de cheltuelî, atunci n’ar în contra liturgiei unguresci. Un lucru însă gonită cu desăvârşire de pe terenul lup
raportul, unde s’ar ivi necesitatea pute esista acjî nici armată comună, pretinde, şi acesta e şi forte natural; numai telor şi activităţii politice, fiind-că decă
de a-se scuti interesele comerciului nici afaceri esterne comune. aceea o doresce Sfinţia Sa Papa, ca textul ea nu vre să ia parte la aceea licitaţiă, al
prin flotă, comerciul Ungariei este Atitudinea comisiunei delega vechiu, în limba vechiă slavă al cărţilor cărei resultat este mandantul de deputat,
aşa de minim, încât va trece încă ţiunei ungare în cestiunea marinei rituale, ce se întrebuinţeză şi adî, se fiă atunci peste tot nu mai p6te fi vorba de
mult timp, până când valârea re- va produce în Austria şi mai mare fidel tradus pe unguresce, traducerea să esercitarea dreptului său, decât jertfindu şl
presentată de comerciul ungar ar sta nemulţămire faţă cu instituţiunile ’i se trimită Sfinţiei Sale, care va dispune principiile şi averea. Etă o demolisare a
în raport cu cheltuelile, ce le-ar comune, căci îşi vor cjice, că Aus esaminarea ei şi, decă traducerea va con poporului maghiar.
'causa sporirea puterii maritime, ce tria, care contribue mai mult decât suna cu textul original din limba vechiă Pe calea acesta — continuă Apponyi —
FOILETONUL „GAZ. TRANS." Nicăiri, ca aici, nu are un romanţier Oasină şi în întreg Monte-Oarlo. Pe câte pe la cote. La început credui, că am de-a
mai multă şi mai bună ocasie de-a studia o bancă în umbra vre-unui tufiş des, întâl face cu un şarlatan, seu cu un smintit, der
pe omeni. Câte nu ţi spune surîsul acela nesc! câte un tînăr, cu cugete „din prag". apoi interesându-mă tot mai mult vorbele
Scrisori din Italia. IV. de nepăsare, pe care-1 vecii pe buzele vre Şi-a risipit averea şi onorea... o singură lui, l’am ascultat pănă la sfîrşit.
unui Englez, care pierde de o oră? scăpare esistă: un salt de pe o stâncă în — „Cele ce ţi-le spun, sunt romanul
Nemimitei prietine.
„El rîde, pe când inima mare. tristei mele vieţi" începu el. „Ascultă-mă
IV.
In chinuri să topesce . In fiă-care otel e câte-o odaie, unde şi mă compătimesce".
11
întâia eră de fum. Vorbele lui Heine să potrivesc de mi să aşeclă bagajul celor ce dispar fără urmă. Apoi aşeejându-se pe bancă îmi istorisi
-• St. Gotthaid, Milano, Genova. Riviera, Monte- nune aici. Der orl-cât ar cerca să joce pe Şi odaia acesta tot-deuna e plină. următorele: „Cum mă vedl acuma, n’ai
Carlo, Nizza. — nepăsătorul, îl vedl, că sufere, îl vecii asu Omenii pe aici sunt atât de dedaţi crede, că sunt dintr’una din cele mai bune
(F i n e.) dând şi o cetescl din ochii lui. Căci în cu sinuciderile, încât nici nu-i mai impre- familii din Hamburg. Der sortea s’a jucat
Dâcă întri în Oasină, aşa cum am in sala acesta a şoptelor, ochii vorbesc. Aşa sioneză. Inchipuesce-ţî, că şi pe mine mă cu mine un joc periculos, care m’a schim
trat eu, cu mult dor să observi lumea şi vădui o domnă, care pierdea mult. Odată credu unul, că am gânduri de sinucidere. bat în omul acesta, pe care îl vecii, arun-
câştigă. Un bagatel, pote a miia parte din Iţi voiă povesti întâmplarea acesta, căci e
cu puţini bani în buzunar, ţi-e mai mare cându-mă în acest ţinut nelegiuit.
dragul să petreci aici câte-va ore. Eu am ce pierduse. Der cum îi sclipeau ochii! nostimă de tot. „Eram în vârsta D-Tale, când am
socotit astfel: Drumul dela Nizza la Mar Era nădejdea, că rota norocului are să se Eşisem din Oasină şi mă aşedai pe o venit întâia oră aici, călătorind spre Nizza,
silia mă costă atâta. Decă voiii pierde aceşti întorcă. bancă la ţărmul înalt al mării. Priveam unde erau părinţii mei în erna aceea. Am
u
bani, n’am să văd Marsilia, âr de voită mai Pe „babuşca lui Dostojewski încă dus la apusul roşu al sorelui şi mă gân rămas atât de încântat de Monte-Oarlo, în
câştiga, mă duc şi mai departe... şi n’am am vădut’o. Pierdea din gros. Ea trăise deam la tot ce vădusem. Gândurile triste, cât întorcându-mă erăşl la studiu, nu visam,
văclut Marsilia. Der nu mi-a părut rău după 80 de ani fără să scio ce e traiul, şi acuma se vede, că se întipăriseră şi pe faţa mea, decât de acest oraş. După-ce absolvai me
pierdere, căci am simţit şi eu acele mo risipia în câte-va clipe tot ce adunase o căci de-odată aucjii o voce agrăindu-mă dicina, m’am însurat cu o fată bogată şi
mente de încordare sufletâscă estremă, când viaţă întregă, luându-şl pânea dela gură. încet: frumosă. Ne iubiam cum nu cred să esiste
rotiţa ruletei începe să se învârtă, pănă Der pierdea liniştită... De asudat, asudau — „Nu te uita la mare. Ascultă-mă iubire pe lume. La sfatul meu plecarăm
când globul se opresce pe vre-un număr. ereclii ei, ce o trăgeau înfuriaţi de mânecă. pe mine. Am să-ţi istorisesc ceva . după nuntă la Monte-Oarlo, ca să trăim
u
Er după-ce nu mai aveam bani, ca să pot Der ea nu voia să scie nimic de ei, înce Când m’am întors zării un om, ca de aici lunile de miere. Săptămânile dintâiii
aştepta însu-ml pierderea sâu câştigul, mă puse să trăiescă acuma pe pragul morţii. vre-o 35 de ani, părând insă mai bătrân, au fost un raiă, apoi urmâ nenorocirea.
uitam la alţii cum aşteptă clipa decisivă. Câte tipuri interesante nu afli în acâstă îmbrăcat în nisce haine negre, cari sclipeau Odată am mers în Oasină şi din glumă
